11,105 matches
-
Enikő Vincze, activistă și autorare a unor studii consistente despre fenomenul ghetoizării de la Pată Rât și alte zone din România (Mihaela Michailov). V-ați implicat extrem de activ în protestele împotriva mutării familiilor care locuiau pe strada Coastei la groapa de gunoi de la Pată Rât. Puteți să-mi vorbiți puțin despre istoria acestor proteste și despre relevanță lor politică? Personal, am învățat să articulez în practică critică sistemului represiv față de oamenii sărăciți de către el însuși, prin protestele cu care ne-am împotrivit
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
rom și vreau să trăiesc în demnitate[1] - a venit, din păcate, după evacuarea forțată din decembrie 2010, în ianuarie 2011, si a atras atenția asupra celor întâmplate prin accentul pus pe lezarea demnității umane, în urma relocării în preajma rampei de gunoi și a demolării cu buldozere a locuințelor de pe strada Coastei. Apoi, în decembrie 2011 am mobilizat solidarități în jurul Marșului pentru dreptate socială[2]</b>, care a implicat multă lume din Clujul academic și civic: cred că atunci am facut un
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
sănătatea, ci si viata muncitorilor de pe rampa, a fost și continuă să fie o muncă utilă pentru oraș deoarece ea a asigurat colectarea selectivă a deșeurilor din Cluj timp de mai multe decenii și că acum, în preajma închiderii rampei de gunoi, acesti muncitori exploatați la diverse nivele își revendică dreptul la muncă decentă). Am participat la <i>performance</i>-ul <b>Muncă nu e un lux, e un drept!</b><i>, </i>cu ocazia căruia am facut conexiunea între ideile artistico-activiste
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
relocării familiilor în cauză în Pată Rât face apel la idei rasiste despre de ce și cum anume „merită romii să fie toți mutați într-un mediu care este mediul lor natural” (adică mediul poluat, izolat și stigmatizat al rampei de gunoi). Efectul acestui proces de ghetoizare pe termen foarte lung (din anii 1970 încoace) a fost faptul că în Dallas și pe rampa s-a nascut deja a treia, daca nu a patra generație de locatari care se auto-percepe prin acest
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
dis-de-dimineață, în semiîntuneric, în compania buldozerelor, sau trezirea în camere neîncălzite la minus douăzeci de grade, din care priveliștea cea mai apropiată era depozitul de deșeuri chimicale al fabricii Terapia și ceva un pic mai în depărtate era rampă de gunoi fumegânda datorită elementelor toxice cumulate decenii de-a rândul. Din fericire, și sper ca la acest lucru am contribuit și noi prin acțiunile noastre de solidaritate și sprijin, cei mai noi locatari ai zonei Pată Rât încă pot să creadă
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
sprijin, cei mai noi locatari ai zonei Pată Rât încă pot să creadă că pot să facă o diferență și că lupta lor pentru reîntoarcerea în oraș are sens. Cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi Ce v-a deranjat cel mai mult la reacțiile reprezentanțiilor primăriei și în reacțiile Bisericii Ortodoxe Române? Modul în care au încercat să justifice evacuarea forțată, precum și relocarea în zona Pată Rât și felul în care au divizat cetățenii Clujului
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
în reacțiile Bisericii Ortodoxe Române? Modul în care au încercat să justifice evacuarea forțată, precum și relocarea în zona Pată Rât și felul în care au divizat cetățenii Clujului între cei care „merită” dezavantajul de a fi mutați lângă rampă de gunoi (un spațiu stigmatizat și de-umanizant) și cei care merită privilegiul de a-și duce viața în spații adecvate. Pe atunci s-au rostit următoarele afirmații: „Evacuarea de pe strada Coastei s-a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
și din motivul că se vorbea acolo despre misiunea creștină a bisericii care tocmai se pregătea să iși ridice un loc sfânt pe un loc din care au fost alungați circa 300 de persoane, trimise în iadul de pe lângă rampă de gunoi. Jandarmii îmbrăcați în negru ne-au despărțit pe noi, neinvitații pătați ai acestui eveniment public, de masă sacra de politicieni, fete bisericești și alții . Acest scenariu s-a repetat oarecum în decembrie 2013, când premierul Ponta a participat la inaugurarea
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
jpg [6] Chiar dacă stradă Cantonului este efectiv în zona Pată Rât, colonia de pe această stradă a fost nominalizată în declarațiile respective, în cazul lor mutarea însemnând eventuală relocare în casele modulare construite de primărie la 800 metri de rampă de gunoi și circa 300 de metri de depozitul de deșeuri chimicale a Fabricii Terapia. Dincolo de caracterul impropriu al mediului, din punctul de vedere al condițiilor locative de pe Cantonului (lipsa de acces la apă și în mare măsură și la curent) mutarea
„Am pus împreună bazele unui concept de activism artistic” () [Corola-website/Science/295761_a_297090]
-
era încă gata. Am dormit în mașină și pe strada timp de două zile. După aceea am obținut o cameră. Am dormit doisprezece într-o cameră. După o săptămână, ne-au închis cameră și ne-au aruncat toate lucrurile la gunoi. După alte trei zile de dormit pe stradă, am găsit două camere în Mehringdamm. Am plătit 1800 de euro și am dormit 14 oameni, poate 16, în două camere. Nu se făcea curat, locurile de dormit nu erau bune, nu
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
cărțile alea stufoase, chipurile de mare profunzime, semnificație și mai ales elegantă, împotriva ălora „rămași în urmă,” care insistau că românele alea cu pagini mici și îngălbenite pe care le strânseseră de-a lungul timpului nu erau de aruncat la gunoi, ba chiar meritau recitite. Mă rog, treaba nu era așa dramatică, până la urmă. Ai mei nu s-au bătut niciodată, iar eu a trebuit să aștept să ajung la o școală de lux ca să iau prima palmă că lumea din
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
lupta anti-evacuări /// Reprezentanți ai comunității Rahova-Uranus. 19:00 /// Evacuă<b>ri for</b><b>ț</b><b>ate, drepturi locative </b><b>ș</b><b>i ghetoizare etno-social</b><b>ă</b> /// Eniko Vincze 20:00 /// Prea-fericiții din gropa de gunoi (film documentar) /// proiecție, 56 min. Sâmbătă, 22 martie 16:00 /// Protecția chiriașilor în procesul retrocedărilor de case naționalizate /// discuție cu Marin Eremia, Cătălin Berescu, Ciprian Șiulea 18.00 /// Solidaritate internațională pentru dreptul la locuire /// Veda Popovici 19.00 /// Cazul evacuărilor
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
fundamenta acțiunile civico-politice pe revendicarea unor condiții legislative și social-economice, dar și pe procese decizionale politico-administrative, care capacitează toți cetățenii în efortul lor de face uz de drepturile lor fundamentale (printre ele cele locative). 20:00 /// Prea-fericiții din gropa de gunoi (film documentar) /// proiecție, 56 min. În luna mai 2011 Mihaela Michailov și Farid Fairuz au fost martori la procesiunea de sfințire a pietrei de temelie a viitorului Campus Teologic de pe strada Coastei (Cluj) și la protestul organizat de cei afectați
Forumul Justiţiei Locative - ediţia #1 () [Corola-website/Science/295750_a_297079]
-
să se revolte și să zică „Cum poți să arăți asta în scenă? Ce-s cu prostiile astea în scenă?”. Și, la final, una dintre ele a iesit foarte furioasă și a început să spună: „Cum poți să arăți tot gunoiul asta din casă?”. Adică ea cumva recunoștea că există acest „gunoi”, dar avea o problemă cu faptul că e arătat. „Cum poți să scoți gunoiul asta din casă? Astea precis le-au finanțat americanii, să ne arate nouă toate porcăriile
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
în scenă? Ce-s cu prostiile astea în scenă?”. Și, la final, una dintre ele a iesit foarte furioasă și a început să spună: „Cum poți să arăți tot gunoiul asta din casă?”. Adică ea cumva recunoștea că există acest „gunoi”, dar avea o problemă cu faptul că e arătat. „Cum poți să scoți gunoiul asta din casă? Astea precis le-au finanțat americanii, să ne arate nouă toate porcăriile! Eu nu pot să uit ce am văzut! Asta e o
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
ele a iesit foarte furioasă și a început să spună: „Cum poți să arăți tot gunoiul asta din casă?”. Adică ea cumva recunoștea că există acest „gunoi”, dar avea o problemă cu faptul că e arătat. „Cum poți să scoți gunoiul asta din casă? Astea precis le-au finanțat americanii, să ne arate nouă toate porcăriile! Eu nu pot să uit ce am văzut! Asta e o prostie, e o prostie!”. Cred că o reacție de acest gen spune multe. În
„Spectacolul nostru era practic o luptă cu spectatorii” () [Corola-website/Science/295736_a_297065]
-
lucruri.</i></b> Da, și la Pata Rât mi s-a părut importantă dezbaterea, pentru că ajunseseră ei între ei să discute în contradictoriu și să aibă opinii diferite. De fapt, acolo sunt două comunități - cei care locuiesc lângă groapa de gunoi de mai multă vreme și comunitatea evacuată din strada Coastei - și trăiesc diferit unii față de ceilalți, apropo de diferențele dintre romi. La discuție, două femei discutau despre copiii lor, iar una din ele zicea: „Daca eu aș avea o fată
„Frustrarea mea e că nu ajung mai mult în comunitățile de romi tradiționali, unde căsătoriile timpurii încă se mai practică. Mesajul ăsta nu ajunge și la ei.” () [Corola-website/Science/295742_a_297071]
-
de situație, n-am abandonat de tot. La un moment dat, mă gândeam să locuiesc într-un container. Să explic noțiunea de container: vorbesc de containerele alea care sunt utilizate pe șantierele de construcții, nu alea în care se depozitează gunoiul. Sunt practic niște module, ele de fapt se numesc „module de locuit”. Un modul din ăla este similar cu o garsonieră micuță. Poți să-i pui pat, are loc să pui un aragaz, se poate cupla la rețeaua de energie
Am fost mai mult musafir () [Corola-website/Science/296066_a_297395]
-
urmat militarii, care au intrat și au anihilat tot ce mai rămăsese: cu baioneta au sfășiat tablourile de Matta, Guayasamin și Portocarrero, și cu lovituri de secure au despicat mobilele. A trecut o săpttămână. Casa e acum o ladă de gunoi. Brațe și picioare de fier ale armurilor care străjuiau scara zac împrăștiate peste tot. În dormitor, un soldat sforăie, dormindu-și beția între sticle goale. În living se aud scâncete și gâfâieli. Acolo a mai rămas în picioare, cu măruntaiele
Memoria Focului - lovitura de stat de pe 11 septembrie 1973 () [Corola-website/Science/295629_a_296958]
-
Sau: ”Eu sunt constructor...(...) În general, mie socialismul mi-a convenit: nu erau nici bogătași peste măsură, nici săraci... nici vagabonzi sau copii ai străzii... Bătrânii puteau trăi din pensie, nu adunau sticle goale de pe stradă sau resturi de prin gunoaie. Nu stăteau cu mâna-ntinsă, privindu-te în ochi... Încă nu se știe câți oameni a ucis perestroika.” (p.137) Sau: Mâncam cartofi cu pâine, iar iarna, fără pâine. Și dumneavoastră mă întrebați: de unde au răsărit comuniștii?” (p.187) Cele mai multe
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
de Janeiro, la sfatul medicului sau, în 1810. Monarhul s-a scăldat încălțat și cufundat într-un butoi. Îi era frică de crabi și de valuri. Exemplul sau îndrăzneț nu a fost urmat. Plajele din Río erau maidane pline de gunoaie, unde sclavii vărsau noaptea deșeurile stăpânilor. Mai tarziu, la începutul secolului douăzeci, marea a putut oferi condiții de scăldat îmbunătățite considerabil, dar doamnele și domnii erau clar despărțiți, după cum cereau regulile pudorii. Trebuia să te îmbraci ca să stai la plajă
19 IULIE. PRIMUL TURIST PE PLAJELE DIN RÍO (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295940_a_297269]
-
Și s-a încheiat sărbătoarea Centenarului, și tot acest gunoi strălucitor a fost măturat. Și se dezlănțui revoluția. Istoria și-i amintește pe liderii revoluționari, Zapato, Villa, și alți bărbați de seamă. Femeile, care au trăit în liniște, au fost date uitării. Câteva luptătoare au refuzat să fie uitate: Juana
17 SEPTEMBRIE. ELIBERATOARE MEXICANE. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295997_a_297326]
-
nici să mănânc. N-a fost ușor, că nu e ușor să te apuci așa să strângi de pe stradă, să colectezi PETuri, să trăiești din reciclat. Nu e ușor mai ales din cauza oamenilor, a comentariilor lor... că e locul lor, gunoiul lor, că nu înțeleg... Acum o iau așa, nu mai e ca la început, dar la început chiar n-a fost ușor. Mă ajută și o bicicletă primită, merg cu bicicleta și evit contactul cu unii oameni, care nu înțeleg
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
buni pe cei care strâng pe stradă - jumate din persoanele pe care le întâlnesc sunt pe față așa, nu doar în gândul lor. Ei nu înțeleg că e bine pentru toți ce fac oamenii ăștia ca mine care umblă prin gunoi. Se poartă de parcă aș fura ceva sau de parcă aș lua de la ei ceva, parcă n-ai face un bine întregii comunități. Cum a fost cu parcarea la Cora. M-am dus cu sacul [de PETuri] legat la bicicletă și nu
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
ia și mereu strânge și mereu îmi dă sticle - eu poate mai las una-două, dar ea nu lasă una, de oriunde merge ea. E mare lucru așa. Practic, când te ajută lumea, te ajută să nu ajungi la groapa de gunoi. Dar și doamna Doina are viața grea, uneori mă gândesc că mai grea decât a mea. N-are unde să stea, stă undeva unde e fochistă, la subsolul blocului, îți dai seama în ce condiții, pe două fotolii puse ca
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]