10,678 matches
-
în Marea Neagră este prezentă și specia "Squalus blainville". Traiește mai mult izolat la adâncimi de 50-90 metri, în intervalul martie-iunie și octombrie-noiembrie, uneori până la 100 m, foarte rar apropiindu-se de litoral la adâncimi mai mici de 10 m. Se hrănește cu scrumbii, aterine, hamsii, guvizi, stavrizi, crabi și creveți. Câinele de mare are o talie mică. La maturitate masculii ajung la 1-1,5 m, femelele până la 1,7 m, iar greutatea între 6-14 kg. Pielea este acoperită cu solzi mărunți
Câine de mare () [Corola-website/Science/334646_a_335975]
-
dificilă, sau pentru a merge mai repede în jurul hârtii. [9] celulele despărțite în cele din urmă se unesc într-o singură celulă. Jucătorii pot elibera, de asemenea o mică parte din masa lor astfel crescând alte celule ori pentru a hrăni viruși .[2] Agar.io a primit, în general,o recepție pozitivă. Yorkshire Standard îl numește "extrem de captivant", dar l-a criticat pentru că este oarecum repetitiv și frustrant. [12] Brett Makedonski de la Destructoid a spus că "m-am simțit atât de
Agar.io () [Corola-website/Science/334668_a_335997]
-
figură acțiune limitată de camera de anumite distrugeri alături de Blood Cheg și Machete Man. El are un accent de engleză ușoară și este similar cu Thor din Marvel Comics. Dr. Wrath este un super-răufăcător care își schimbă forma, care se hrănește cu energie negativă. Nimeni nu știa că Dr. Wrath poartă o pelerină și este un cameleon. El a ajuns la Liceul Logan unde a luat forma lui Stephanie. Soul Slayer (interpretat de Scott Connors, voce în limba română de Cosmin
Lista personajelor din Medici pentru eroi () [Corola-website/Science/334691_a_336020]
-
pectorale, ventrale și anală cenușii-gălbui, deseori cu marginea anterioară albă. Hrana principală a păstrăvului o constituie viermii și diverse insecte, atât acvatice (larve de efemeroptere, plecoptere, tricoptere), cât și aeriene (pentru prinsul cărora peștele sare deseori din apă). Se mai hrănește și cu broaște, peștișori ("Cottus", "Phoxinus", "Noemacheilus" ș.a), icre și chiar cu puietul din propria progenitură. Îi plac și lătăușii (crustaceii de genul "Gammarus"). Maturitatea sexuală este atinsă la 3-4 ani. Epoca de reproducere durează din luna octombrie până la
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
de reproducere durează din luna octombrie până la sfârșitul lui decembrie, la o temperatură sub 6-8°C. Pentru reproducere, păstrăvii de munte migrează în susul pârâielor, spre izvoare, iar exemplarele din lacuri urcă pe afluenți. În epoca de reproducere, păstrăvii nu se hrănesc. În epoca de reproducere, ambele sexe sunt mai viu colorate. Masculii se hărțuiesc între ei, iar învingătorii însoțesc femelele spre locul împerecherii. Femela sapă pe fundul pârâielor cu ajutorul înotătoarelor niște gropițe în care depune icrele, pe care masculul le stropește
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
evident mai scurte și mai rotunjite, cu 4 nu 3 "degete" în vârf, în timpul zborului glisat la înălțimi mari, femela seamănă cu uliul păsărar. Juvenilul, asemănător cu femela, este mai striat pe fața ventrală, mai ales pe subalarele secundare. Se hrănește cu mamifere mici și păsări.
Erete vânăt () [Corola-website/Science/332042_a_333371]
-
a flancurilor pete roșii sau portocalii, asemănătoare celor de la păstrăvul de munte, dar în general în număr mai mic. Exemplarele juvenile practic nu pot fi deosebite de cele ale păstrăvul de munte. Adulții sunt răpitori, consumând peștișori. Peștii tineri se hrănesc cu larve de insecte: perlide, friganeide ("Phryganeidae"), gamaride ("Gammaridae"), etc. Maturitatea sexuală este atinsă începând de la vârsta de 5 ani, majoritatea exemplarelor devin însă mature abia la 6-7 ani. Depune icrele are loc în septembrie-decembrie, la o temperatură a apei
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
mici, vibrizele lungi, iar membrele posterioare mai scurte decât cele anterioare. Incisivii de pe maxilarul superior au o margine dantelată. Degetele cu unghii subțiri și fragile. Este un bun alergător și se cațără cu ușurință. Este o specie omnivoră și se hrănește mai ales cu semințe de cereale și plante industriale, dar și cu alimente găsite în locuințe. Având hrană suficientă disponibilă, nu-și face rezerve pentru sezonul rece. Trăiește în perechi, apărându-și cu îndârjire teritoriul. Nu hibernează și este activ
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
și semințe de cereale și plante industriale, dar și o gamă largă de alte produse comestibile: fructe, legume, carne, insecte și alte alimente găsite în locuințe, dar poate mânca clei, pastă și chiar săpun. Șoarecele de casă poate să se hrănească cu omizi, molii nezburătoare și râme. Dacă mănâncă alimente umede sau semințe care conțin 12% proteine, el poate trăi fără apă. Mănâncă de 20 de ori în fiecare zi, consumând zilnic alimente până la 10% din greutatea corpului. Având hrană suficientă
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
9,5 până la 12 cm. Corpul robust este de culoare gri-brună cu linii și puncte roz, iar abdomenul se îngustează până într-un punct. Aripile inferioare sunt gri cu linii negre și roz la bază. Este o specie nocturnă. Se hrănește cu nectar de la unele flori, printre care floarea lunii ("Calonyction aculeatum"), volbură ("Convolvulus arvensis") și petunii (specii de "Petunia"). Omida este solidă și are antene. Se hrănește în timpul zilei și nopții cu floarea de batat ("Ipomoea batatas"), specii de "Datura
Agrius cingulata () [Corola-website/Science/332219_a_333548]
-
gri cu linii negre și roz la bază. Este o specie nocturnă. Se hrănește cu nectar de la unele flori, printre care floarea lunii ("Calonyction aculeatum"), volbură ("Convolvulus arvensis") și petunii (specii de "Petunia"). Omida este solidă și are antene. Se hrănește în timpul zilei și nopții cu floarea de batat ("Ipomoea batatas"), specii de "Datura" și alte plante. Este un mare dăunător pentru plantațiile de cartof dulce (batat). Specia este neotropică, iar adulții migrează spre Canada la nord și spre Patagonia și
Agrius cingulata () [Corola-website/Science/332219_a_333548]
-
și are o linie albă pe abdomen. Aripile de sus sunt brun-închise. Adulții zboară tot anul în zona tropicelor. Au ca principală sursă de hrană nectarul de la specii variate de flori, printre care se numără specii de "Abelia". Larvele se hrănesc cu specii variate de Rubiaceae, printre care: "Genipa americana", "Alibertia edulis" și specii de "Randia". Pupele sunt negre și subțiri.
Aellopos fadus () [Corola-website/Science/332229_a_333558]
-
degetului posterior. Penele sunt dure și nu prea dese, culcate pe corp. Ambele sexe sunt viu colorate. Sunt bune zburătoare. Populează coroanele arborilor. Cuibul și-l fac în scorburi, stâncării, găuri în maluri, termitiere sau cuiburile părăsite ale ciocănitorilor. Se hrănesc cu broaște, șopârle, mici rozătoare, precum și cu lăcuste, gândaci sau alte insecte pe care le prind după ce le urmăresc dintr-un loc de pândă. Ouăle sunt albe. Puii ies din ou golași și orbi, și au nevoie de o îngrijire
Coraciide () [Corola-website/Science/332384_a_333713]
-
este un mamifer carnivor nocturn asemănător cu câinele, cu blana cenușie sau gălbuie-cafenie, cu dungi de culoare închisă pe gât, pe corp și pe membre, și picioarele anterioare mai lungi decât cele posterioare. Trăiește în Africa și Asia și se hrănește mai ales cu cadavre. Se adăpostește în găuri pe care le face în maluri înalte. Cântărește 26-40 kg și are o lungime de 0,9-1,2 m (cap + trunchi). Longevitatea este de 24 de ani. Reproducerea are loc tot timpul
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
deschis (Sahara), tufișurile dese, pădurile și altitudinile mari, cu toate că au fost înregistrată la altitudinea de 3300 m în Pakistan. Sunt găsite uneori în apropierea așezărilor umane (de exemplu în Israel și Algeria). Nu se tem de oameni și adesea se hrănesc printre gunoaie și cu cadavre în apropierea locuințelor umane. Animalele tinere sunt chiar ținute ca animale de companie în unele zone. Sunt animale teritoriale cu un teritoriu individual de 70-80 km. Sunt de obicei animale solitare și sunt rar văzute
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
apere. Dacă sunt infectate cu virusul turbării nu manifestă agresivitatea pe care o au alte mamifere turbate. Totuși, s-au semnalat situații în care hienele dungate au atacat animale mari și au târât copii. Sunt cu precădere animale necrofage. Se hrănesc de obicei noaptea. Hrana este alcătuită în principal din cadavre de vertebrate (zebre, gnu, gazele, impala etc.) și resturile menajere. După ce vulturii și alte mamifere carnivore mănâncă carnea de pe carcase, hienele dungate se hrănesc cu oasele rămase. Oasele mai mari
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
Sunt cu precădere animale necrofage. Se hrănesc de obicei noaptea. Hrana este alcătuită în principal din cadavre de vertebrate (zebre, gnu, gazele, impala etc.) și resturile menajere. După ce vulturii și alte mamifere carnivore mănâncă carnea de pe carcase, hienele dungate se hrănesc cu oasele rămase. Oasele mai mari ale antilopelor și bivolilor sunt sfărâmate cu dinții puternici. Dacă nu se satură cu cadavre, atacă mamifere mici (iepure, rozătoare, reptile) și păsări. În nordul Keniei frecventează gospodăriile umane ucigând capre și oi. Se
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
cu oasele rămase. Oasele mai mari ale antilopelor și bivolilor sunt sfărâmate cu dinții puternici. Dacă nu se satură cu cadavre, atacă mamifere mici (iepure, rozătoare, reptile) și păsări. În nordul Keniei frecventează gospodăriile umane ucigând capre și oi. Se hrănesc și cu insecte și ouă de păsări. Pot intra și în terenurile cultivate pentru a se hrăni cu porumb, cartofi, sfeclă sau cu fructele căzute pe sol găsite în păduri sau în livezi. În Serengeti (Tanzania) preferă fructele copacului "Balanites
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
se satură cu cadavre, atacă mamifere mici (iepure, rozătoare, reptile) și păsări. În nordul Keniei frecventează gospodăriile umane ucigând capre și oi. Se hrănesc și cu insecte și ouă de păsări. Pot intra și în terenurile cultivate pentru a se hrăni cu porumb, cartofi, sfeclă sau cu fructele căzute pe sol găsite în păduri sau în livezi. În Serengeti (Tanzania) preferă fructele copacului "Balanites" iar în Egipt provoca daune în terenurile cultivate cu pepeni galbeni și curmali. Bârlogul este făcut în
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
de zile. O femelă fată câte 2-5 pui orbi cu pleoapele lipite în primele 5 zile, în greutate de 635-750 g. Ating talia adulților la vârsta de un an, iar maturitatea sexuală la 3-4 ani. Hienele sunt folositoare, fiind "gunoieri", hrănindu-se cu resturi menajere. În Africa băștinașii lasă câte o gaură în gardurile ce împrejmuiesc locuințele lor ca loc de intrare pentru hiene; seara, ei scot în curte resturile menajere, care peste noapte sunt mâncate de hiene. Unii băștinași își
Hienă dungată () [Corola-website/Science/332449_a_333778]
-
peisajele islandeze redate în cerneală, până la cerul înstelat oglindit într-o apă stătătoare, corpusul de serii și lucrări glisează între alienare și melancolie, între căutare și abandon, între jocuri de percepție pre-condiționată și claritate monocromă. Până când vedem. Ramurile lui se hrănesc precum rădăcini în solul albastru, de unde absorb lumina care cade, îngropată acum în noi, cei ce privim arborii inversați. Expoziția va fi deschisă până la 15 martie. Marți 7 februarie, la ora 18.00, la sediul Institutului Italian de Cultură, artistul
Pe simeze by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105816_a_107108]
-
alb (un băiat și o fată) în timp ce rostesc simplu: Hoții nu îți știu ziua de naștere, Cușcă e liberă, dar nu și pasărea, Focul s-a stins demult dar noi ne încălzim cu cuvintele, Mâna mea e lingură ta, te hrănește”, se destăinuie Mircea Cantor. Dorina Chiriac, Alex Bogdan Iar Ada Milea apreciază: “Avem nevoie de Micul Prinț pentru a ne aminti lucruri pe care e păcat că le uităm”. Pe scena Teatrului de Comedie vor da viață poveștii lui Antoine
Magica lume a “Micului Prinț”, pe scena Teatrului de Comedie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105840_a_107132]
-
Mircea Eliade Așa cum scria profesorul Zoe Dumitrescu Bușulenga, “a părăsi cartea - ceea ce este statornic în viața noastră, esențial - a părăsi cuvântul înseamnă că ne risipim, ne irosim facultățile intelectuale, iar spiritul nu mai are cu ce se hrăni. Cuvântul e statornic, creator. Nu se poate trăi fără modele. Marea masă a concetățenilor noștri trăiește într-o perioadă de lipsă de valori. De multe ori, noi abolim trecutul, abolim rădăcinile - procesul este foarte insidios și poate prinde. Drumul unei
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105854_a_107146]
-
cu sălbăticie biblioteci, când s-au distrus cu sălbăticie monumente, mâinile care au stivuit cunoașterea pe atâtea ruguri ale demenței, delațiunii, dictaturilor, trădătorilor nu erau mâini de oameni, ci unelte ale pierzaniei condiției umane. Cultura este cea care întotdeauna a hrănit sufletele. De aceea cred că în primul rând cultura este cea care trebuie ajutată, sprijinită, recunoscută de guvernanții noștri ca fiind singura șansă de a intra în rândul națiunilor evoluate. Avem gigantice personalități culturale cu care ne putem mândri. Pentru
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105854_a_107146]
-
intitulat „Cafeneaua Pas-Parol”. Mama, Minodora, a fost educatoare, tatăl, Ioan, a fost funcționar. A debutat cu poezie în clasa a patra, când a versificat o fabulă de La Fontaine. Ulterior, a descoperit în literatură un spațiu de libertate și s-a hrănit cu pagini din Kafka, Dostoievski, Camus, Poe, Hemingway, Oscar Wilde, Nichita Stănescu și mulți alți scriitori nealterați de realismul socialist. I-au plăcut foarte mult suprarealiștii, dadaiștii, povestirile fantastice, teatrul absurdului și al grotescului, poezia onirică și chiar teatrul realist
Matei Vișniec prezintă conferința Festivalul de la Avignon, capitala mondială a teatrului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105880_a_107172]