13,415 matches
-
Ruxandra Cesereanu Troțkista Kahlo Cu ani în urmă am auzit adesea vorbindu-se elogios despre Frida Kahlo ca despre o pictoriță genială și cu totul specială. Dar eu nu am dorit să am acces artistic la ea, dintr-un motiv ideologic: știam că Frida fusese fană a lui Troțki, iar lucrul acesta mă deranjase teribil, așa încât în mintea mea îi spuneam și îi pusesem pecetea de „troțkista Kahlo“, și cu asta basta! Apoi, într-o zi, am zărit mai mult din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
stabilă și foarte favorabilă televiziunii. În general, scăderea interesului pentru campanie s-ar putea explica prin factorii politici și prin variabilele de comunicare. Într-adevăr, campania din 1988 s-a desfășurat într-o lumină mult mai puțin conflictuală pe plan ideologic, decît cele din 1974 și 1981. Pe de altă parte, apariția canalelor private de televiziune, nesupuse obligației de a difuza emisiuni oficiale, i-a permis publicului să se sustragă acestei forme de comunicare electorală. Ultimul punct de reper cantitativ este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
pe care altfel nu și le-ar putea permite. Atunci când apartenența la o bandă devine regulă într-o anumită comunitate, tinerii se văd nevoiți să adere la una sau la alta din motive de securitate. Ca și în cazul mișcărilor ideologice, apartenența la o bandă poate deveni semn de prestigiu. În funcție de antecedentele personale ale fiecărui individ, tinerii integrați în astfel de grupări pot dezvolta un puternic sentiment de umilire sau de rușine, fapt ce explică de ce în cultura bandelor onoarea și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce explică de ce în cultura bandelor onoarea și respectul joacă un rol atât de important. Dorința tinerilor de a se integra într-o bandă este asemănătoare cu aceea a indivizilor cu situație economică și socială precară aderând la diverse mișcări ideologice. O altă formă de dezorganizare socială sau individuală, denumită "Wildings" de către unii și "Pack" de către alții (Staub și Rosenthal, 1994), a atras atenția cercetătorilor. "Wildings" sunt acțiunile violente dintre tinerii grupați în locuri precise. Contrar violențelor tradiționale specifice bandelor, acțiunile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ocupă un loc important în ceea ce privește explicarea comportamentelor agresive din ultimii ani. Propusă de către Wilson (1975 citat de Pahlavan, 1987), această abordare sociobiologică a ridicat multiple controverse atât la nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor ideologice. Sociobiologii se identifică cu orientările teoretice ce susțin că genotipurile determină în mod direct comportamentele. Originalitatea concepției lor se regăsește în ipoteza care presupune existența unui mecanism înnăscut în fiecare organism ce încearcă să asigure păstrarea și supraviețuirea genotipului. Această
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene. Cred că ceea ce se întâmplă acum în lume este și consecința unui lung și continuu proces de desacralizare a pământului. Din planul interpretărilor mitologice și sacre, pământul a trecut în orizontul unor valorizări scientiste și ideologice. Magna Mater a devenit Terra. Un exemplu concludent este inventarea în 1852 de către Henri-David Thoreau a ecologiei ca știință. Pământul va face de acum încolo obiectul unor înflăcărate discursuri politico-ideologice. Desacralizarea mentalității sociale privind pământul atinge acum perfecțiunea. Apare astfel
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
care doar au citit despre el sau l-au receptat prin intermediari. De atunci au trecut peste șase decenii, o perioadă nici prea îndelungată, dar nici scurtă. Înțeles că o politică specială, promovată de Tito în Iugoslavia, urmare a conflictului ideologic dintre Partidul Comunist Iugoslav și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, a parcurs un drum lung, propagânduse de la nivelul liderilor marilor puteri, până la oamenii simpli, din cele mai diferite zone ale social-economicului. În ce ne privește, am dorit mult să ne
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-ne dorința de a-l cunoaște mai bine. Liderul iugoslav nu a elaborat o doctrină unitară în adevăratul sens al cuvântului, dar întreaga sa activitate și gândire au alcătuit o realitate distinctă, numită în mod curent titoism. Originalitatea acestui proiect ideologic a făcut prozeliți nu numai între anii 1948 - 1953, ci și mult timp după aceea. Mințile noastre tinere, din anii 70 - 80, înfierbântate de teorii precum cea a „convergentei sistemelor”, întâlneau cu acest exemplu elemente ce nu se puteau imagina
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fost înainte de toate o simplă lupta pentru putere. Dar Tito, susține fabulația „specialistului” român, nu era creația liderului de la Kremlin, ci a iudaismului occidental, care valorifica dorința să de a conduce cât mai autoritar Iugoslavia. Așa s-a declanșat conflictul ideologic, care nu-i afecta nicidecum convingerile comuniste, în fond foarte asemănătoare cu cele ale sovieticilor, pentru că ambele guverne „puneau în practică aceleași directive secrete ale primului Congres mondial evreesc de la Basel”. Pentru a se ascunde adevărul „sau inventat avalanșe de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-se vrute și nevrute, mai putin adevărul”. Cum era de așteptat, continuă „raționamentul”, după moartea lui Stalin, liderul de la Belgrad nu mai avea niciun rival care ar fi putut să revendice conducerea Iugoslaviei, așa încât s-a instalat pacea și lua sfârșit conflictul ideologic. Românii ar fi știut de la început, de când Kominformul l-a expulzat pe Tito, ca în țara vecină nu era vorba de o schimbare de regim și nici de o deviere de la linie. Miile de fugari către Occident erau fie trimiși
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lui Tito, Kremlinul desfășura o susținută acțiune de propagandă multinațională și spionaj. Așa zisă operațiune „românească” ar fi fost condusă de secretarul adjunct al Direcției Informații, Ghizela Vass, coordonată direct de fosta colega a lui Tito de la Moscova, acum „înstrăinata ideologic”, Peră Popovida. Vass, locțiitoarea lui Al. Moghioroș, furniza deja înainte de iunie 1948 informații Moscovei cu privire la conducerea comunistă de la București și în noile condiții răspundea de campania anti-Tito, iar împreună cu Ață Opoevici, șefa centrelor de emigranți, de contraspionajul împotriva Iugoslaviei din
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
primejdioși din cauza înstrăinării lui Tito de fraternitatea comunistă”. Din 1949, Iugoslavia, având în frunte un partid unic și un conducător ce se considera în continuare comunist, a început să evolueze pe o traiectorie nouă, singulară în Europa acelui moment. Presiunea ideologică, dar mai ales economică, au transformat țară într-o veritabilă tabăra militară. Mai mult decât atât, Tito a permis țărânilor să-și retragă pământurile din cooperative, ceea ce reprezenta o „gravă” abatere de la modelul stalinist ce se aplică în celelalte țări
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
exact se dorea a se demonstra că nu Uniunea Sovietică era moștenitoarea legitimă a „ortodoxiei marxist-leniniste”, ci Iugoslavia. A prins contur ideea autoconducerii muncitorești, a început decolectivizarea agriculturii, iar Partidul Comunist Iugoslav a devenit Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia. Treptat baza ideologică a politicii externe a devenit nealinierea și independentă, atât față de Est, cât și față de Vest. La peste un an de la Consfătuirea de la București, în noiembrie 1949, a avut loc o nouă întrunire a Biroului Informativ, la care Gh. Gheorghiu-Dej a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
din palatele sale, luând o atitudine marțiala și mângâind un câine, isi etalează inelele prețioase”. Oaspeții dau ulterior interviuri „prin care își exprima admirația față de socialismul autentic” din Iugoslavia. Guvernul S.U.A. aloca permanent fonduri speciale pentru a-și spori influență ideologică, mergând până la un program referitor la schimbul de studenți, profesori și material didactic între cele două țări. Literatura iugoslavă popularizează „suprarealismul și toate curentele la modă ale culturii descompuse din Occident”, situându-se pe poziții potrivnice culturii socialiste. În paralel
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
țară cu succes tot mai mare”. Reacția autorităților „titoiste” constă în înfiltrarea în rândurile mișcării comuniste ilegale și în cele ale „emigranților revoluționari” a unor agenți și provocatori, ce au pricinuit la început un imens rău. Numai ridicându-și „nivelul ideologic și ascuțindu-și vigilenta lor bolșevica, revoluționarii iugoslavi pot lupta cu succes împotriva bandiților lui Rankovici, demascându-i în fața poporului și avertizând masele asupra primejdiei ce le amenință”. Se impunea crearea unui partid nou, „ale cărui principii au fost trasate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
și naționalitățile conlocuitoare, inclusiv populația sârbă muncitoare din R.P.R., să formeze zid de nepătruns pentru agenții criminalei clici de spioni și asasini a lui Tito”. Modalitățile de atingere a obiectivului dorit aveau aceleași formulări dogmatice: întărirea vigilentei revoluționare, ridicarea nivelului ideologic al membrilor de partid, combaterea manifestărilor naționaliste, solidaritate cu partidele frățești etc. La începutul anului 1953 a văzut lumina tiparului la București o altă lucrare, de 237 pagini, ce se dorește o adevarată radiografie a „titoismului”. Pentru că foarte curând unul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
școli, universități, spitale etc. După 1952, asupra acestor organisme s-a exercitat tot mai mult controlul Partidul Comunist Iugoslav, devenit după Congresul al VI-lea de la Zagreb, cum am precizat mai sus, Liga Comuniștilor din Iugoslavia, formațiune politică considerată „avangardă ideologică a clasei muncitoare și a societății în ansamblu”. Este limpede că asemenea evoluții nu au dus la modificări fundamentale care să apropie sistemul economico-social iugoslav de cel al țărilor occidentale, chiar dacă propagandă orchestrata de la Moscova încerca din răsputeri să acrediteze
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
democrațiilor populare: înaintarea spre socialism și colaborarea cu U.R.S.S. Moartea dictatorului de la Kremlin a generat pentru Iugoslavia dispariția pericolului extern ce întreținuse sistemul autoadministrării și autoconducerii muncitorești, provocând o stagnare temporară a implementării sale. Cum acesta devenise fundamentul autolegitimării ideologice a regimului comunist din Iugoslavia, care se afirma prin depistarea unei a treia căi între capitalismul de tip occidental și etatismul birocratic de tip sovietic, în anii următori a fost reluată extinderea rolului consiliilor muncitorești, care din 1961 vor capătă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
între cele două țări”, trebuie să îndemne la reflecție permanentă. Este și scopul acestei modeste întocmiri, pe care o dedicam în primul rând celor care și-au pierdut viața sau au suferit într-un mod oarecare de pe urma unor asemenea deformări ideologice.
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
numai că s-au adaptat rapid limbajului și așa desuet al administrației, dar l-au adus "pe noi culmi". Prin pozițiile dominante pe care le-au deținut în ultimii cinsprezece ani, ele au impus și celorlalți colegi clișeele propagandistice și ideologice pe care le-au utilizat anterior. S-a ajuns astfel ca noii veniți în organizație, absolvenți de facultăți umaniste, să fie obligați să-și adapteze studiile unui aparat lingvistic rudimentar, dar justificativ. S-a dezvoltat o limbă de lemn și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe umerii lor a așezat societatea o responsabilitate uriașă: aceea de a-i pedepsi pe delincvenți, un soi de ființe plămădite dintr-o altă materie, inferioară și periculoasă, pe care ei trebuie să o neutralizeze. Își trag seva din dogmatismul ideologic al unor activiști politici aflați, de regulă, la putere. Simpatia lor față de socialism și PSD nu este doar un alibi (ca în cazul celorlalți colegi), ci și o motivație suficient de puternică pentru brutalitățile manifestate, căci, cel puțin în viziunea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
viață ce stă la baza raporturilor dintre oameni. Această filozofie este o construcție cognitivă, pentru că atribuie valențe unor aspecte pozitive sau negative din mediu (turnătoria, respectarea "codului de onoare", a ierarhiilor existente etc.), cărora le conferă o logică internă. Construcția ideologică (voi aborda în alt capitol ideologia politică ce stă la baza ei) devine normă de referință, de evaluare a fenomenelor. Ea este influențată de condițiile de detenție, dar și de valorile împărtășite de autoritățile centrale (conducerea DGP, a fiecărui penitenciar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
anticivilizație. Modelul sovietic, dominant în România anilor 1947-1965, moștenitor și el al filosofiei iluministe și al progresului tehnologic (deoarece propovăduia înlăturarea tradițiilor și a credințelor, cu domnia rațiunii), s-a bazat pe o reacție la strategiile civilizatoare "burgheze". Iar intoxicarea ideologică și naționalistă a făcut o ruptură radicală cu tot ceea ce însemna civilizație. Antimodernizarea presupunea închiderea sistemului față de influențele străine, dezvoltarea unei tradiții și identități puternice și căutarea explicației neajunsurilor în influența anumitor etnii inferioare sau periculoase (maghiarii, evreii, țiganii, arabii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o dependență cvasitotală față de bugetul statului, iar, de aici, la o luptă pentru obținerea cît mai multor resurse de la acesta. De aceea este greu de vorbit de modele practice de civilizație, mai exact fiind vorba de rezistență și de contraatac ideologic. Modelele anticivilizatoare și contracivilizatoare au fost promovate aproape exclusiv de elitele intelectuale și politice și aproape infim de ansamblul deținuților și angajaților. Resuscitarea specificității juridice după 1989 s-a făcut de la vîrful puterii politice, care a animat încă de la preluarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
civilizație, considerată ca nefiind neutră sau obiectivă. Centrul interesului sociologic a fost deplasat către concepte precum "dezvoltare socială", "sistem social" sau "calitate a vieții", care includ ideea specificității și originalității în fond, un amestec de reprezentări relativ obiectuale cu altele ideologice. Lansate în Occident de sociologii atașați de ideologia socialistă și rapid adoptate de țările comuniste în aniii 1970-1980, aceste concepte veneau în continuarea criticilor la adresa "crizei de sens a civilizației capitaliste"153, fiind încărcate de un dulceag umanism și caracterizate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]