10,680 matches
-
ori referire -, În cazul lui Nuaduxe "Nuadu" (identic cu zeul Nodonsxe "Nodons" din inscripțiile latine din Britania) și În cel al lui Dagdaxe "Dagda", membru al Tuatha, al cărui nume Înseamnă tocmai „zeul cel bun”. Dar, În general, toate capacitățile magice și miraculoase cu care sunt Înzestrați, mai mult sau mai puțin, toți exponenții tribului Tuatha demonstrează că, de fapt, acest trib este un panteon al divinităților majore și minore. La rândul lor, nici Fomoirexe "Fomoire", cu dimensiunile lor gigantești și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dar, În cele din urmă, Bres se va salva, după cum am văzut, devenind stăpânul agriculturii. Ajungem inevitabil la concluzia că, În cadrul teologiei tripartite indo-europene, Fomoire reprezentau cea de-a treia funcție, cea economică. La rândul lor, Tuatha prezintă un tipar magic care face din aceștia reprezentați ai primei funcții, cea sacrală; și, la fel ca În India sau lumea germanică, În confruntarea cu exponenții celei de-a treia funcții se realizează o alianță Între zeii primei funcții și zeii celei de-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ochiul: În vestita fântână a lui Mímirxe "Mímir"” (trad. după Mastrelli, 1951). Mímirxe "Mímir", după cum am arătat deja, era un uriaș vestit pentru Înțelepciunea sa. Odin și-a jertfit un ochi pentru a obține acea Înțelepciune supraomenească identificată cu puterea magică: iar această putere apare ca fiindu-i caracteristică lui Odin. Caracterul magic și misterios al zeului este subliniat de reprezentarea sa: Înfășurat Într-o mantie largă, cu părul acoperindu-i parțial privirea. O altă Încercare cumplită pe care a suportat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mímirxe "Mímir", după cum am arătat deja, era un uriaș vestit pentru Înțelepciunea sa. Odin și-a jertfit un ochi pentru a obține acea Înțelepciune supraomenească identificată cu puterea magică: iar această putere apare ca fiindu-i caracteristică lui Odin. Caracterul magic și misterios al zeului este subliniat de reprezentarea sa: Înfășurat Într-o mantie largă, cu părul acoperindu-i parțial privirea. O altă Încercare cumplită pe care a suportat-o Odin pentru a dobândi Înțelepciunea supraomenească și puterea magică a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Odin. Caracterul magic și misterios al zeului este subliniat de reprezentarea sa: Înfășurat Într-o mantie largă, cu părul acoperindu-i parțial privirea. O altă Încercare cumplită pe care a suportat-o Odin pentru a dobândi Înțelepciunea supraomenească și puterea magică a fost următoarea: a stat nouă zile În chinuri, agățat de un arbore; episodul este relatat astfel În poemul eddic Hávamál (strofa 138 sqq.): Eu știu că de un arbore am atârnat În vânt 138 timp de nouă zile Întregi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
știe nimeni din ce rădăcini se naște. Nimeni nu mi-a dat pâine, nici cupă din care să beau; 139 eu am privit În jos: am cules runele, le-am luat Îndurerat: și jos am căzut de acolo. Nouă cântece magice am Învățat de la vestitul fiu 140 al lui Bolthorxe "Bolthor", tatăl lui Bestlaxe "Bestla", și am băut sorbit prețiosul mied, adus de Odherirxe "Odherir". Astfel am Început să prosper și să devin Înțelept, 141 să cresc și să-mi fie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nopți, pentru că, așa cum Tacitus știa deja (Germania, XI), germanii „nu socoteau timpul zile, ci după nopți”. Aici ne aflăm În mod cert În fața unui rit de inițiere de tip șamanic, În cadrul căruia, prin diferite chinuri, inițiatul dobândește Înțelepciune și puteri magice (cf. Scardigli, 164, p. 76). De asemenea, mai există și alte elemente de tip șamanic care pot fi identificate la Odin: calul său, Sleipnir, avea opt copite; el se folosea de două duhuri ajutătoare, În formă de corbi, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un fapt negativ (lexeme fără etimon cunoscut) nu se poate sări la o afirmație pozitivă (originea Într-o cultură non indo-europeană de tip șamanic). Așadar, datorită inițierii și a jertfirii de sine, Odin dobândește puterea de a Îndeplini orice act magic. Aceste puteri magice pe care el le posedă nu sunt totuși o informație nouă (chiar dacă sunt combinate cu experiențe pe deplin noi, ca aceea a șamanismului), Însă ele fac din Odin o figură comparabilă cu cea a vedicului Varuñaxe "Varun
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lexeme fără etimon cunoscut) nu se poate sări la o afirmație pozitivă (originea Într-o cultură non indo-europeană de tip șamanic). Așadar, datorită inițierii și a jertfirii de sine, Odin dobândește puterea de a Îndeplini orice act magic. Aceste puteri magice pe care el le posedă nu sunt totuși o informație nouă (chiar dacă sunt combinate cu experiențe pe deplin noi, ca aceea a șamanismului), Însă ele fac din Odin o figură comparabilă cu cea a vedicului Varuñaxe "Varun{a", zeul care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nouă (chiar dacă sunt combinate cu experiențe pe deplin noi, ca aceea a șamanismului), Însă ele fac din Odin o figură comparabilă cu cea a vedicului Varuñaxe "Varun{a", zeul care este În mod special m³yin-, adică dotat cu m³y³ , „forța magică” (cf. Dumézil, 1977, p. 65), și care „leagă” folosind lanțurile vrăjitoriei. Faptul de a fi zeul suprem, dotat cu puteri magice, Îl pune inevitabil pe Odin În legătură cu evenimentul sacru și misterios al morții și a ceea ce urmează după moarte, la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu cea a vedicului Varuñaxe "Varun{a", zeul care este În mod special m³yin-, adică dotat cu m³y³ , „forța magică” (cf. Dumézil, 1977, p. 65), și care „leagă” folosind lanțurile vrăjitoriei. Faptul de a fi zeul suprem, dotat cu puteri magice, Îl pune inevitabil pe Odin În legătură cu evenimentul sacru și misterios al morții și a ceea ce urmează după moarte, la fel cum se Întâmplă și cu Varuñaxe "Varun{a" În India, și el zeul lumii de „dincolo”; ne putem gândi la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mod egal de două divinități majore, foarte diferite una de alta. Acest lucru este evident mai alesîn religia indiană, unde pe această poziție Îi găsim pe Varuñaxe "Varun{a" și Mithraxe "Mithra". Primul, după cum am văzut deja, are un aspect magic, misterios, obscur: este zeul care stăpânește prin vrăjile sale și care deține astfel legături cu moartea: corespondentul său german este Odin. Mithraxe "Mithra", dimpotrivă, este personificarea legământului, Înțeles desigur nu În sens notarial, ci ca pe respectul religios și conformarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care sunt semnele trasate pe ramuri, cercetătorii sunt de acord că, În epoca romană, acestea trebuie să fi fost caractere ale alfabetului runic, un alfabet despre care trebuie să amintim că nu era folosit pentru comunicare, ci doar În scopuri magice și religioase. Pe de altă parte, dacă era Într-adevăr vorba despre rune, acesta nu puteau fi foarte vechi, pentru că germanii l-au preluat de la populațiile etrusce din Italia nordică cu doar un secol Înainte de Hristos. Trebuie să reținem așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în politică a fost prestigiul de care se bucurau savanții în rîndul națiunilor din Balcani. Într-o societate predominant țărănească, în care intelectualitatea, deloc numeroasă, se afla încă în primele stadii de dezvoltare, cuvîntul știință avea o rezonanță mistică, chiar magică. Științific însemna eo ipso autentic: savantul era considerat drept un apostol al Adevărului 1. Acești factori l-au predestinat mult prea adesea pe istoric unui rol politic. În maniera sa evocatoare, Nicolae Iorga punea aceste cuvinte pe seama apărătorului națiunilor mici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a fost Cuvântul. Iar numele vinului a precedat cultura viței de vie. Preistoria vinului ne duce cu gândul în urmă cu câteva milenii înainte de Hristos, la Sôma, băutura sacrificială fermentată din India vedică și care nu reprezenta doar o băutură magică, ci și o zeitate puternică. "Băutura nemuririi" nu era un vin obținut din viță de vie ci mai degrabă un suc dintr-o plantă sacrificială (Asclepias Acida) care avea probabil proprietăți psihotropice, chiar psihedelice. Elixirul zeului Sôma purta numele de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
excelență, o băutură mistică. I. O băutură mistică Mitologiile au considerat întotdeauna vinul drept o băutură divină. Chiar dacă nu era vorba de vin, sucul de Sôma era prezent împreună cu zeul focului, Agni, la ritualul jertfei din India vedică. Pentru ca efectul magic al sacrificiului să aibă loc, preoții indieni (brahmanii) îl aruncau pe zeul Sôma în focul sacru. De la Sôma, alcoolul (cuvânt care provine din expresia arabă din secolul al X-lea al kohol, semnificând "cel mai fin") a fost asociat cu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
ci și aceea de a asigura nemurirea celor care practicau cultul lor. "Eu sunt regenerarea și viața" au fost cuvintele care au fost auzite în timpul ritualului zeului egiptean salvator, ca și la funeraliile tuturor oamenilor murind în acest cult. Cuvintele magice care se pronunțau la celebrarea cultului lui Osiris au contribuit probabil la succesul religios al creștinismului. Flautul fermecat, operă scrisă de Mozart în anul 1791, este, de asemenea, o inițiere în misterele lui Isis. În opera sa, compozitorul austriac ilustrează
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
-l descifreze. Printre „hieroglife” și „ideograme”, hermeneutul admiră cu stilizată emoție peisaje încărcate de virtualități alegorice (valea Oltului este în acest fel învestită, înainte de reportajul maiestuos retoric al lui Geo Bogza). Îmbătat de întinderea „nețărmurită” a pustiei și de reverberațiile magice ale luminii, C. cutreieră un Orient în care istoria se sublimează în metafizic (Pătrar de veghe, 1938). Moartea, atotstăpânitoare în deșertul hipnotic (tulburător prin „dumnezeiasca lui singurătate”), și viața, supusă eternelor năruiri (care încă mărturisesc despre civilizațiile de odinioară), formează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
și stil (Horizon et style), Spațiul mioritic (L'espace mioritique), Geneză metaforei și sensul culturii (Genèse de la métaphore et sens de la culture). En 1946 est publiée la Trilogie des valeurs, avec leș volumes Știință și creație (Science et création), Gândire magică și religie (Pensée magique et religion), Artă și valoare (Art et valeur). La quatrième trilogie, Trilogia cosmologica (Trilogie cosmologique), est restée inachevée. Celle-ci contient un seul volume publié, Diferențialele divine (Leș différentielles divines). L'activité philosophique de Blaga est donc
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și valoare (Art et valeur). La quatrième trilogie, Trilogia cosmologica (Trilogie cosmologique), est restée inachevée. Celle-ci contient un seul volume publié, Diferențialele divine (Leș différentielles divines). L'activité philosophique de Blaga est donc féconde : îl publie leș essais Despre gândirea magică (Sur la pensée magique, 1941), Religie și spirit (Religion et esprit, 1941), Despre conștiința filosofica (Sur la conscience philosophique, 1947), Aspecte antropologice (Aspects anthropologiques, 1948) et le volume d'aphorismes Discobolul (Le discobole, 1945). Îl continue également son œuvre dramatique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
monastère) (Poncet, 1996 : 74) [...] el nu are chip și nu are nume poetul! (Poetul) (Blaga, 2010 : 233) [...] îl n'a plus de visage ni de nom le poète ! (Le poète) (Miclău, 1978 : 427) În spațiu râuri, umbre, tunuri, clăi. (Răsărit magic) (Blaga, 2010 : 235) Dans l'espace rivières, ombres, tours, meules. (Lever magique) (Miclău, 1978 : 433) Verbe E primăvară și pietrele stau. (Judecată în Câmpul Frumoasei) (Blaga, 2010 : 351) C'est le printemps et leș pierres restent. (Jugement au Champ de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
281) ; " la soif de rédemption " (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 149) ; " la soif de rédemption " (L'âme du village) (Stolojan, 1992 : 43) ; " minunea " " le prodige " (Bunăvestire/Annonciation) (Loubière, 2003 : 63) ; " liturgic astrul mă-ntâlnește-n vai " " l'astre liturgique me rencontre seul " (Răsărit magic/Lever magique) (Miclău, 1978 : 433) ; " patrafir " " étole " (Tămâie și fulgi/Encens et neige) (Miclău, 1978 : 231) ; " étole sacerdotale " (Encens et neige) (Poncet, 1996 : 78) ; " Îi sunt obrajii zdrențuiți/întocmai că un prapur vechi [...]. " " Șes joues șont en haillons/telle une
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
93) ; " Immolez vos agnelles sur la croix/En mémoire du sacrifice qui viendra. " (Bunăvestire/Annonciation) (Loubière, 2003 : 63). L'idée de sacrifice se dégage également des vers suivants : " Niciodată nu voi ajunge/s-aduc jertfă sub semnul înalt/al curcubeului magic. " Cette fois, Philippe Loubière est très novateur, en employant le nom " holocauste " : " Jamais je ne pourrai mener/L'holocauste sous le haut signe/Du magique arc-en-ciel. " (Pe ape/Sur leș eaux) (Loubière, 2003 : 59). Leș vers " În curând rănile purtate
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sibyllin " (Suprême combustion) (Poncet, 1996 : 190). Leș deux traducteurs recourent à la transposition : l'adverbe du texte source devient adjectif dans leurs textes-traductions. D'autres épithètes inédites șont traduites toujours par la méthode littérale : " cutreier sferic " " un sphérique allant " (Răsărit magic/Lever magique) (Miclău, 1978 : 433) ; " vis canibal " " rêve cannibal " (Prin toate erele/Par toutes leș ères) (Miclău, 1978 : 533). Nous avons remarqué que Blaga est très novateur au niveau lexical : șes poèmes contiennent parfois des mots créés par le poète
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Réveil), p. 411, Sătul minunilor (Le village des merveilles), p. 413, Alean (Nostalgie), p. 415, Boare atlantică (Brise atlantique), p.417, Vânzătorul de greeri (Le marchand de grillons), p. 419, 9 mai 1895 (Le 9 mai 1895), p. 423, Răsărit magic (Lever magique), p. 433, Mânzul (Le poulain), p. 435, Sfanțul Gheorghe bătrân (Saint Georges vieux), p. 439, Sud (Sud), p. 441, Dumbrava roșie (Le taillis rouge), p. 443, Ardere (Combustion), p. 445, Cântec pentru anul 2000 (Chanson pour l'an
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]