10,807 matches
-
î.Hr., matematicianul indian Pingala a descoperit sistemul binar de numerație. În acest sistem, folosit și astăzi de toate computerele moderne, o secvență de unu și zero poate reprezenta orice număr. În 1703, Gottfried Leibnitz a dezvoltat logica într-un sens matematic formal, în scrierile sale despre sistemul de numerație binar. În sistemul său, valorile unu și zero reprezintă valorile adevărat și fals (true și false) sau pornit/oprit (on/off). Dar a fost nevoie de mai bine de un secol pentru ca
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
fals (true și false) sau pornit/oprit (on/off). Dar a fost nevoie de mai bine de un secol pentru ca George Boole să publice algebra booleană în 1854 cu un sistem complet care permite proceselor de calcul să fie modelate matematic. (Algebra booleană este o algebră formată din: elementele {0,1}; două operații binare numite SAU și SI, notate simbolic cu + sau Ú și × sau U; și o operație unară numită NU (negație), notată simbolic 0 sau O. În această perioadă
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
vremii. Cu toate acestea, o mașină construită în 1991 după schițele sale s-a dovedit a funcționa perfect. O invenție importantă au reprezentat-o roțile dințate, ca înlocuitor al mărgelelor de la abac. Alan Turing a descris în 1936 un model matematic care astăzi îi poartă numele și care rezumă funcționarea unei mașini de calcul programabile (Mașina Turing). Până în secolul trecut, calculatoarele mecanice, mașinile contabile și casele de marcat erau reproiectate în sensul utilizării motoarelor electrice, poziția roților dințate reprezentând starea unei
Istoria informaticii () [Corola-website/Science/323134_a_324463]
-
trebuie distinsă de logică. Logica e știința raționamentelor corecte Un silogism sau demonstrarea unei teoreme matematice ne schimbă cunoștințele, dar nu comportamentul. Un argument e menit să ne determine a lua o decizie practică, în viața reală, să facem o acțiune sau să o evităm. Argumentarea e folosită în viața reală. Un argument utilizează conectorul ”"fiindcă
Teoria argumentării () [Corola-website/Science/323291_a_324620]
-
ani, a început studiile de inginerie. A învățat la o școală de meserii și comerț foarte respectată, "Gewerbe-Schule Magdeburg". Avea o relație foarte strânsă cu fratele lui cel mai mare; Ernst Werner Siemens se hotărâse să-l învețe pe Wilhelm matematică pentru ca la școală să învețe engleza. Programul i-a ajutat pe amândoi, iar cunoștințele de engleză ale lui Wilhelm s-au dovedit a constitui un avantaj semnificativ pentru amândoi. A trecut examenele cu ușurință, dar în scurt timp mama lor
Carl Wilhelm Siemens () [Corola-website/Science/324217_a_325546]
-
se inspire din formatul bestsellerelor”. La rândul său, "Ossus Library" apreciază faptul că „personajele sunt mai complexe în această carte decât în precedenta” dar caracterizează romanul ca având o scriitură slabă, premise false și „prea multe descrieri în termeni tehnici matematici”. "SF2 Concatenation" este mult mai dur, caracterizând "Rama II" ca „o dezamăgire”, dar îi acordă clemență prin faptul că „luat de sine stătător, dacă n-ar fi existat un original, e un SF rezonabil”. Pe de altă parte, "SFF World
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
simultan, eventual interacționând unele cu altele. Operațiile pot fi executate pe mai multe nuclee ale aceluiași chip (multi-core), de către fire de execuție planificate in avans ("preemptively time-shared threads") ale aceluiași procesor sau chiar pe procesoare separate fizic. Mai multe modele matematice au fost dezvoltate pentru calculul concurent, cum ar fi rețelele Petri, "Process calculus", modelul mașinii paralele cu acces aleator ("Parallel Random Access Machine"), modelul Actor și limbajul de coordonare Reo. Deoarece calculele dintr-un sistem concurent pot interacționa unele cu
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
modalitate destul de generală de a reprezenta sisteme concurente, care sunt închise în sensul că nu primesc comunicații din afară. (Alte sisteme concurente, e.g. "process calculus" pot fi modelate în modelul Actor folosind un protocol de actualizare în două etape ). Denotarea matematică a unui sistem închis S este construită prin aproximări succesive plecând de la un comportament inițial ⊥ utilizând o funcție comportamentală de aproximare progession pentru a construi o denotare a lui S: În acest fel, S poate fi caracterizat matematic în funcție de toate
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
etape ). Denotarea matematică a unui sistem închis S este construită prin aproximări succesive plecând de la un comportament inițial ⊥ utilizând o funcție comportamentală de aproximare progession pentru a construi o denotare a lui S: În acest fel, S poate fi caracterizat matematic în funcție de toate comportamentele sale posibile. Diferite tipuri de logică temporală pot fi folosite pentru a trata problema sistemelor concurente. Unele dintre aceste logici, cum ar fi logica temporală liniară și logica bazată pe arbori computaționali de timp (o logică în
Concurență (informatică) () [Corola-website/Science/326517_a_327846]
-
(1531 - 1612) a fost un matematician, arhitect, poet, compozitor și desenator italian. Nu se știu prea multe date biografice despre el. A posedat un cabinet de instrumente matematice atât de valoros, încât împăratul Rudolf al II-lea și-a manifestat dorința de a-l achiziționa. De la el au rămas 23 de lucrări și manuscrise, dintre care cea mai valoroasă este: "Trattatto della descrizione della sfera celeste in piano
Ercole Bottrigari () [Corola-website/Science/326544_a_327873]
-
Metoda polinomială de rezolvare a problemei oscilatorului armonic cuantic, cunoscut și sub denumirea de "metoda Sommerfeld" este un procedeu matematic pentru deducerea expresiei funcțiilor și valorilor proprii ale unui sistem oscilant armonic microscopic. Metoda, dezvoltată de către fizicianul german Arnold Sommerfeld, pleacă direct de la studiul ecuației diferențiale care reprezintă problema de valori proprii pentru hamiltonianul oscilatorului liniar armonic. Acestă metodă este
Oscilatorul armonic liniar cuantic (metoda polinomială) () [Corola-website/Science/326543_a_327872]
-
Georges Louis Bouligand (1889 - 1979) a fost un matematician francez. A fost autorul a numeroase articole și manuale ce se înscriu în domenii ca: analiză matematică, geometrie analitică, mecanică rațională, teoria relativității, fractali, topologie, fizică matematică, teoria potențialelor, mecanica solidelor și mecanica fluidelor și altele. A fost profesor la Facultatea de Științe din Poitiers și Paris și membru al Academiei Franceze de Științe. A dat o
Georges Bouligand () [Corola-website/Science/326547_a_327876]
-
mecanica fluidelor și altele. A fost profesor la Facultatea de Științe din Poitiers și Paris și membru al Academiei Franceze de Științe. A dat o frumoasă demonstrație a teoremei lui Pitagora. A colaborat cu Petre Sergescu la volumul "Evoluția științelor matematice și fizice în Franța" (1933), o lucrare apreciată de comunitatea științifică. Lucrările lui Bouligand au constituit preocuparea matematicienilor români Dimitrie Pompeiu și Nicolae Ciorănescu.
Georges Bouligand () [Corola-website/Science/326547_a_327876]
-
Metoda algebrică de rezolvare a problemei oscilatorului armonic cuantic, cunoscut și sub denumirea de metoda Dirac-Fock este un procedeu matematic de găsire a funcțiilor și valorilor proprii ale unui sisem oscilant armonic microscopic. Metoda, dezvoltată de către fizicianul englez Paul Dirac și perfecținat de către Fock, are la bază teoria ecuațiilor canonice din cadrul formalismului clasic Hamilton-Jacobi și folosește o metodă operatorială algebrică
Oscilatorul armonic liniar cuantic (metoda algebrică) () [Corola-website/Science/326536_a_327865]
-
filozof francez și specialist în istoria matematicii. A fost fiul filozofului Émile Boutroux. A predat cursurile de filozofia matematicii la Collège de France. În lucrările sale, a descris încercările de a rezolva anumite probleme. Susținea în mod idealist că fundamentele matematice reflectă caracterul unei anumite laturi a realității și că matematica poate fi aplicată fenomenenelor naturii numai ca o simplă întâmplare: "Rigurozitatea nu este totul, dar fără rigurozitate nu este nimic, și o demonstrație care nu este riguroasă este lipsită de
Pierre Boutroux () [Corola-website/Science/326562_a_327891]
-
ca bursier pentru a studia astronomia. În 1914 a luat doctoratul în matematică la Sorbona. În perioada 1914 - 1918 funcționează la Observatorul din Iași, ca apoi în 1915 să fie numit docent la Universitatea din Iași la Catedra de Analiză Matematică și în același timp la Institutul Electrotehnic din Iași. În 1919 a fost numit profesor universitar la Cluj-Napoca, la Catedra de Calcul Diferențial și Integral și director al Observatorului Astronomic, precum și profesor de algebră financiară la Academia Comercială din Cluj
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
la Academia Comercială din Cluj, apoi profesor la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj. În perioada 1931 - 1932 a fost inspector general în învățământul secundar. A mai fost: decan al Facultății de Științe, membru al Societății Gazeta Matematică, al Societății Matematice din Franța, Palermo, membru al Academiei de Științe din România. S-a ocupat în special de analiza matematică și astronomie, studiind ecuațiile integrale neliniare, ecuațiile integrale exponențiale, ecuațiile integro-diferențiale cu variabile separabile, cu problema creșterilor finite și teoria seriilor. A
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
a fost inspector general în învățământul secundar. A mai fost: decan al Facultății de Științe, membru al Societății Gazeta Matematică, al Societății Matematice din Franța, Palermo, membru al Academiei de Științe din România. S-a ocupat în special de analiza matematică și astronomie, studiind ecuațiile integrale neliniare, ecuațiile integrale exponențiale, ecuațiile integro-diferențiale cu variabile separabile, cu problema creșterilor finite și teoria seriilor. A lucrat la întocmirea hărții fotografice a cerului pentru secolul XX. A determinat coordonatelor ecuatoriale ale unui număr de
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
și teoria seriilor. A lucrat la întocmirea hărții fotografice a cerului pentru secolul XX. A determinat coordonatelor ecuatoriale ale unui număr de 1687 de stele și a calculat efemeridele altor stele duble și planete. Opera lui cuprinde lucrări de analiză matematică, de astronomie, cărți și manuale pentru învățământul mediu și superior, precum și lucrări publicate în revistele de specialitate române și străine.
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
o anumită poziție, de exemplu, la întrerupătoare și clești de blocare. În lipsă controlului, feedback-ul pozitiv poate provoca . De asemenea, el poate provoca în sistemele economice un boom. În termenul "feedback pozitiv", "pozitiv" se referă mai degrabă la semnul matematic al amplificării în buclă închisă decât la rezultatul dorit. Feedback-ul pozitiv este de asemenea sinonim cu: Caracteristică esențială a feedback-ului pozitiv este faptul că micile perturbații sunt amplificate. Atunci cand feedback-ul pozitiv este prezent, există o buclă de
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
geometrie analitică la Școala Politehnică din București. În 1945 a trecut în cadrul industriei de armament. Între 1954 - 1958 a lucrat în cadrul detașamentului geodezic al armatei. A activat în domenii ca: teoria numerelor, algebră, geometrie clasică, trigonometrie, balistică, geometrie analitică, analiză matematică și a fost un bun popularizator al științei. a publicat peste 600 probleme originale de matematică. A mai scris și despre viața și activitatea lui Ion Ionescu.
Gheorghe Buicliu () [Corola-website/Science/326634_a_327963]
-
Rigla de calcul, denumită și riglă logaritmică, este un instrument utilizat pentru efectuarea rapidă și cu aproximare suficientă a unor operații matematice ca: înmulțiri, împărțiri, ridicări la pătrat, la cub, la puterea 10, extrageri de rădăcini pătrate și cubice, calculul procentelor, calcule cu logaritmi, operații cu funcții trigonometrice ș.a. Principial, construcția riglei de calcul se bazează pe utilizarea grafică a proprietăților logaritmilor
Riglă de calcul () [Corola-website/Science/326712_a_328041]
-
cinci lunule reprezintă unicele lunule, în care pătrațele razelor arcului interior și exterior sunt într-un raport rațional. A aplicat funcțiile întregi de variabilă complexă în probleme de mecanică teoretică. Cebotarev a scris o serie de lucrări în diferite domenii matematice. Printre cele mai valoroase sunt: "Teoria algebraiceskih funcții" (1948) și "Autobiografia matematika", în care a expus cercetările sale.
Nikolai Cebotarev () [Corola-website/Science/326732_a_328061]
-
de Villecourt a fost un matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale din domeniul analizei matematice. Nu se cunosc prea multe date biografice despre el. Se știe că a murit relativ tânăr în 1784. În lucrările sale a prezentat noi metode de integrare a ecuațiilor cu derivate parțiale de ordin superior și a arătat că metodele
Paul Charpit () [Corola-website/Science/326759_a_328088]
-
informatică. A fost profesor la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București. Într-o discuție cu academicianul Grigore C. Moisil, tânărul inginer Leon Livovski i-a atras atenția asupra unor articole din revista sovietică „Electricestvo", privind utilizarea logicii matematice clasice în studiul circuitelor de comutație. În felul acesta, academicianul Moisil a luat cunoștință, în jurul anilor 1950, cu cercetările sovietice (în special ale lui Șestakov și Gavrilov) privind aplicațiile logicii matematice în tehnică. a utilizat primul, pe plan mondial calculul
Leon Livovschi () [Corola-website/Science/326819_a_328148]