11,487 matches
-
de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei ierarhizări, care a stat la baza distribuirii diferențiate a suprafețelor de pământ date în folosință de către stăpânii de moșii. Semnificativă, pentru problema aflată în discuție, este preocuparea administrației de stat de a crește în permanență numărul de birnici - categoria fiscală cea mai importantă din lumea satelor - care, potrivit tăbliței din anul 1851, proveneau din foștii căpătăieri, burlaci (tinerii necăsătoriți
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
unor birnici sau căpătăieri înscriși în catagrafii. De fapt, bejenia, ca fenomen social specific acestei perioade, nu poate fi privită doar ca un exod al populației din Principate, ci se înscrie în acțiunea administrației de stat și a stăpânilor de moșii, de a-și asigura necesarul, mereu în creștere, de brațe de muncă în agricultură, aflată în plin proces de transformare. Coexistența vechilor privilegii întreținute de regimul fanariot, cu formele noi, promovate de structurile de tip capitalist, în plină ascensiune, sunt
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
sunt simptomatice pentru perioada de tranziție pe care o traversa societatea românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca aservită a oamenilor „de scuteală”52. Avantajul scutelnicilor consta în protecția pe care stăpânii de moșii le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca aservită a oamenilor „de scuteală”52. Avantajul scutelnicilor consta în protecția pe care stăpânii de moșii le-o acorda, mai ales în fața sarcinilor împovărătoare prilejuite de ocupația militară străină, dar, în general, prin învoielile făcute, obligațiile lor erau în continuă creștere, ca urmare a gravelor abuzuri săvârșite de potentații regimului. Instituția scutelnicilor este veche. În anul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
logofăt Costachi Ghica 59, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
mănăstirea Galata 60, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente autohtone sau alogene, ce aparțineau atât noilor cât și vechilor structuri sociale, așa cum erau arendașii moșiilor, negustorii de vite, cârciumarii sau vătafii moșiilor, dar și oameni de condiție socială modestă, precum slugile și feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți ai vechii boierimi,interesați să-și sporească veniturile, așa cum au fost spătarul Ioan Neculce 63 logofătul Constantin Catargiu 64, aga Manolachi Radu65, marele logofăt Neculai Cantacuzino 66 sau vornicul Vasile Ghica 67. Acest contingent a căpătat consistență
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Galați era prea costisitor. Exodul evreilor în Principate, dar mai cu seamă în Moldova, a avut, pe de o parte, un rol pozitiv, prin înființarea de noi târguri și popularea celor vechi, precum și exploatarea și punerea în valoare a produselor moșiilor printr-un comerț organizat și uniform 70, iar pe de alta, prezența masivă a populației evreiești mai ales în sate, agrava starea socialeconomică, precară, deja, a lăcuitorilor săteni, care erau lipsiți de pământ. Drept urmare, având condiția juridică de străni, atât
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
pe Nusăm la Ulmi73. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac. Ei aveau turme mari de vite în odăile Praguri, Huc și Poșta Sociei și
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut de 1140 de galbeni. Pentru a avea o imagine mai clară privind interesul negustorilor implicați în comerțul de vite din teritoriul cercetat, menționăm
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
privind interesul negustorilor implicați în comerțul de vite din teritoriul cercetat, menționăm că la 1851 activau la Belcești alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești. Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
originari din Georgia, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești. Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși, Parfeni Ion din Târgu Frumos sau Ion Munteanu din Tupilați. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși, Parfeni Ion din Târgu Frumos sau Ion Munteanu din Tupilați. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
de pământ, ci însuși timpul istoric: țărănimea săracă, „îndrumată” de comuniști, și clasele avute. Momentul culminant al confruntării, realizat, în pofida tezismului, cu talent, e cel în care luncanii se bat cu țăranii unguri. Țăranii săraci se pregătesc să-și împartă moșia baronului Papp. Atmosfera e tensionată, și tensiunea crește la apariția pe șosea a unei lungi coloane de bărbați zdrențăroși cu chipuri sălbatice. Poartă la brâu cuțite și, în mâinile uriașe, butucănoase, au sticle de rachiu. Localnicii recunosc în oamenii aceia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
unei lungi coloane de bărbați zdrențăroși cu chipuri sălbatice. Poartă la brâu cuțite și, în mâinile uriașe, butucănoase, au sticle de rachiu. Localnicii recunosc în oamenii aceia colonia de moți - proletari agricoli abrutizați de viața pe care o duc - de pe moșia lui Papp. Înșiruiți de o parte și de alta a șoselei, luncanii așteaptă. Apropierea coloanei provoacă în rândurile lor o stare de nervozitate. Taberele stau față în față. Între ele - un avocat care încearcă să vorbească. Întrerupt la fiecare frază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Apropierea coloanei provoacă în rândurile lor o stare de nervozitate. Taberele stau față în față. Între ele - un avocat care încearcă să vorbească. Întrerupt la fiecare frază, persiflat, nu mai ajunge să-și încheie discursul. Directorul școlii, comunist, declară că „moșia nu mai este a cetățeanului Romulus Papp, ci a foștilor soldați, a văduvelor de război și a săracilor din satul Lunca”. În cele din urmă moții, care scoseseră, cu mișcări încete, cuțitele, se liniștesc. În schimb, vestea că vor fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
a cetățeanului Romulus Papp, ci a foștilor soldați, a văduvelor de război și a săracilor din satul Lunca”. În cele din urmă moții, care scoseseră, cu mișcări încete, cuțitele, se liniștesc. În schimb, vestea că vor fi nevoiți să împartă moșia cu niște „venetici” îi scoate din fire pe luncani. Aceștia încep să strige, să agite furcile. O încăierare sângeroasă pare inevitabilă. Din mulțime izbucnește însă o voce mustrătoare, a lui Mitru Moț, care potolește spiritele. Cea de-a treia mișcare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]