11,656 matches
-
mai făcut, dar ea răspundea vag: Bibliotecă, Universitate, Palatul Culturii etc. Apoi adaugă ostentativ: - Nu-i problema ta ce fac eu ziua. Problema ta e ce fac noaptea.... - Te-am întrebat pentru că am sughițat toată ziua. - Te-o fi pomenit nevastă-ta, eu nicidecum, replică sec Lăură. El vedea clar că se întâmplă ceva cu Lăură lui, dar punea totul pe seama programului ei prea încărcat. Ea izbucni nervoasă: - Te pricepi de minune să-i forțezi pe oameni să-și facă o
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
aproape o jumătate de oră, o cheamă la el grăbit: - Lăură, ia vino să-ți arăt ceva!....Profesorul I.C nu este profesorul tău?... - Da, confirmă ea, e un profesor foarte deștept și în plus, arată și foarte bine. Și nevastă-sa e la fel de frumoasă, și ea mi-este profesoară. Este o femeie deosebită, se grăbi ea să adauge. El îi întinse ușurel, cu mare grijă binoclul și o invită să privească pe geamul de la etajul Teatrului Național. Lăură are un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
până-mi va dispărea greață. N-am să spun nimănui niciodată nimic, fii convins. Sunt oameni deștepți, dar ascultă-mă pe mine: Unde e multă deșteptăciune, e și multă prostie, zice o vorbă din bătrâni. Eu sunt foarte apopiată de nevastă lui I.C, și ea mai calcă strâmb uneori, știu de la un scriitor de la cenaclu căruia i-a fost amantă, dar e o femeie distinsa, inteligență, a fost Miss pe vremuri, în studenție și arată extraordinar de bine și acum
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
care lui îi plăcea la nebunie, sfârcul întărit. Studiindu-și atent mișcările, Lăură nu reacționa. Apoi încerca să-l oprească, dar până la urma ceda. Întoarse iarăși corpul și îl săruta prelung. El era vizibil fericit, o fericire senzuala pe care nevastă-sa nu mai știa de mult să i-o ofere. Cât vor fi rămas așa în sărutări și șoapte...se auzi iarăși motorul mașinii. Lăură zise încet: -Aoleu, iarăși...S-a întors!.. -Auziră din nou ciocănituri în ușă, dar la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
a întors!.. -Auziră din nou ciocănituri în ușă, dar la fel ca mai înainte tăcură îndelungat. -Lecția s-a încheiat, domnule profesor, spuse ea într-un târziu. A doua zi, avu senzația că era gata, gata să se termine tot. Nevastă-sa îi aruncase niște vorbe grele când a ajuns acasă. El urcase fără zgomot pe scările din spate, de la bucătărie, dar ea l-a simțit. L-a luat de mână și l-a dus către scrin, a tras un sertar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
o bună intuiție mentorul ei. DESPĂRȚIREA Când ceasul deșteptător îl trezi pe profesor a două zi, el se simțea deja foarte obosit. Ar fi vrut să se întoarcă pe partea cealaltă și să adoarmă la loc, dar o auzi pe nevastă-sa spunându-i că trebuie să meargă în oraș la cumpărături, împreuna. Era curios faptul că - deși se întorsese foarte târziu acasă - avea impresia că nu se intamplase nimic și că, nejustificat parcă, plimbarea prin oraș îi va face plăcere
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
îi biciuia parbrizul îi stârnea imaginația, iar figură Laurei îi apărea că o ceață psihologică menită să sugereze meandrele sufletului ei, chemându-l parcă acolo, lângă ea. El știa că ei nu i-ar fi plăcut să-l vadă cu nevastă-sa, dar era totuși constrâns de conveniențele căsătoriei. Cu o seară înainte discutaseră puțin despre acest subiect și ea simțise că el nu era tocmai sincer . -Ce-ți mai face ,,agenta blondă"? îl întreba nevastă-sa pe negândite. -Aproape că am
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fi plăcut să-l vadă cu nevastă-sa, dar era totuși constrâns de conveniențele căsătoriei. Cu o seară înainte discutaseră puțin despre acest subiect și ea simțise că el nu era tocmai sincer . -Ce-ți mai face ,,agenta blondă"? îl întreba nevastă-sa pe negândite. -Aproape că am uitat-o. Cred c-a plecat din București, pe undeva, printr-o provincie oarecare...Eram aproape sigur că nu va face carieră! tinu el să precizeze. -Eu am aflat despre ea numai lucruri urâte
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cunoscuse. Ea era față misterioasă pentru care își asumase multe riscuri, ea îl determinase să anuleze timpul și să pună între ei doi realitatea ei totalăƒ . Se gândea la dimineață care trecuse, la drumul prin ploaie, la tot ce spusese nevastă-sa și mai ales la ceea ce nu spusese. Meseria îl obligase să joace dur în viața,c hiar și în viața de familie. Femeia de lângăƒ el devenise obscură, aparținea de mult trecutului, unui alt sistem, cel de care începuse
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
lega cât de cât de interesele ei măcar... Grav este că ofițerul se îndrăgostise deja de ea și o sâcâia cu telefoanele zilnic, căutând-o chiar pe la gazda. Asta o înfurie la culme pe Lăură care o sună imediat pe nevastă-sa și îi făcu un balamuc pe cinste. Ofițerul își însușise lecția și o lasă în pace, dar continuă să o supravegheze. Îi pusese doi Cerberi la stânga și la dreapta casei unde locuia, care o urmăreau pe tot parcursul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
băutor a tot ceea ce poate înveseli omul și dușman ireductibil al lui Lukașenko. Pensionar, cu o pensie de 6 dolari pe lună, iar când am făcut ochii mari mi-a arătat talonul. Prezent la toate recepțiile oficiale și neoficiale, cu nevasta alături, care îl trage mereu de mânecă "Sașa, lasă paharul, că vrea dumnealui să-ți spună ceva important" anul 1991 l-a prins președinte al Sovietului Suprem al RSS Belorusă, adică un fel de șef de stat. Așa cum am mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
și macadam Când Domnul lumii l-a facut I-a pus din fundul lui Adam Pe umeri gaură de lut. Văzându-l Meșterul că mișcă L-a gâdilat puțin la coasta, I-a dat să poarte toporișca Și mâna harnica, nevasta”. („Fantomas”) Dintre aceștia, În parlamentul țării, unii ce fac?: „Tăcut ca piatra și prudent/ La ce se va-ntâmpla și când/ Miroase-a mort În Parlament/ Mai trece-o victima la rand”. Numai una? Versuri care atestă că zăgazurile unui
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cu oameni ospitalieri și cuminți, de mai mare dragul să te afli În compania lor. Delenenii se recomandă ca fiind buni gospodari și ingenioși Împletitori ai cântecului cu muncile agricole, ageri dansatori și duioși Îndrăgostiți de fete, cât și de nevestele lor. M-am convins de aceste calități atunci când am cerut elevilor mei să-mi aducă de la părinți poeziile de Eminescu, așa cum le țineau minte sau, eventual, cu golurile completate cum s-au priceput. La Deleni am venit cu scopuri Înalte
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
disculpe pe Ovidiu de învinuirea că ar fi pus la cale o conspirație, cu argumentul că uneltirea nu i-ar sta în fire celui interesat doar de reușita sa în fața publicului feminin : Ovidiu este/ Un vânător ferice de versuri și neveste./ Poeții și amanții, de visuri îngânați,/ N-au timp pentru comploturi, ei sunt prea ocupați. August rămâne inflexibil în judecata sa severă despre poetul care pervertește moravurile romane : Cinismul fără margini, brutal cât și o stâncă,/ Nebuna cutezare și vițiul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
IV, p. 103). Când titanul, eliberat de Herakles, caută adăpost la păstorii adunați în jurul focului, aceștia refuză să-l împartă cu el și îl silesc să plece ( Focul nu-i al vostru ! În jurul lui s-adună/ Ai mei : eu și nevasta și slugile-mi. E-al meu ! - IV, p. 109). La Eschil, corul punea sub semnul întrebării posibilitatea ca oamenii să-l susțină în vreun fel pe ocrotitorul lor : Prietene, spune ce har ai primit în schimb/ pentru harul facerii binelui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
că toate sunt numa nchipuiri, Hecuba spune că fata a cerut insistent să fie lăsată să iasă din casă promițând că-și va înfige-n buze dinții spre a tăcea (III 7). În fapt, Casandra vrea doar să deconspire taina nevestei lui Menelau, funestă pentru troieni : A rupt o legătură sacră, a ofensat/ Zeii cari cer astăzi cumplită răzbunare/ [...] Asupra tuturora blăstăm, și-asupra mea ! (III 8). Două scene de război îi arată pe supușii lui Priam în stări de spirit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
plin de calități nu s-ar putea trage din doi părinți atenieni (XIII 31) ; conchide, după ce Xantipa îi varsă o cană de apă în cap, că orice furtună se termină cu ploaie (XVII 36) ; afirmă că și-a ales o nevastă dificilă cu gândul că, dacă o poate suporta pe ea, va face față oricui, după cum călăreții buni cumpără cai nărăvași pentru a se deprinde să-i domolească și pe ceilalți (XVII 37) ; îi răspunde lui Alcibiade că suportă țipetele soției
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
înstărite împotriva soției și mamei lor, de teama ca adevărurile neplăcute spuse de ea să nu-i compromită . Plasată în atmosfera fetidă a unei crescătorii de porci din România socialistă, piesa urmărește degenerarea progresivă a personajelor. Deși îi datorează viața nevestei sale Marghioala, care și-a ucis primul bărbat de dragul lui, Ionel, directorul combinatului, vrea s-o părăsească pentru a trăi cu tânăra Dida, fata primarului din sat. Spre a scăpa de prezența incomodă a consoartei, el o declară nebună și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
îngerul morții, infirmiera care anunță sfârșitul Marghioalei (IV, 666). Victimă a propriei familii, noua Medee stârnește teama celor implicați în complotul pus la cale împotriva ei. De la început, Ionel este întrebat de noua sa parteneră dacă îi e frică de nevastă (I, 610), dacă n-o mai recunoaște de când și-a pierdut firea și l-a lovit într-o izbucnire de gelozie, și o confundă cu altă muiere, fioroasă (I, p. 615). Amintirea crimei comise de soție din stricăciunea sângelui și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Dumnezeu (II, p. 628). Afirmația neliniștește ca semn al unui curaj smintit : mă faci să înțeleg că nu vei cunoaște mila de te las (II, p. 628). Bizuindu-se pe cel din urmă prieten, ura sa întreagă (II, p. 629), nevasta abandonată intenționează să răspundă ultragierii suferite printr-o acțiune grozavă care se va răsfânge și asupra propriei persoane. Capabilă de iubire pasionată, dar și de gelozie feroce, ea seamănă cu balena neagră care ucide din plăcerea de a ucide, observă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ar alege cu popularitatea sporită, Gorgias susține necesitatea adecvării metodelor represive la personalitatea victimei : Trebuie să cunoști foarte bine firea omului dacă vrei să-l domini. Să știi totul, absolut totul. Ce gândește, ce face, ce mănâncă, ce vorbește cu nevastă-sa în pat (II, p. 111). Adept al altei soluții de a-l elimina pe incomodul gânditor, el dezvăluie cum a pus la cale procesul împotriva lui Socrate prin alegerea celor mai potriviți acuzatori, plini de ranchiună împotriva înțeleptului, precum și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
răsune, duminica și sărbătorile mai ales, toate mahalalele. Îndeosebi, horele de la Crăciun, Sf. Vasile și Bobotează, că și nunțile din câșlegi, au fastul lor aparte, atrăgând prin originalitatea costumelor și a obiceiurilor pe curioșii târgului. Altădată, mai ales fetele și nevestele, se distingeau prin purtarea salbelor de aur, „lefții” , a barizurilor și a cațaveicilor, iar bărbații și flăcăii prin căciulile de astrahan, contășele bine îmblănite și cizmele cu taban și creți. V. Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni, în căutarea de locuri
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
îl așteaptă la Cetatea Albă, un târg așezat mai la nord, pe malul estuarului. Numele îi vine de la o cetate care avusese un rol important în istoria Moldovei. Căpitanul Marinescu, spune Ion, a adus-o în zonă pe tânăra lui nevastă. Locuiesc tocmai la capătul Bugazului, într-o vilă frumoasă, al cărei proprietar, un fost căpitan de cursă lungă care trăiește singur, a fost foarte mulțumit să aibă companie. Ceilalți locuiesc în satul de pescari sau în case mai modeste, pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
deocamdată incidente, se apropie de noi, Aldan. După Polonia, e rândul nostru!" Se despărțiră îndesându-și chipiele pe capetele înfierbântate ca niște oale sub presiune. Locotenentul își petrecu noapte, bătând cu pasul sectorul, controlând patrulele, vorbind cu soldații. Mulți aveau neveste și copii și vedeau cum li se amână și mai mult liberarea: "O să fie război, domnule locotenent?" Războiul începuse deja, dar locotenentul încă nu era convins: Nu, nu cred, dar trebuie să fim gata..." Faptele i-au dat dreptate. Nici
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care le consideră nocive pentru patrie. Dar mie mi-e milă de el, are o fire viciată de împrejurări deosebit de nenorocite. Și, pe deasupra, a mai făcut și pasiunea asta absolut demențială pentru Nastia. Acum un an, a cerut-o de nevastă. Nu era încă divorțată pe atunci, dar trăia deja despărțită de soțul ei. L-a refuzat categoric! Nebun de furie, ce vine să-mi spună? Nicolae, știi bine cât m-a costat să procedez împotriva convingerilor mele ca să-i ofer
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]