15,863 matches
-
accepta coroana României, chiar împotriva deciziilor luate de Conferința de la Paris, era luată încă din 16 aprilie, fapt transmis de Brătianu Locotenenței Domnești la 20 aprilie: "De aici înainte viața lui este consacrată pentru apărarea tronului României și pentru prosperitatea patriei sale adoptive"384. Conștient de tensiunea din țară, liderul liberal muntean cerea guvernului: "Să mențineți în aceste 20 de zile ordinea cu orice preț fără ca să fiți îngrijorați ca până acum de amenințările din afară, căci în orice caz avem
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ea una foarte interesantă. Presa internațională, în special cea franceză, evidenția aproape la unison sprijinul pe care problema românească îl primisese din partea Franței, dar și încercările Turciei și ale Rusiei de a interveni militar. Ziare precum Le Constitutionel sau La Patrie remarcau faptul că România, respectând suzeranitatea Porții, trebuia să facă nemulțumirile acesteia din urmă să dispară 416. Prin preluarea unor astfel de materiale, presa românească încerca să inducă în opinia publică un sentiment de siguranță și să creeze impresia că
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
mai departe cauza românească. Date fiind intervențiile unor lideri politici români, care se temeau de reacțiile Puterilor Garante după votul de la 10 mai, reluarea în ziarul Românul a unui articol precum România și Conferința de la Paris, apărut inițial în La Patrie la 2 mai, era binevenită. Aprecierea potrivit căreia alegerea unui prinț străin reprezenta o șansă de salvare pentru națiunea română era o bună legitimare pentru grupul celor implicați în realizarea acestui deziderat 417. Majoritatea luărilor de poziție încercau să stabilească
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
rămână proprietari pe locurile pe care le lucrau în acel moment 424. Sosirea unor telegrame de felicitare, din întreaga țară, pentru alegerea ca domn a lui Carol, în condițiile amintite, contribuia la întărirea sentimentului pentru tânărul suveran că noua lui patrie era alături de el. Un apropiat al lui Carol, Paul Lindberg, sugera fără să facă prea multe comentarii, existența unei participări a autorităților la manifestările desfășurate în întreaga țară în perioada anterioară venirii acestuia, cât și după sosire: "Bucuria era generală
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
arestarea "răzvrătitorilor"517. Toate acestea sunt sugestii care ne îndreptățesc să credem că momentul unei "guvernări tari"518 sosise încă din această perioadă. Ca o ultimă recomandare pentru Locotența Domnească, liberalul muntean cerea "energie mai multă și ați binemeritat de la patrie, căci România a triumfat"519. În aceeași ședință, deputatul Gh. Mîrzescu dezvăluia că reprezentanții districtului Iași, D. Tacu, V. Pogor și T.L. Maiorescu, semnaseră un document prin care se angajau în fața electoratului că vor vota un prinț străin de origine
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aceasta este valabil pentru orice străin, căruia îi este interzis a se apăra contra unui național. Dacă nu le place, n-au decât să se întoarcă de unde au venit, n-avem nevoie de ei, căci noi, patrioții, domnim acum în patrie, și vom ști ce să facem pentru a ne debarasa de acești străini"549. Singura variantă pe care evreii alături de ceilalți "străini" o aveau, o dată ajunși la nordul Dunării, era aceea "de a se întoarce de unde au venit" sau de
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
creiona un cadru generos pentru toți cei care se revendică spiritual de la el, iar pe de altă parte se poate remarca de pe acum încercarea de punere în aplicare a unui proiect uniformizant, care vedea națiunea ca un ansamblu organic și patria ca un teritoriu legitim al acesteia 551. Dovada faptului că aceasta era viziunea epocii o găsim la un personaj remarcabil precum Dinicu Golescu, pentru care identitatea etnică sau de orice alt tip devenea o chestiune de opțiune personală, iar necesitatea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
naționale a Țării Românești. Boierii Golești, București, Imprimeria Națională, 1934, p. 267. 503 Unul din ziarele românești care prezentau evenimentul din perspectiva amintită era Trompeta Carpaților, nr 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 504 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220; Nicolae Iorga, op. cit., vol. X, p. 24. 505 Vocea Națională, 16 aprilie, 1866, p. 2; Vocea Națională, 13 aprilie, 1866, p. 3; Reforma, 10 aprilie, 1866, p. 2. 506 Vocea Națională, 16 aprilie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
p. 142. 600 În întreaga țară se declanșase un șir întreg de manifestări de simpatie pentru Filip, în Dimitrie Onciul, Alegerea regelui Carol I al României, București, Atelierele Grafice Socec, 1906, p. 23. 601 "La France", "L'Opinion National", "La Patrie", apud Românul, 17 aprilie, 1866, p. 220. Unele ziare, cum ar fi Trompeta Carpaților, vorbea de participarea la acțiunea din 3 aprilie a unui număr important de lipoveni, polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85; Nicolae Iorga
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
localnicilor au fost adesea răpite, multe din obiceiurile pământului au fost oprite, iar pentru a slăbi vlaga oamenilor, mulți dintre localnici au fost deportați În regiuni inospitaliere, pentru mulți ani sau pentru toată viața. Reintegrarea Basarabiei În anul 1918 În patria sa România a Însemnat un act de reparație istorică, de progres, prosperitate și de afirmare a valorilor naționale. Împreună cu majoritatea română s-au afirmat În libertate și Înțelegea și grupurile minoritare indiferent de neam, cultură, religie. În răgazul de 22
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Halippa Este personalitatea cea mai reprezentativă a revoluției națioale În Basarabia. A străbătut epoca marilor evenimente care s-au petrecut În provincia de peste Prut, fiind unul dintre ultimii militanți din vechea generație pentru descătușarea, modernizarea și alinierea provinciei sale la Patria Mamă. S-a născut la 1 august 1883 În satul Cubolta din județul Soroca din părinți țărani din partea locului. Aici urmează școala primară după care se Înscrie la școala duhovnicească din orășelul Edineț hudețul Hotin. Povestind șirul amintirilor din Îndepărtatele
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
tuturor amicilor democreției și care s-au Înrădăcinat adânc În sufletele țăranilor, sunt pe pragul Înfăptuirii”. Peste numai 4 luni, la 27 martie 1918, are loc ultima fază a lupatei pentru Unire: Sfatul Țării decretează Unirea Republicii Democratice Moldovenești cu Patria MamăRomânia. Din delegația Sfatului Țării care a prezentat actul Unirii regelui Ferdinant I (aflat atunci la Iașiă a făcut parte, În calitate de președinte, Ion Inculeț. Actul Unirii a fost sfârșitul unui drum lung, greu și hotărât de cei mai mari patrioți
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
proprietatea soției sale Ruxandra Cantacuzino. După moartea tatălui, fiul Ion Inculeț, membru de onoare al Academiei Române domiciliat În Canada, donează averea familiei Inculeț de la Bârnova Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași. În ziua de 27 martie, ziua Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, organizațiile neguvernamentale, oficialități ale Iașului și militanți basarabeni aduc un pios omagiu la mormântul de la Bârnova a ilustrului luptător pentru Unirea Basarabiei, Ion Inculeț. Orientarea politică a lui Ion Inculeț În preajma anului 1917 a fost comentată În acea perioadă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și Grigore Cazacliu. Vara anului 1917, Chișinău. În anul 1998 apare În editura „Cronica” lucrarea Amintiri din primăvara reîntregirii, ediție Îngrijită și Cuvânt Înainte de Mihail Harea. Tot În același an, 1998, În Colecția „Ginta Latină” apare volumul Unirea Basarabiei cu Patria Mamă de Vasile Harea și Vlad Bejan. Redăm În continuare considerațiunile menționate În această lucrare. Cunoașterea resorturilor intime ale expansiunii anti-românești de la Începutul secolului trecut, a Împrejurărilor social-politice, concepțiile și strategia atingerii idealului național, acțiunile desfățurate, oamenii care au ilustrat
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
timp, reprezentanții guvernului român discută la Chișinău cu guvernul basarabean, cu fracțiunile politice ale Sfatului Țării, cu reprezentanți ai clerului, ai marilor proprietari, ai multor grupări sociale spre a se edifica asupra opțiunilor acestor reprezentanți privitor la Unirea Basarabiei la Patria Română. La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează Actul Unirii Basarabiei cu România. Ședința a fost condusă de către Ion Inculeț. Martor sau participant la toate evenimentele ce s-au desfășurat, până la actul unirii, profesorul Nicolae Grosul a fost un aliat
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
general la subiecte cu caracter politic. O singură dată, Îmi amintesc cu emoție, vizitându-l În timp ce se afla internat la Spitalul "C.I. Parhon" din Iași, mi-a mărturisit: "Sunt convins că va veni o zi când Basarabia va reveni la Patria România". Prof. Gheorghe Năstase s-a stins din viață la 28 decembrie 1986, fiind Înmormântat la cimitirul bisericii din Podgoria Copou- Iași. Anton Crihan Este ultimul supravețuitor dintre membrii Sfatului Țării, sfârșindu-se din viață centenar (18931993ă. S-a născut
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
au organizat funeralii naționale. O stradă din centrul orașului Chișinău poartă numele marelui dispărut. În satul de baștină Sângerei școala a primit numele său iar presa din Basarabia și din țară au descris viața și valoarea operei sale În serviciul patriei. Î.P.S. Mitropolit Visarion Puiu Viața și activitatea Înaltului prelat cunoaște 5 etape potrivit eparhiilor pe care le-a păstorit și anii exilului În care a fost silit să-și ducă ultimele sale zile. Ilustrul mitropolit s-a născut În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mitropolia Bucovinei (1935-1942), Misiunea Ortodoxă Română din Transnistria (1942-1943) și În exil (1944-1964). Prezentăm În special etapele păstoriei la Episcopia Hotinului (12) și a anilor din Exil (20). Episcopul Visarion Puiu vine În Eparhia Hotinului ”de la Întâiul scaun arhipăstoresc al Patriei, de la Argeș - din dorința caldă de a munci În aceste părți istorice ale vechei Moldove”. După cum mărturisește la Înscăunare. El vine "din dorința de a păstori" - pentru a Întări Împreună cu frații preoți credința noastră creștinească În popor, sa-i trezim
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
iunie 2005 participă la hramul bisericii Precupeții-Vechi În prezența unui sobor de preoți și numeroși credincioși având binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La 27 martie 2006 zi de mare rezonanță patriotică prin aniversarea Unirii Basarabiei la Patria Mamă, a evocat cu o excepțională putere de convingere despre actualitatea mărețului eveniment. Prin toată activitatea sa ca preot și militant pentru Drepturile Basarabiei personalitatea părintelui S. Roșca se Înscrie printre luptătorii de frunte ai neamului pentru dreptul legitim al
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
putere de convingere despre actualitatea mărețului eveniment. Prin toată activitatea sa ca preot și militant pentru Drepturile Basarabiei personalitatea părintelui S. Roșca se Înscrie printre luptătorii de frunte ai neamului pentru dreptul legitim al Basarabiei de a se uni cu patria - România. Preotul Sergiu Roșca rămâne În istoria neamului prin atitudinea fermă și consecvența convingerilor privitoare la problema națională. Din numeroasele articole publicate În multe jurnale, gazete, reviste, vom prezenta unele articole Într-o succesiune oarecum tematică și cronologică. Morala creștină
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
jertfa ostașilor noștri”...(29-VIII-1942ă Predicile pe care Pr. Sergiu Roșca le-a ținut duminică - de duminică, ani de-a rândul se adresa credincioșilor cu speranța Împlinirii Îndatoririlor creștinești iar viața creștină să fie Închinată lui Dumnezeu și binelui obștesc. Cultul Patriei este o temă atât de frecvent prezentată În bogata activitate publicistică sau susținută la Cămine Culturale sau de pe amvonul bisericilor pe care le-a păstorit. Chiar și la vârsta de 93 de ani la 27 martie 2006 la Închiderea ”Lunii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
susținut În toate Împrejurările justețea războiului de eliberare a provinciei răpite Încurajând de la altarul bisericii familiile celor aflați pe câmpul de luptă. Dacă un număr redus de tineri au fost atrași de propanganda sovietică, sufletul poporului basarabean a fost alături de patria Însângerată de nedreptate Încălcare a pământului transprutean. Speranțele de mai bine ale populației basarabene se Îndreptau spre Vechiul Regat și ceasul eliberării a sunat la 22 iunie 1941. Cultul patriei a fost frecvent susținut la Cămine Culturale sau de pe amvonul
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
atrași de propanganda sovietică, sufletul poporului basarabean a fost alături de patria Însângerată de nedreptate Încălcare a pământului transprutean. Speranțele de mai bine ale populației basarabene se Îndreptau spre Vechiul Regat și ceasul eliberării a sunat la 22 iunie 1941. Cultul patriei a fost frecvent susținut la Cămine Culturale sau de pe amvonul bisericilor. Părintele cere ca mai presus de toate analizele stării națiunii să se ia În considerații capacitatea morală și intelectuală. Progresul moralei va crea o țară ce se va impune
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
din promoția 1929 s-a ilustrat În corul școlii având ca dirijor pe pr. Al. Cristea. A avut fericitul prilej de a concerta la București Împreună cu corul Seminarului Teologic În parcul Carol prezentând un car alegoric simbolizând Unirea Basarabiei cu Patria. Trecând prin fața tribunei a atras atenția Reginei Maria carul tras de trei perechi de boi iar În car pe un piedestal se afla o echipă Îmbrăcată În costum național reprezentând Țara Mamă Înconjurată de provinciile României, Basarabia având un excepțional
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
goală, Dar pun deoparte o sticlă de cerneală Să-i scriu și cele care vor veni.” Opera lui Andrei Ciurunga este atât de complexă Încât cunoscându-i ansamblul Întâlnești descrieri simultane, ale universului concentrațional, conplexul sentimentelor de iubire, dragoste de patrie, Însuflețirea basarabiei natale. Realitatea geografică și istoria neamului, evident, nu puteau fi redate decat aluziv. Provincia cotropită, se Întelege subtextual. În condițiile unui tablou se conferă poetului dreptul de a se considera una din personalitățile cele mai active În reînvierea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]