10,865 matches
-
situația creată prin înfrângerea Rusiei în urma Războiului Crimeii (1853-1856) și a semnării Tratatului de pace de la Paris, la 18/30 martie 1856. Din considerente analizate pe larg de cercetătorii perioadei, nu s-a dat curs cererii exprimate de reprezentanți ai Principatului, de a se retroceda întreaga Basarabie; s-a urmărit mai ales îndepărtarea Rusiei de la Dunărea maritimă, prin trecerea unui teritoriu, înglobând județele Cahul, Bolgrad și Ismail la Moldova. Prin art. 4 al Tratatului, Franța, Marea Britanie, Sardinia și Turcia restituiau Rusiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Sărățica și se va termina la Katamari [Cotu Morii] pe Prut. În amonte de acest punct, vechea frontieră dintre cele două imperii nu va suferi nici o modificare”. Se preciza în articolul următor că „teritoriul cedat de Rusia va fi anexat Principatului Moldova, sub suzeranitatea Sublimei Porți”, după cum art. 22 se referea la statutul celor două principate române, care rămâneau sub suzeranitatea Porții, dar protectoratul rusesc era înlocuit cu garanția colectivă a Marilor Puteri. Europa, prin cele trei mari puteri aliate învingătoare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
punct, vechea frontieră dintre cele două imperii nu va suferi nici o modificare”. Se preciza în articolul următor că „teritoriul cedat de Rusia va fi anexat Principatului Moldova, sub suzeranitatea Sublimei Porți”, după cum art. 22 se referea la statutul celor două principate române, care rămâneau sub suzeranitatea Porții, dar protectoratul rusesc era înlocuit cu garanția colectivă a Marilor Puteri. Europa, prin cele trei mari puteri aliate învingătoare și cu asentimentul celorlalte puteri rămase neutre, dintre care nu putem uita în primul rând
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
reprezenta o modificare a tratatului în defavoarea Moldovei și în favoarea Porții: „Plenipotențiarii convin ca insulele cuprinse între diferitele brațe ale Dunării, la gura sa, formând Delta acestui fluviu, așa cum o indică planul nr. 2 anexat și parafat, în loc de a fi anexate Principatului Moldovei, așa cum stipula art. 21 din Tratatul de la Paris, vor intra sub suzeranitatea imediată a Sublimei Porți, de care țineau în trecut (până la tratatul de la Adrianopole - n.ns., I. A.). Plenipotențiarii recunosc, în plus, că Tratatul de la Paris care, ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
satelor cu numărul locuitorilor și suprafețele terenurilor ș.a.), pentru a se realiza transferul gradual al teritoriului. În temeiul protocolului din 26 ianuarie 1857, Comisia mixtă pentru delimitarea hotarului sud-basarabean și-a putut încheia misiunea, chiar dacă aceasta era condiționată de evacuarea Principatelor de către trupele austriece de ocupație, ca și de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul, Ismailul și Reni; peste o săptămână, austriecii au început retragerea din Principate. Operațiunea s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
protocolului din 26 ianuarie 1857, Comisia mixtă pentru delimitarea hotarului sud-basarabean și-a putut încheia misiunea, chiar dacă aceasta era condiționată de evacuarea Principatelor de către trupele austriece de ocupație, ca și de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul, Ismailul și Reni; peste o săptămână, austriecii au început retragerea din Principate. Operațiunea s-a încheiat la 25 martie, după ce trupele austriece părăsiseră Bucureștii și Iașii, rușii fiind nevoiți să evacueze Insula
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de evacuarea Principatelor de către trupele austriece de ocupație, ca și de retragerea flotei engleze din Marea Neagră. La 20 februarie, trupele Principatului Moldovei au intrat în zona retrocedată, ocupând Bolgradul, Ismailul și Reni; peste o săptămână, austriecii au început retragerea din Principate. Operațiunea s-a încheiat la 25 martie, după ce trupele austriece părăsiseră Bucureștii și Iașii, rușii fiind nevoiți să evacueze Insula Șerpilor. După ce, tot la Chișinău, s-a semnat Actul definitiv, ce stabilea noua frontieră, la 7/19 iunie 1857 s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
martie 1857; harta este anexată prezentului tratat, după ce a fost parafată.” La art. 2 se confirma planul anexat Protocolului de la Paris (6 iunie 1857): insulele cuprinse între diferitele brațe ale Dunării la vărsare, formând Delta acestui fluviu, „în loc să fie anexate Principatului Moldovei, cum o stipula implicit articolul 21 al Tratatului de la Paris, vor reveni sub guvernarea imediată a Sublimei Porți, de care ele au depins și în trecut”. Prin art. 3, Insula Șerpilor, „considerată ca depinzând de Delta Dunării”, primea același
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
3, Insula Șerpilor, „considerată ca depinzând de Delta Dunării”, primea același regim. Era reluată prevederea referitoare la angajamentul Porții de a întreține farul de pe insulă și la sarcina Comisiei riverane a Dunării de a „veghea la regularitatea serviciului acestui far”. Principatul Moldovei primea numai o parte din suprafața Basarabiei și se modifica în defavoarea sa regimul Deltei și al Insulei Șerpilor. Cu toate acestea, Rusia a fost obligată, poate pentru prima oară, să retrocedeze teritorii strategice. Totodată, s-a recunoscut pe plan
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acestea, Rusia a fost obligată, poate pentru prima oară, să retrocedeze teritorii strategice. Totodată, s-a recunoscut pe plan internațional, într-o anumită formă, ilegalitatea raptului săvârșit în 1812. Județele respective din sudul Basarabiei au cunoscut, mai ales după unirea Principatelor, o semnificativă prosperitate, bucurându-se de binefacerile administrației române vreme de 22 de ani, până au căzut din nou sub dominația țaristă. Rusia nu se resemna cu situația creată prin prevederile Tratatului de la Paris, incompatibile cu aspirațiile sale de mare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în ședința din 19 iunie/1 iulie 1878. Mihail Kogălniceanu a insistat în apărarea integrității teritoriale, invocând argumentul istoric: „Credem că, după dreptate, nici o parte a teritoriului ei actual nu trebuie deslipită de România. Reînapoierea unei părți din Basarabia către Principatul Moldovei, prin tratatul de la 1856, a fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812, Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Basarabia către Principatul Moldovei, prin tratatul de la 1856, a fost un act de dreptate din partea Europei. Căci trunchierea de la 1812 nu putea să se îndreptățească nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire. La 1812, Basarabia făcea parte dintr-un principat a cărui autonomie fusese solemn mărturisită de toate tratatele ce se încheiaseră înainte, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman [...]. Nici la 1878, precum nici la 1812, Basarabia nu poate fi revendicată de la România în baza unui fapt sau drept de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
solemn mărturisită de toate tratatele ce se încheiaseră înainte, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman [...]. Nici la 1878, precum nici la 1812, Basarabia nu poate fi revendicată de la România în baza unui fapt sau drept de cucerire; ea aparține unui principat, pe care însăși Rusia, în tot cursul ultimului său război cu Imperiul otoman, l-a considerat și tratat ca pe un stat independent și aliat. De altminterea, chiar de la începutul campaniei, Rusia a încheiat cu România o convenție, prin care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și ceva până în 1812 [...]. Știm că, întrucât poate fi vorba de drept istoric, continuarea Deltei de pe malul drept al Dunării, adică Dobrogea, e o dependență naturală a Țării Românești, care a și fost a Țării Românești curând după întemeierea acestui principat. Dar nu ajunge că le știm noi acestea. Basarabia se retrocedează de Congres cu supoziția tacită că ar fi parte a Rusiei, ce i se luase pe nedrept; Dobrogea ni se dă în schimb [...] și, sub condiția de a fi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
amplul Răspuns din 19 iunie 1918, guvernul român preciza: „Din punct de vedere geografic, etnografic și istoric, așa-zisa provincie a Basarabiei a fost deci din toate vremurile un pământ românesc și a format o parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei”. Deși a fost smulsă brusc Moldovei acum 106 ani și „sustrasă cu precauțiuni inchizitoriale oricărei influențe din partea Patriei mame”, cu excepția orașelor și coloniilor germane din sud, populația agricolă românească ocupă aproape în totalitate satele acestui teritoriu. Puterile Centrale, chiar
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Mare și participarea, fără succes, la bătălia de la Stănilești (iulie 1711). Această colaborare se baza pe Tratatul de la Luțk, din 13/24 aprilie 1711, mai curând o diplomă decât un tratat propriu-zis. Interesează aici, în mod deosbit, articolul XI: „Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu pe râul Nistru, Camenița, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, Marele Ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută”. Se recunoșteau, deci, vechile hotare, Moldova urmărind să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
deci, vechile hotare, Moldova urmărind să redobândească după înfrângerea Turciei, teritoriile ocupate de aceasta. Așa cum va sublinia G. I. Brătianu, în valoroasa lui monografie istorică destinată Basarabiei, publicată în anul 1943, un act încheiat nu cu Imperiul Otoman, suzeran al principatului moldav, dar cu Moldova însăși, recunoștea, prin semnătura fondatorului Rusiei moderne, drepturile istorice și naționale ale acestui stat român asupra întregului său teritoriu, care se întindea, fără nici o contestație, de la Nistru la Dunăre. Este, deci, complet eronat - continua ilustrul istoric
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nistru; prin Tratatul de la Iași, din 29 decembrie 1791/9 ianuarie 1792, se preciza acordul celor două părți contractante în ce privește Nistru ca linie de demarcație între Sublima Poartă și Imperiul Rusiei. Prin această fixare a frontierelor, nu se poate specula inexistența Principatului ca stat dependent de Turcia și, atunci când Moldova va primi o parte din sudul Basarabiei, în anul 1856, dintr-o anumită perspectivă a dreptului internațional, în termenii oficiali, hotarul se va numi ruso-turc, dar pe teren acesta va fi moldo-rus
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Tratatul de la București (16/28 mai 1812) a ilustrat pe deplin nu numai proiectele expansioniste ale Rusiei în defavoarea statelor de la frontierele sale, ci și lipsa de scrupule și cinismul diplomației țariste. Demnitarii țarului au pretins, mai întâi, stăpânirea celor două principate românești, apoi numai a Moldovei, „mulțumindu-se” în final cu teritoriul dintre Prut și Nistru. Ocuparea acestui teritoriu, asupra căruia se va extinde denumirea de Basarabia, a însemnat o grea pierdere pentru Principat, ca și pentru cauza românismului, în general
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au pretins, mai întâi, stăpânirea celor două principate românești, apoi numai a Moldovei, „mulțumindu-se” în final cu teritoriul dintre Prut și Nistru. Ocuparea acestui teritoriu, asupra căruia se va extinde denumirea de Basarabia, a însemnat o grea pierdere pentru Principat, ca și pentru cauza românismului, în general. În scurt timp, i s-a desființat autonomia și s-a declanșat o intensă politică de rusificare în toate domeniile. În urma procesului de colonizare și a altor mișcări de populație, procentul deținut de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
său. Un episod aparte în delimitarea teritoriului Moldovei l-a constituit situația creată după înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii și a semnării Tratatului de la Paris, la 18/30 martie 1856. Atunci, nu s-a dat curs cererii exprimate de reprezentanții Principatului Moldova de a se retroceda întreaga Basarabie; s-a urmărit, îndeosebi, îndepărtarea Rusiei de la Dunărea maritimă, prin trecerea la Moldova numai a unui teritoriu înglobând județele Cahul, Bolgrad și Ismail. Trasarea pe teren a noului hotar s-a dovedit plină
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
străinătate. S-a urmărit ilustrarea unor momente semnificative, referitoare la locul teritoriului dintre Prut și Nistru, ca parte integrantă a Țării Moldovei, la rândul său componentă a spațiului de continuitate românească neîntreruptă. Într-o primă fază a extinderii sale spre Principatele Române, Rusia a recunoscut „hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale istorice”, inclusiv cele pe Nistru și Dunăre. Pe măsura apropierii de Nistru și după atingerea fluviului, împăratul „tuturor Rusiilor” a manifestat un „interes” deosebit pentru Basarabia, termen prin care desemna
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
momente semnificative, referitoare la locul teritoriului dintre Prut și Nistru, ca parte integrantă a Țării Moldovei, la rândul său componentă a spațiului de continuitate românească neîntreruptă. Într-o primă fază a extinderii sale spre Principatele Române, Rusia a recunoscut „hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale istorice”, inclusiv cele pe Nistru și Dunăre. Pe măsura apropierii de Nistru și după atingerea fluviului, împăratul „tuturor Rusiilor” a manifestat un „interes” deosebit pentru Basarabia, termen prin care desemna, într-o manieră proprie, teritoriul cuprins
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Moldoviei se va păstra cel mai mare secret. Totodată, el ne va arăta Nouă, Marelui Domn, Maiestății Noastre Imperiale, tot putinciosul și credinciosul serviciu prin corespondență și altele, tot în secret. Art. II. Când însă vor intra oștile Noastre în Principatul Moldovei, atunci se va comunica luminatului Prinț, ca supusului Nostru, să se atașeze cu toată oastea sa pe lângă oștile Noastre și împreună să coopereze în contra inamicului și aliaților și partizanilor ce sunt în contra crucii Domnului, iar Noi ne făgăduim ca
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sa, partea bărbătească, o vom susține pe Tronul Moldovei cu titlul de Suveran, afară numai dacă vreunul din acea familie și-ar schimba religiunea sfintei Biserici a Răsăritului sau și-ar călca credința către Maiestatea Noastră Imperială. Art. XI. Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice, sunt acelea ce se descriu cu râul Nistru, Camenețu, Bender cu tot teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, marele ducat al Transilvaniei și cu teritoriul Poloniei după delimitarea făcută. Art. XII. Cetățile Principatului Moldovei, orașele și alte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]