10,650 matches
-
pentru 5 martie 1933, nu au adus majoritatea confortabilă pe care NSDAP o visa pentru controlul Reichstag-ului (doar 43,9%). Împiedicându-i pe comuniști și pe social-democrați să participe la redeschiderea Reichstag-ului (23 martie 1933, Potsdam), Hitler a promulgat legea de inabilitare a Parlamentului, astfel încât putea promulga orice lege fără acordul acestuia. În consecință, într-o perioadă scurtă, până în vara anului 1933, conform legii din 14 iulie, Germania a devenit un stat cu partid unic: NSDAP. Organele parlamentare au
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
confortabilă pe care NSDAP o visa pentru controlul Reichstag-ului (doar 43,9%). Împiedicându-i pe comuniști și pe social-democrați să participe la redeschiderea Reichstag-ului (23 martie 1933, Potsdam), Hitler a promulgat legea de inabilitare a Parlamentului, astfel încât putea promulga orice lege fără acordul acestuia. În consecință, într-o perioadă scurtă, până în vara anului 1933, conform legii din 14 iulie, Germania a devenit un stat cu partid unic: NSDAP. Organele parlamentare au fost suprimate sau private de putere. Camera Superioară
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
al victimelor este de 6 milioane 654. Se afirma, la un moment dat, că nu a fost găsit niciun ordin scris dat de Hitler pentru aplicarea "soluției finale", dar în 7 decembrie 1941, ziua atacului de la Pearl Harbor, Führer-ul a promulgat den Nacht und Nebel Erlass ("decretul nopții și al ceții", cunoscut ca "decretul NN")655. Scopul inițial a fost înlăturarea persoanelor care puneau în pericol securitatea Germaniei (die deutsche Sicherheit gefährden). Două luni mai târziu, feldmareșalul Keitel a extins aria
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ele sunt în egală măsură state cu suveranitate proprie. Au propria lor Constituție, care, în spiritul Constituției federale, afirmă principiile statului de drept republican, democratic și social. 2. Sistemul constituțional și instituțiile politice Constituția Republicii Federale a Germaniei a fost promulgată de către Consiliul parlamentar la 23 mai 1949, după adoptarea ei de către dietele regionale. Este considerată cea mai bună și cea mai liberală lege fundamentală pe care a avut-o vreodată Germania. Pe baza tratatului de unificare a Republicii Democrate Germane
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
raporturilor cu stările privilegiate și Adunărilor reprezentative ale acestora. El a dat instituțiilor imperiale forma definitivă, printr-o operă legislativă care satisfăcea atât ambițiile sale personale, cât și cele ale principilor teritoriali. Numelui său îi este asociată Bula de Aur promulgată în două Diete imperiale, întrunite la Nürnberg (10 ianuarie 1356) și Metz (25 decembrie 1356). Fără a inova în domeniul vieții publice, Bula de Aur a fixat în literă de lege "o evoluție veche de mai bine de un scol
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
preocupării îndelungate a guvernului conservator. Astfel vedem că în Cameră se votează, la 12 decembrie 1873, o lege ce regulează destinația acelui fond, apoi se votează de Senat în 1874, se sancționează de Domn în decembrie același an și se promulgă în ianuarie 1875. Împrejurarea că bugetele erau votate, precum și evenimentele politice care au urmat, au făcut ca această lege să rămînă neaplicată". Lege știută și recunoscută de toate guvernele ce s-au perindat de atunci și pînă în ziua de
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care a redactat prima formă de Constituție a acestei țări, numită Regulamentul Organic. Câte unul pentru fiecare principat, dar asemine în conținut (cu excepția bugetului specific), pentru prima oară ziditor de instituții și legi de tip modern. Regulamentul Organicesc al Moldovei, promulgat la 13 ianuarie 1832, în cinstea căruia s-a ridicat în Grădina Copou din Iași, între 1834-1841, primul monument de for public din țară (Obeliscul cu lei), prevedea, la art. 410, înființarea Arhivelor Statului conduse de un boier "cu însușirile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
specialitate studii, concluzii, pentru a acționa împotriva cauzelor care generează fenomenele respective. II. Cadrul normativ 1. Documente juridice internaționale • Convenția și Protocolul cu privire la opiu, încheiate la Geneva la 19 februarie 1925, cu ocazia Celei de-a doua conferințe asupra opiului, promulgate de România prin Decretul nr. 1.578/1928; • Convenția pentru reprimarea traficului ilicit de droguri, semnată la Geneva la 26 iunie 1936 și ratificată de România prin Decretul-lege nr. 169/1938; • Convenția unică asupra substanțelor narcotice, încheiată la New York la
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricola Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de Științe Agricole în Facultatea de Științe Agricole a Universității ieșene și stabilirea sediului la Chișinău. Personalitatea lui Agricola Cardaș este ilustrativă și pentru perioada de după reforma învățământului din 1948 când acesta și alte cadre didactice
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fapt, aceasta este strategia adoptată atât de către Altman și Perez-Linan, cât și de Lijphart (vezi mai jos). 77 Definiția minimă a statului de drept sugerată de Maravall (2002) se referă la "punerea în aplicare a legilor care i) au fost promulgate și aprobate în conformitate cu procedurile prestabilite; ii) nu sunt retroactive, ci generale, stabile, clare și structurate ierarhic; iii) se aplică (în cazuri particulare) de către instanțe independente față de puterea politică, fiind accesibile tuturor; deciziile respectă cerințele procedurale și stabilesc vinovăția printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricolă Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de Stiinte Agricole în Facultatea de Stiinte Agricole a Universității ieșene și stabilirea sediului la Chișinău. Personalitatea lui Agricolă Cardaș este ilustrativa și pentru perioada de după reforma învățământului din 1948 când acesta și alte cadre didactice
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
situația parlamentelor provinciale care stau la baza parlamentelor noastre moderne și care, în Evul Mediu s-au dezvoltat din curtea regală (curia Regis). În Franța parlamentele erau în primul rând curți în sensul de formațiuni legale care împărțeau dreptatea și promulgau legi, și erau fondate de nobilimea provincială imitând curtea de la Paris. Acestea existau concomitent cu curțile obișnuite și erau, într-o oarecare măsură, rivalele acestora. Parlamentul de la Paris a fost cel dintâi înființat, celelalte urmându-i, fiind create în perioade
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reacție împotriva măsurilor anticlerice luate de Émile Combes, pe atunci ministrul învățământului de Stat și un oponent feroce al Bisericii. Mai târziu, în 1902, Combes va deveni prim-ministru și va fi responsabil cu proiectarea politicii laice, exprimată în legi promulgate în 1901 și 1904, prin care se interzicea predarea în școli de către congregațiile religioase, și în 1905 prin care Biserica era separată de stat. Toate aceste măsuri erau profund displăcute de regiuni catolice precum Bretania și Flandra, arătând că vechiul
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sistem nou să fie compatibil cu Constituția, dar a calificat acest lucru hotărând că prefectul ar trebui să fie capabil să aducă la cunoștință un caz în fața unui judecător administrativ. Acest lucru a fost confirmat într-o lege mai detaliată promulgată pe 22 iulie 1983,16 prin care s-au introdus câteva schimbări minore cum ar fi dispoziția că prefectul trebuie să informeze autoritățile locale de intențiile acestuia de a prezenta un caz în fața tribunalului administrativ înainte ca acesta să se
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a permis unui număr de șase regiuni să experimenteze cu serviciile regionale de cale ferată.23 Politicienii și administratorii locali Programul legislativ din anii 1980 a abordat alte două aspecte ale administrației și politicii teritoriale. Primul, cuprins în două legi promulgate în 1983 și 1984,24 a fost, de fapt, o încercare de a crea un serviciu civil descentralizat (fonction publique). Legea din 1983 se referea la întreg serviciul civil francez însă includea prevederi referitoare la administratorii locali. Ea a fost
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Habitations à Loyer Modéré) și organizațiile autorităților locale comune. Legile au creat trei sisteme separate de administrație publică în Franța: statul, autoritățile locale și spitalele. Chiar dacă politicienilor locali nu li s-a conferit un astfel de tratament legislativ, o lege promulgată la data de 30 decembrie 1985, a avut un impact important asupra poziției acestora. Această lege a limitat numărul posturilor pe care le puteau deține în mod simultan la doar două dintr-o listă specifică inclusă în lege: deputat, senator
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cumul de mandats, adică deținerea simultană a mai multor funcții publice, care caracterizase legăturile central-locale din Franța încă din secolul al XIX-lea. Însă niciuna dintre aceste reforme aplicate nu s-a dovedit a avea succes. În 1987, a fost promulgată o lege25 care a modificat radical intențiile fundamentale ale legii din 1982 prin consolidarea rolului conducerii autorităților locale în numirea administratorilor teritoriali și prin permiterea schimbărilor condițiilor serviciilor în funcție de circumstanțele locale. De fapt, acest lucru a pus capăt noțiunii de
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
parte, cei care erau pentru descentralizare susțineau că procesul reformei ar trebui mai degrabă să continue decât să fie frânat, pentru că încă era incomplet. Dar, în ciuda dorinței lui Chirac de a încetini pasul reformei, câteva legi mai importante au fost promulgate în anii 1990 sub guvernele conservativ și socialist. De exemplu, în 1992, o lege cadru cu privire la "administration territoriale de la République (ATR Administrația Teritorială a Republicii),26 care a fost promulgată de către parlament, căuta să îmbunătățească participarea cetățenilor în luarea deciziilor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a încetini pasul reformei, câteva legi mai importante au fost promulgate în anii 1990 sub guvernele conservativ și socialist. De exemplu, în 1992, o lege cadru cu privire la "administration territoriale de la République (ATR Administrația Teritorială a Republicii),26 care a fost promulgată de către parlament, căuta să îmbunătățească participarea cetățenilor în luarea deciziilor locale și să permită consultații locale cu privire la un anumit număr de probleme.27 Această lege a conferit, de asemenea, drepturi și recunoaștere oficială poziției minorităților în cadrul consiliilor locale, și un
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reforme care indică faptul că procesul de descentralizare, deși oprit, nu a regresat totuși. Legea Pasqua din 1995 Chirac a fost ales președinte în 1995 și l-a numit prim-ministru pe Alain Juppé28. În timpul madatului lui Juppé s-a promulgat o lege care chiar dacă nu a constituit un avantaj, cel puțin a menținut în viață procesul de descentralizare. Este vorba de legea din 199529 cu referire la dezvoltarea și planificarea teritorială, elaborată de un ministru de dreapta al afacerilor interne
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Chirac, a lansat o pledoarie în favoarea "décentralisation rénovée", adresată președinților consiliilor departamentale, în cadrul unei întâlniri care a avut loc în Toulouse în octombrie 1999. În timpul mandatului său, alte trei legi, două în 1999 și una în 2000,30 au fost promulgate, legi care mergeau pe aceeași linie cu legea Pasqua. Au dezvoltat în continuare practica grupărilor intermunicipale și de colaborare și recunoaștere a nevoilor specifice de planificare caracteristice diferitelor teritorii. Legea Voynet din 1999 cu privire la dezvoltarea teritorială ecologică, numită astfel după
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
devenea rapid lingua franca a politicii internaționale și a comunităților epistemice. Acesta a fost așadar, noul context în care au fost formulate reformele din anii 1990. Este evident că multe din aceste idei au fost păstrate cu sfințenie în legile promulgate în timpul anilor 1990, dar și în propunerile raportului Mauroy. Noua legislație și raportul au fost criticate, pe de o parte, de cei care argumentau că procesul de descentralizare nu fusese dus destul de departe, iar pe de altă parte, de cei
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
guvernului central, dar și ca noi aspecte de înțelegere a democrației democrația locală și regională. Organizația care a dezvoltat cel mai mult ideea democrației subnaționale a fost Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Europei din cadrul Consiliului Europei 2 care a promulgat Carta Europeană a Autoguvernării locale în 1985. În momentul în care a fost înființat Comitetul Regiunilor prin Tratatul de la Maastricht în 1994, acesta a încercat să dezvolte ideea mai departe. Chiar dacă nu a existat o influență directă a acestor organizații
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
European Union: Challenges and Opportunities (Oxford University Press, 2004), ce are la bază un raport anterior întocmit de aceiași autori pentru Comitetul Regiunilor, Regional and Local Democracy in the European Union (Brussels: Committe of the Regions, 1999). Consiliul Europei a promulgat în 1985 Carta Europeană a Autoguvernării Locale care oferă un cadru legal pentru exercitarea democrației locale și, prin Congresul Autorităților Regionale și Locale din Europa, monitorizează exercitarea democrației locale și regionale din toate cele 46 de state membre. 47 D.
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
jurnalist aparțin limbajului politic și ele sunt perfect adaptate sistemului limbii române: a adera, apodictic, atavism, autonomie administrativă, buget, a capitaliza, contribuabil, reformator, ingerință, integritate, justițiabil, lege organică, legiuitor, memoriu, neutralitate, a pacifica, a pleda, politică protecționistă, prerogativă, proletarizare, a promulga, protectorat, putere beligerant, reședință, a stipula ș.a. Alături de numărul mare de neologisme, publicistica eminesciană înregistrează numeroase forme lexicale arhaice și regionale: a condemna, curagiu, cu osebire, disculț, a dizbate, a hrăpi, iașeni, împlerea, împrotiva, a închizășui, a încunjura, îndușmănire, mulțămire
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]