11,682 matches
-
musculară de repaus (scăderea masei musculare). Acest efect determină reducerea necesarului de oxigen și accentuarea catabolismului (cu dereglarea echilibrului care trebuie să existe în organism între anabolism și catabolism); diminuarea concentrației de minerale din oase; reducerea activității marilor funcții (cardiovasculare, respiratorii). Dintre cele mai evidențiate și discutate probleme cauzate de lipsa de mișcare este cea referitoare la funcția circulatorie, punând în discuție diminuarea capacității funcționale a inimii cu efect asupra întreg sistemului circulator. Sinteza literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
20 la 40 m). Începerea joggingului propriu-zis Chiar dacă pregătirea organismului pentru efort s-a realizat corect, recomandăm ca primele 2-5 minute din durata programată de alergare să fie efectuate mai lent decât ritmul propus, pentru a permite din nou funcției respiratorii și celei circulatorii să reintre treptat în parametrii solicitați de efort (știut fiind că în timpul exercițiilor de stretching frecvența cardiacă și respiratorie scade puțin, ea crescând în partea a două a încălzirii, dar necesitând o anumită perioadă de timp pentru
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
durata programată de alergare să fie efectuate mai lent decât ritmul propus, pentru a permite din nou funcției respiratorii și celei circulatorii să reintre treptat în parametrii solicitați de efort (știut fiind că în timpul exercițiilor de stretching frecvența cardiacă și respiratorie scade puțin, ea crescând în partea a două a încălzirii, dar necesitând o anumită perioadă de timp pentru reglare). În funcție de durata totală de alergare programată pentru ședința de jogging, dar și de experiența și nivelul de pregătire, practicantul de jogging
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
cu expirație dublă (și pe nas și pe gură). Bineînțeles, amplitudinea actului respirator (și a inspirației Fig. nr.30 Expirație dublă în jogging și a expirației) depinde de tempoul de alergare ales de practicantul de jogging. Practic, recomandăm ca mișcările respiratorii să fie adaptate astfel încât alergătorul să atingă o stare de confort care să-i permită finalizarea duratei sau a distanței propuse pentru ședința de jogging. Ritmul cardiac - reper esențial în practicarea joggingului Pentru a beneficia de efectele pozitive pe care
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ci să-și mențină efectele produse de prima parte a alergării prin efectuarea unor mișcări compensatorii (exerciții de stretching, exerciții de mobilitate), astfel încât reluarea efortului să nu fie îngreuiată de scăderea prea mare a valorilor frecvenței cardiace și a celei respiratorii. - Exerciții de stretching în pauzele de jogging Durata pauzelor se va adapta și în funcție de condițiile atmosferice (vânt, umiditate ridicată, temperatură). Finalizarea ședinței de jogging Fiecare ședință de alergare ar trebui să se sfârșească cu o scădere a intensității de alergare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
importanți în alegerea orei și sezonului în care să se practice joggingul la mare (iarna, uneori chiar și primăvara și toamna, condițiile de alergare de la malul mării nu sunt tocmai propice pentru alergare, referindu-ne aici la efectele asupra funcției respiratorii). Practicarea joggingului la mare poate fi analizată și din punct de vedere al locației față de malul mării: mai aproape, atunci când se aleargă pe nisip, sau mai departe de malul mării, atunci când se aleargă pe faleză sau trasee din parcuri, străzi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a O2, (influențează în principal schimburile gazoase de la nivel pulmonar), de variațiile de temperatură (cea joasă având efecte puternice), de nivelul de umiditate relativ scăzut și de efectele radiațiilor solare (mai puternice la munte); altitudinea mare intensifică metabolismul, îmbunătățește funcția respiratorie și pe cea circulatorie prin expunerea organismului la hipoxie și determină modificări ale activității anumitor glande; efectele hipoxiei asupra organismului depind de genul expunerii (bruscă sau treptată), durata expunerii și gradul hipoxiei (răspunsurile fiziologice, biochimice și morfologice depind de toți
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și durează aproximativ cât toată perioada curei de 3 - 4 săptămâni. Fig. nr. 47 și 48 - Jogging la altitudine în condiții diferite de umiditate și radiație solară Sintetizând cele expuse anterior referitor la aclimatizarea la altitudine și știind că funcțiile respiratorie și cardiacă sunt expuse la solicitări crescute, recomandăm practicanților de jogging ca alegerea traseele de alergare în zonele montane să se facă numai după ce aceștia și-au dezvoltat o bună capacitate aerobă de efort și și-au educat optim funcția
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și cardiacă sunt expuse la solicitări crescute, recomandăm practicanților de jogging ca alegerea traseele de alergare în zonele montane să se facă numai după ce aceștia și-au dezvoltat o bună capacitate aerobă de efort și și-au educat optim funcția respiratorie (acest lucru se poate face la altitudini mai joase sau la altitudine mai mare, dar pe trasee mai puțin solicitante). Avantajul clar al practicării joggingului montan este dat de minim trei aspecte: existența traseelor variate, lipsite de monotonie; existența peisajelor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
alergarea în condiții naturale are, în marea majoritatea a cazurilor, mult mai multe efecte pozitive decât alergarea pe bandă. Prezența unei cantități de oxigen mult diminuate într-un spațiu închis, aerul condiționat care nu este o alternativă sănătoasă pentru funcțiile respiratorie și circulatorie ale organismului, diversitatea și complexitatea suprafețelor din mediu ambiant natural care determină solicitări variate asupra structurilor și funcțiilor biologice și psihice etc. sunt dintre motivele puternice care ne determină să recomandăm practicarea joggingului în aer liber. De asemenea
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
loc pe stradă, alee, potecă sau iarbă. Jogging standard vs. Jogging pe bandă de alergat În opinia noastră, în alternarea joggingului în aer liber cu cel pe bandă specială, în spații închise, atenția trebuie avută în special la adaptarea funcției respiratorii la condițiile date de temperatură, vânt și umiditate, când se dorește practicarea alergării în aer liber după o perioadă în care efortul fizic specific a fost efectuat în spații închise. Această atenționare este cu atât mai valabilă cu cât joggerul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
amplitudinea anumitor mișcări, permițând alergătorului să se mențină în anumite limite fizice și psihice; pante / rampe ce nu pot fi abordate prin alergare tip jogging - sunt acele porțiuni din trasee, care solicită excesiv alergătorul, crescând riscul apariției accidentărilor, suprasolicitării cardio respiratorii și astfel a „ieșirii” din specificul efortului de jogging. Pante/ Rampe ce necesită experiență în jogging Tehnica joggingului pe plat „fals” Suprafețele „fals” plate sunt, în opinia noastră, suprafețe care par ochiului uman a fi plate însă ele au oricum
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
produse” în cadrul centrelor care utilizează apa (SPA) în scop de refacere, recreere, recuperare, reeducare și reabilitare. 5.5. Joggingul acvatic După cum este cunoscut, alergarea tip jogging are efecte dintre cele mai pozitive asupra funcțiilor vitale (în special asupra funcției cardio respiratorii) și asupra structurilor anatomice ale aparatului locomotor (dezvoltând masa musculară, crescând stabilitatea articulațiilor, reglând tonusul muscular). Totuși, există o altă formă de practicare a joggingului în mediu acvatic, alta decât cele prezentate anterior, care, pe lângă efectele descrise anterior, pe lângă efectele
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
stilul de viața al acestuia este de regulă, unul sedentar); conform specialiștilor, numai anumite rase de câini pot fi angrenate în efortul specific joggingului, altora fiindu-le chiar interzis efortul susținut (unele rase canine sunt predispuse la supraîncălzire și probleme respiratorii, fapt ce nu le recomandă pentru acompanierea stăpânului într-o alergare de durată, cum este cea din jogging); Jogging în compania patrupedului canin țineți cont de faptul că articolele din literatura specifică medicinii veterinare accentuează amânarea momentului în care să
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
3. Calități motrice de bază Viteza (viteză de reacție la stimuli vizuali și auditivi, viteză de execuție cu obiecte portative, viteză de deplasare). Îndemânarea (în acțiuni motrice individuale și pe perechi). Forța (forță dinamică generală și segmentară). Rezistența (rezistență cardio respiratorie la eforturi aerobe). 4. Deprinderi motrice de bază Mers (mers pe vârfuri, pe călcâie, pe părțile inferioare și exterioare a labei piciorului, mers ghemuit). Alergare (alergare cu genunchii sus, alergare cu călcâiele la șezut, alergare cu ocoliri de obstacole, alergare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
specifică probelor și disciplinelor sportive predate; îndemânare în regim de viteză. 3. Forța forța dinamică segmentară; forța explozivă; forța segmentară în regim de rezistență; forța specifică probelor și disciplinelor sportive predate. 4. Rezistența rezistența cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența cardio respiratorie la eforturi mixte; rezistența musculară locală; rezistența specifică probelor și disciplinelor sportive predate. IV. DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI APLICATIV-UTILITARE acțiuni combinate de cățărare, escaladare, tracțiune, împingere, transport de obiecte; parcursuri utilitar aplicative; întreceri. DEPRINDERI SPORTIVE Atletism 1. Alergări Alergarea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cazul anevrismelor care se extind dincolo de artera mezenterică superioară este de obicei necesară incizia diafragmului. Pentru aorta abdominală se poate folosi atât abordul extra cât și cel transperitoneal, întrucât se pare că nu sunt diferențe în ceea ce priveste incidența complicațiilor respiratorii, așa cum au arătat studiile prospective privind insuficiența respiratorie [83-85]. La nivelul anastomozei distale aorta este mobilizată și izolată. Dacă e posibil, se inseră un by-pass atrio-femural cu pompă centrifugală. Sediul anastomozei distale prealabile a „trompei de elefant” este identificat imediat
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
superioară este de obicei necesară incizia diafragmului. Pentru aorta abdominală se poate folosi atât abordul extra cât și cel transperitoneal, întrucât se pare că nu sunt diferențe în ceea ce priveste incidența complicațiilor respiratorii, așa cum au arătat studiile prospective privind insuficiența respiratorie [83-85]. La nivelul anastomozei distale aorta este mobilizată și izolată. Dacă e posibil, se inseră un by-pass atrio-femural cu pompă centrifugală. Sediul anastomozei distale prealabile a „trompei de elefant” este identificat imediat dincolo de artera subclavie, după care se deschide aorta
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
teflon, adeziv chirurgical și, nu în ultimul rând, a protezelor cu porozitate mică sau impregnate. Folosirea aparatelor de autotransfuzie reduce mult necesarul de transfuzii. Complicațiile pulmonare Incidența acestor complicații redutabile prin prognosticul sever este raportată ca 3-5%. Sindromul de detresă respiratorie acută a adultului are multiple etiologii, multe din cauzele incriminate - de la traumatismul operator la administrarea de sânge și derivați, încărcarea post CEC, sindromul inflamator intens post-CEC, reacții anafilactice la protamină - fiind factori ce se întâlnesc și intrică în cursul intervențiilor
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
și derivați, încărcarea post CEC, sindromul inflamator intens post-CEC, reacții anafilactice la protamină - fiind factori ce se întâlnesc și intrică în cursul intervențiilor chirurgicale pe aortă. Deși au fost propuse numeroase căi de prevenire, eficiența acestora este discutabilă și complicațiile respiratorii continuă să umbrească prognosticul unor pacienți, alfel operați corect. Complicațiile neurologice Dincolo de toate metodele de protecție cerebrală și miocardică expuse anterior, afectarea sistemului nervos este prezentă la un procent important din pacienții ce suferă intervenții chirurgicale reconstructive pe aorta toracică
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
traumatismul toracic [3, 11, 24, 26, 27]. CLASIFICĂRI ALE TRAUMATISMELOR TORACICE Pentru a putea face un management corect al leziunilor toracice traumatice este absolut necesar să fie cunoscute variantele posibile de leziuni anatomice, mecanismele patogenice implicate, tulburările fiziopatologice ale funcției respiratorii și cardio-circulatorii. Bolnavul este plasat în clinostatism sau șezând. Pentru drenajul unui pneumotorax se recomandă puncția spațiului II pe linia medioclaviculară, iar pentru lichide spațiul IV sau V pe linia medioaxilară. Premedicația este mai rar necesară. Mâna de partea respectivă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
maximă în traumatismele toraco-abdominale severe, în special la politraumatizați. Scena clinică poate fi dominată de leziunile asociate. Se vor căuta semnele rupturii de diafragm. În rupturile mici nu există simptome specifice [31, 35]. În rupturile mari se poate constata: insuficiență respiratorie (prin afectarea pompei diafragmatice, prin compresiunea pulmonului, a mediastinului și a pulmonului controlateral secundară hernierii masive a viscerelor abdominale în torace); hipotensiune (prin deplasarea cordului și a mediastinului, hemoragie din leziunile asociate); matitate la percuție; deplasarea șocului apexian; diminuarea sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
o barieră fizică, astfel de epitelii secretă o barieră chimică pentru a preveni penetrarea țesuturilor interne de către patogeni. Studii recente au arătat că epiteliile de la drosofila, la fel ca și cele de la om, desfășoară răspunsuri imune locale. În particular, tractusurile respiratorii și reproducătoare exprimă peptidele antifungale Drosomycin (Drs), ca răspuns la contactul cu patogeni, însă, acest răspuns depinde de calea Imd și nu de calea Toll, care este utilizată de către corpii grași în timpul răspunsurilor antimicrobiene sistemice (Ferrandon și colab., 1998; Tzou
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
I. Majoritatea celulelor TCD8+ sunt citotoxice. Ele conțin echipamentul enzimatic de distrugere a celulelor țintă. Celulele țintă exprimă pe suprafața lor fragmente peptidice rezultate prin degradarea proteinelor endogene. De exemplu, în cazul unei infecții gripale, virusul influenza imvadează celulele căilor respiratorii și oferă informația ereditară pentru sinteza în acestea a componentelor virionului. Proteinele virale sunt prelucrate de către mașinăria sistemului imunitar rezultând peptide antigenice care se asociază cu moleculele CMH clasa I (fig. 8.6) formând un complex molecular dispus pe suprafața
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulele T reprezintă actorii principali, pe când în altele, rolul mai important revine imunității umorale, bazată pe sinteza de anticorpi. Febra fânului este una dintre cele mai comune alergii, mediate de anticorpi. Planta asteracee Ambrosia produce polen care pătruns în căile respiratorii superioare ale unor persoane provoacă „febra fânului”, ceea ce a sugerat prezența genelor Ir și la om. Regiunea constantă a catenei grele a IgE are o proprietate specială și anume aceea de a se lega la receptorii de pe suprafața unor celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]