11,855 matches
-
fabrică de spirt, o fabrică de săpun, o țesătorie, două fabrici de lichioruri, două fabrici de pielărie și trei fabrici de cherestea. Două instituții de credit ființau în oraș: Banca Învățătorilor "Mihai Chisanovici" și Banca Evreiască. Storojinețul dispunea de o Uzină electrică, o Uzină de apă, servicii de canalizare și de alimentare cu apă. Interesele muncitorilor erau reprezentate de Societatea Funcționarilor publici, Cercul Regional A.T.I.P., Asociația Învățătorilor din județul Storojineț, Asociația șoferilor patroni etc. Bâlciuri erau organizate în oraș în
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
o fabrică de săpun, o țesătorie, două fabrici de lichioruri, două fabrici de pielărie și trei fabrici de cherestea. Două instituții de credit ființau în oraș: Banca Învățătorilor "Mihai Chisanovici" și Banca Evreiască. Storojinețul dispunea de o Uzină electrică, o Uzină de apă, servicii de canalizare și de alimentare cu apă. Interesele muncitorilor erau reprezentate de Societatea Funcționarilor publici, Cercul Regional A.T.I.P., Asociația Învățătorilor din județul Storojineț, Asociația șoferilor patroni etc. Bâlciuri erau organizate în oraș în zilele de 22
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
satisfacă stagiul militar. În anul 1746 au mai fost construite la Ciclova încă două furnale, iar la 14 iulie 1746 s-a pus piatra de temelie pentru o nouă forjă. În anul 1776 se zidește la Ciclova o a doua uzină metalurgică numită Conte de Mercy. În anul 1773 forjeria veche își mărește capacitatea și începe sa produca fier forjat. În urma dezvoltării uimitoare a industriei miniere la Ciclova trebuie amintită și existența fabricii de bere, care prima dată este menționată în
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
nivel posibil. Prin aceasta, ramurile industriale care deversau cantități mari de mercur au fost de acord să se instaleze tehnologii de control de calitate înaltă ("Maximum Achievable Control Technologies-MACT"). În martie 2005, Agentia de Protectie a Mediului au reglementat controlul uzinelor ca si surse, instaurând un sistem national de comert al emisiilor. Până în noiembrie 2006, statele trebuiau sa aplice controale stricte, însă după câteva confruntări legale cu unele state, reglementările au fost combătute de câteva procese federale pe 8 februarie 2008
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
2006, statele trebuiau sa aplice controale stricte, însă după câteva confruntări legale cu unele state, reglementările au fost combătute de câteva procese federale pe 8 februarie 2008. Regula s-a dovedit a fi ineficientă pentru protecția persoanelor care trăiesc lângă uzinele bazate pe combustibil fosil, conform rezultatelor negative documentate intr-un studiu făcut de Agenția de Protecție a Mediului în 1998. Agentia de Protecție a Mediului anunțase noi reglementări pentru uzinele alimentate cu combustibil fosil la data de 22 decembrie 2011
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
dovedit a fi ineficientă pentru protecția persoanelor care trăiesc lângă uzinele bazate pe combustibil fosil, conform rezultatelor negative documentate intr-un studiu făcut de Agenția de Protecție a Mediului în 1998. Agentia de Protecție a Mediului anunțase noi reglementări pentru uzinele alimentate cu combustibil fosil la data de 22 decembrie 2011. Cuptoarele din ciment care ardeau deseurile cu risc sunt manipulate la standarde mai joase decât incineratoarele standard pentru aceste materiale cu risc in Statele Unite, fiind astfel o sursă disproporționată de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
politică românească. Acesta a fost Iancu Conciatu, ca membru în Partidul Național Liberal, a ajuns deputat în Parlamentul României, la alegerile din 1922 și 1927, reușind să facă lucruri bune și pentru bozovicieni, înfințând Banca "Almăjul" și a impiedicat intenția Uzinelor și Domeniilor Reșita de a pune stăpânire pe pădurile de la Poneasca, Cusec, Gabriac și Liciovasea, iar pentru mai multă siguranță le-a trecut în proprietatea localității Bozovici ca izlazuri. Viața economică, socială, politică și culturală de la Bozovici a decurs normal
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
numele i s-a schimbat în "Eforie Sud". Apa potabilă a rămas o problemă grea pentru localnici, fiind adusă cu sacaua de la Tuzla sau Cainaci. în 1955 se începe canalizarea orașului. Iluminatul electric a pornit cu o mică și costisitoare uzină electrică în 1930, apoi în 1933 a fost construită linia electrică aeriană Constanța-Carmen Sylva, prin care s-a adus curentul electric de la Constanța. Principala activitate economică a orașului o reprezintă turismul, desfășurat în special pe durata sezonului estival. Cultura este
Eforie Sud, Constanța () [Corola-website/Science/301139_a_302468]
-
documentelor de arhivă ale primăriei au arătat că, în localitate, cele mai mari precipitații care au provocat inundații catastrofale, au fost în anii 1912, în anii 1965 și 1966, înanul 1970 și în anul 1978, când au fost inundate puternic uzina, calea ferată, Nădrag-Gavojdia și mari suprafețe de terenuri agricole, în aval Crivina - Jdioara - Criciova. Inundații serioase au avut loc și în anul 2000, an în care în urma inundațiilor localitatea a fost declarată zonă sinistrată, precipitațiile puternice și topirea zăpezii pe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
precipitațiile cad predominant sub formă de zăpadă în straturi ce variază între 5 - 25 cm, rareori depășiind 50 - 75 cm. Cantitățiile cele mai mari de zăpadă au căzut în anii 1953 - 1954, 1963, 1964, 1973 când din cauza înzăpezirilor căii ferate uzina a fost oprită în anumite perioade de iarnă fiind necesară scoaterea întregului personal muncitor și populației pentru degajarea căii ferate și a drumurilor de acces înspre și dinspre uzină, în vederea asigurării continuității activitățiilor economico - sociale în mod normal. Localitatea Nădrag
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
anii 1953 - 1954, 1963, 1964, 1973 când din cauza înzăpezirilor căii ferate uzina a fost oprită în anumite perioade de iarnă fiind necesară scoaterea întregului personal muncitor și populației pentru degajarea căii ferate și a drumurilor de acces înspre și dinspre uzină, în vederea asigurării continuității activitățiilor economico - sociale în mod normal. Localitatea Nădrag, se află situată în cea mai mare măsură pe terenul celor două pâraie mai mari Padeș - Cornet, ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cel curcubeu, la fel și pe pârâul Nădrăgel. Cu ani în urmă aceste specii de păstrăv coborau înspre zona din apropierea Crivinei și chiar până la Jdioara. În ultimii 20 de ani prezența acestuia se oprește pe teritoriul comunei, până în apropiere de uzină de unde probabil datorită tehnologiilor de zincare și plumbuire a tablei, a unor scăpări acidentale de acid sulfuric în pîrîu, păstrăvul nu mai poate trece în aval, acestei specii plăcându-i în mod deosebit apele repezi și curate. În aval de
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
de unde probabil datorită tehnologiilor de zincare și plumbuire a tablei, a unor scăpări acidentale de acid sulfuric în pîrîu, păstrăvul nu mai poate trece în aval, acestei specii plăcându-i în mod deosebit apele repezi și curate. În aval de uzină, își fac apariția alte specii de pește: elanul, mreana, știuca și bibanul, mai ales în zona Crivinei spre Jdioara.
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
numărul relativ mare de persoane care și-au luat viața de-a lungul timpului în zona podului. Deoarece Canalul Bega facilita transportul mărfurilor, în zona adiacenta cursului de apă au apărut de-a lungul timpului o serie de fabrici și uzine. Acestea erau amplasate astfel încât distanță dintre halele de producție și malurile canalului să fie cât mai mică, iar încărcarea mărfurilor respectiv descărcarea materiilor prime să se poată face în condiții cât mai optime. În anul 1912, pe malurile Begăi se
Canalul Bega () [Corola-website/Science/301438_a_302767]
-
respectivă, EVZ apărea în trei ediții: prima - națională, a doua - destinată publicului bucureștean și zonelor limitrofe Capitalei, a treia - "Evenimentul de prânz ("Bulina albastră")". Ritmul editorial, care asigura 24 de ore din 24 acoperirea informațională, a transformat cotidianul într-o "uzină de presă". De altfel, mulți dintre ziariștii care activează astăzi în media românească au trecut la un moment dat prin redacția EVZ. Imbatabil pe segmentul "vânzări la tarabă", EVZ era deficitar însă la capitolul publicitate, din cauza aversiunii lui Ion Cristoiu
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
planorul S5, unul din avioanele proiectate de Harț. În 1917 Messerschmitt se înrolează la rândul sau. După război, cei doi colaborează din nou și continuă muncă începută; între timp începe studiul la Colegiul Tehnic din Munchen, iar Harț intra la uzina BFW (Bayerische Flugzeugwerke). În 1921 planorul S8 construit de amândoi în 1921 bate (neoficial) recordul mondial la durata de zbor. În același an, Messerschmitt proiectează singur primul său planor, denumit S9. În 1923 Harț și Messerschmitt decid să se despartă
Willy Messerschmitt () [Corola-website/Science/300068_a_301397]
-
59% din necesarul de consum energetic al Braziliei. Dotată cu un potențial hidroelectric estimat la 255 milioane KW, Brazilia a investit treptat în proiectarea și construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de energie al unei economii în creștere. Prima uzină hidroelectrică a început să funcționeze în 1889, generând 250 KW, ceea ce reprezenta jumătate din termoelectricitatea generată în acea epocă. În 1997, proporția era cu totul alta: 54.970 milioane KW proveneau din uzine hidroelectrice, în timp ce 4.790 milioane KW erau
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
energie al unei economii în creștere. Prima uzină hidroelectrică a început să funcționeze în 1889, generând 250 KW, ceea ce reprezenta jumătate din termoelectricitatea generată în acea epocă. În 1997, proporția era cu totul alta: 54.970 milioane KW proveneau din uzine hidroelectrice, în timp ce 4.790 milioane KW erau generați de surse termice. În 1962, capacitatea de producție energetică instalată a Braziliei era de 5,8 milioane KW. Această capacitate a crescut la 6,8 milioane KW în 1964, 17,6 milioane
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
producție energetică instalată a Braziliei era de 5,8 milioane KW. Această capacitate a crescut la 6,8 milioane KW în 1964, 17,6 milioane KW în 1974, 37,3 milioane KW în 1985 și 63 milioane KW în 1997. Uzina hidroelectrică de la Itaipu, cea mai mare din lume, este localizată pe râul Parana, la granița Braziliei cu Paraguay, aproape de cataractele Iguacu, fiind un proiect bilateral între cele două țări. Tratatul de la Itaipu a fost semnat la data de 26 aprilie
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
de 26 aprilie 1973. Construcția a început la jumătatea anilor ‘70 și în 1985, au început să funcționeze trei din cele 18 turbogeneratoare (de 700 MW fiecare). Astăzi, cu cele 18 turbogeneratoare funcționând la intreaga capacitate, producția de energie a uzinei Itaipu este de 12,6 milioane KW, împartită egal între Brazilia și Paraguay. Uzina hidroelectrică de la Tucurui, care generează în prezent 3,9 milioane KW, va produce 7,7 milioane KW când va fi terminată. Conform datelor Eletrobras, capacitatea de
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
au început să funcționeze trei din cele 18 turbogeneratoare (de 700 MW fiecare). Astăzi, cu cele 18 turbogeneratoare funcționând la intreaga capacitate, producția de energie a uzinei Itaipu este de 12,6 milioane KW, împartită egal între Brazilia și Paraguay. Uzina hidroelectrică de la Tucurui, care generează în prezent 3,9 milioane KW, va produce 7,7 milioane KW când va fi terminată. Conform datelor Eletrobras, capacitatea de generare de energie hidroelectrică a Braziliei este estimată la 127.867,6 MW, din
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
sud-est ale Braziliei, se construiește un gazoduct cu o lungime de 3.403 km. Investiția totală necesară este de 1,89 miliarde dolari, din care 1,42 miliarde în Brazilia și 0,47 miliarde în Bolivia. În Brazilia există o uzină nucleară în exploatare Angra dos Reis I care generează un volum de electricitate estimat la 14.000 GW/oră, ceea ce reprezintă 2% din totalul de energie produsă în țară. La jumătatea anului 1999 a intrat în vigoare a doua uzină
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
uzină nucleară în exploatare Angra dos Reis I care generează un volum de electricitate estimat la 14.000 GW/oră, ceea ce reprezintă 2% din totalul de energie produsă în țară. La jumătatea anului 1999 a intrat în vigoare a doua uzină nucleară braziliană Angra dos Reis II. este extrem de diversificată, practic neexistând domenii care să nu fie acoperite. Saltul spectaculos al economiei braziliene de după introducerea Planului Real în 1994, s-a reflectat și în domeniul producției de automobile. În ultimii ani
Economia Braziliei () [Corola-website/Science/300093_a_301422]
-
(), cunoscută și ca "Întreprinderea Aeronautică Română", este o întreprindere de inginerie, construcție și întreținere a aeronavelor, din Brașov, România, fondată în anul 1925. "" a fost fondată la 1 noiembrie 1925, ca societate pe acțiuni. La început acțiunile au aparținut uzinelor Blériot-Spad și Lorraine-Dietrich, fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje și personal de specialitate), precum și statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcția uzinelor și amenajarea unui aerodrom, și cu o sumă importantă de bani). În decurs de
Industria Aeronautică Română () [Corola-website/Science/300099_a_301428]
-
fondată la 1 noiembrie 1925, ca societate pe acțiuni. La început acțiunile au aparținut uzinelor Blériot-Spad și Lorraine-Dietrich, fabricii Astra Arad (care a contribuit cu utilaje și personal de specialitate), precum și statului român (care a contribuit pe lângă terenul pentru construcția uzinelor și amenajarea unui aerodrom, și cu o sumă importantă de bani). În decurs de aproape un deceniu și jumătate, statul român a cumpărat acțiunile deținute de uzinele franceze, astfel că la 1 septembrie 1938 uzinele au devenit în întregime proprietate
Industria Aeronautică Română () [Corola-website/Science/300099_a_301428]