KorAP: Find »[drukola/base=violent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...421 422 423 ...442 >

11,047 matches

Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

de față Încearcă să demonstreze că există anumite corelații Între nivelul criminalității violente și numărul de victime lezate În urma diverselor acțiuni violente, ca și Între violență și victimele din afara și interiorul familiei, și că, În spatele unei dinamici globale a delictelor violente, pot fi identificate ,,ritmuri individuale” privind victimele acestora, care conferă o ,,coloratură” specifică atât agresorilor, cât și victimelor implicate În violența din afara sau din interiorul familiei. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență În afara mediului familial În perioada analizată (1.01

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau rezidența În mediul rural (figura 3). Fig. 3. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
mediul intrafamilial Considerat de mulți specialiști, teoreticieni și educatori ca fiind un mediu securizant pentru indivizi, familia și mediul familial se confruntă, În ultima vreme, cu o recrudescență a unor forme diverse de violență și agresiune, inclusiv a unor delicte violente care au ca efect creșterea anuală a numărului de persoane victime ale violenței domestice. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), statisticile organelor de poliție relevă o creștere continuă a numărului de victime În urma comiterii asupra lor a unor

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
de persoanele necăsătorite (25,5%). Comparativ cu ponderea relativ scăzută a victimelor bărbați, În ansamblul delictelor cu violență comise În afara mediului familial, În cazul delictelor comise În mediul intrafamilial femeile dețin o pondere superioară față de bărbați, fiind ținta unor acte violente comise asupra lor, 52,5% dintre victime sunt femei, În timp ce 47,5% sunt bărbați (figura 9). Fig. 9. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de sex, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă În privința mediului

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Cu excepția delictelor de omor În mediul familial, unde majoritatea victimelor sunt bărbați (57,85% față de 42,2% femei), În cazul celorlalte delicte violente ponderea femeilor victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31,5% victime bărbați), loviri și alte violențe (58,8% victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul celor patru tipuri de delicte comise cu violență, victimele din mediul rural reprezintă, În medie, circa 65,0% din totalul persoanelor Înregistrate, În timp ce În mediul urban În urma acelorași delicte violente au avut de suferit doar 35,0% dintre persoanele implicate. Cele mai mari ponderi ale victimelor acestor delicte În funcție de mediul de locuire al victimei le Înregistrează delictele de omor, În care 72,7% dintre victime domiciliază În mediul rural și

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
agresiuni, rezultate cu victime umane, decât cele care se produc În cadrul familiei din urban. Un indicator la fel de relevant privind evoluția victimelor delictelor cu violență În mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente, singură sau Împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă În producerea violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig. 14. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
privind evoluția victimelor delictelor cu violență În mediul familial este reprezentat de consumul de alcool de către victimă, Înaintea sau În timpul producerii acțiunii violente, singură sau Împreună cu agresorul, ceea ce a constituit o condiție favorizantă În producerea violenței sau a declanșării actului violent (figura 14). Fig. 14. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și implicare În consum de alcool, În perioada 2002-2004 ( Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). În ansamblul victimelor acestor delicte cu violență produse În mediul

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
una din trei victime ale unor delicte cu violență este minoră. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență aveau vârsta cuprinsă Între 14 și 17 ani (77,9%), În timp ce minorii victime ale acelorași delicte violente care aveau vârsta sub 14 ani au reprezentat 22,1% din totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
În prezent, această categorie de populație nu este suficient protejată de către instituțiile de control social specializat, având În vedere gradul ei de dezvoltare psihică, fizică și morală sensibil mai scăzut În comparație cu alte categorii de populație. Acești minori, victime ale delictelor violente, nu sunt, la rândul lor, educați și socializați corespunzător de către familie, școală, grupuri de prieteni, comunitate locală, pentru a fi capabili să se apere față de eventualele atacuri și agresiuni săvârșite asupra lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente În interiorul familiei

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
ale delictelor violente, nu sunt, la rândul lor, educați și socializați corespunzător de către familie, școală, grupuri de prieteni, comunitate locală, pentru a fi capabili să se apere față de eventualele atacuri și agresiuni săvârșite asupra lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente În interiorul familiei În pofida intensificării sale În perioada de tranziție, violența Îndreptată contra copiilor În familie nu reprezintă un fenomen nou În societatea românească, cercetările Întreprinse indicând că el a existat și În perioada regimului totalitar din România, fiind strâns legat

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se Înregistreze un număr de 235 de minori victime ale violenței intrafamiliale (figura 19). Fig. 19. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Pe ansamblul perioadei analizate, ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență comise În mediul familial reprezintă 10,7% În totalul victimelor violenței domestice, astfel Încât din zece victime

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
totalul victimelor violenței domestice, astfel Încât din zece victime ale acestui tip de violență una este o persoană minoră. Dacă avem În vedere numărul de minori victime ale violenței intrafamiliale În funcție de grupa de vârstă, marea majoritate a celor agresați prin delicte violente comise În interiorul familiei sunt minorii aflați sub vârsta de 14 ani (figura 20). Fig. 20. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial, În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Având pe ansamblul victimelor

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
vedere numărul de minori victime ale violenței intrafamiliale În funcție de grupa de vârstă, marea majoritate a celor agresați prin delicte violente comise În interiorul familiei sunt minorii aflați sub vârsta de 14 ani (figura 20). Fig. 20. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial, În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Având pe ansamblul victimelor violenței domestice ponderea de 57,4%, minorii sub vârsta de 14 ani constituie categoria cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor victime ale delictelor cu violență comise În mediul familial sunt consecința delictelor de viol (37,4

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă de aproximativ 80,0%, victimele unor omoruri

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
În comparație cu categoria minorilor cu vârste Între 14 și 17 ani, care sunt cu predilecție victime ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă ale copiilor sunt actele și delictele violente comise asupra lor În mediul familial și care au drept consecințe uciderea sau vătămarea gravă a minorilor de către părinți sau tutorii lor legali. Între principalele cauze ale acestor forme de violență gravă desfășurate În interiorul familiei pot fi menționate: condițiile socioeconomice

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o serie de aspecte specifice. În primul rând, problema mesajelor culturale, educaționale și morale ale media: rațiuni comerciale fac ca media să transmită mesaje șocante, adesea violente; diferențe Între canalele TV publice, private și comerciale sunt evidente. În al doilea rând, problema unei mari influențe a Învățării informale (incluzând media) În comparație cu un curriculum formal. Caracterul neatractiv, adesea Încărcat al Învățării formale nu răspunde cerințelor copiilor și tinerilor

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta publicul În sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta publicul În sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea psihosociologică se lucrează de peste treizeci de ani În evaluarea efectelor violenței din media asupra publicului, inclusiv asupra minorilor. Vom expune pe rând principalele rezultate ale cercetării psihosociologice, plecând de la distincția Între

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
unor indivizi, o astfel de imagine poate crește frica ori anxietatea de a trăi În mediul urban”, mai mult, se poate Întâmpla ca o situație de frică sau teamă să Îi facă pe unii indivizi să răspundă prin intermediul unui comportament violent la ceea ce Întreprind alți semeni de-ai lor (Vidal et al., 2003, 382). Cu alte cuvinte, o expunere excesivă la violență induce pesimism, valorizarea preponderent negativă a vieții și a lumii În care trăim. Lumea prezentului este sumbră, dușmănoasă, plină

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
așteaptă și agresează victima și, ca urmare, prin intermediul violenței produse, el valorifică ,,răul”. În general, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte ale experienței personale: când individul este victimă, agresor sau doar când e În postura de a privi imagini violente (știri, emisiuni sau filme). De asemenea, există evidențe cauzale privind modul În care violența difuzată prin intermediul media are un efect cauzal asupra comportamentului celor care privesc. Importantă este distincția Între efectele de scurtă durată și cele de lungă durată. Totuși

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
greu să desfășori un astfel de studiu pentru că istoriile cu sinucigași, ca și cele cu omucideri, au loc așa de des, că e foarte greu să se separe efectul unei povești (relatări) de efectul celorlalte. Oricum, alte tipuri de povești violente au loc mult mai rar, și este posibil să se descopere dacă aceste povești declanșează o creștere a omuciderilor În Statele Unite” (Phillips, 1983, 560). Cercetările realizate de David P. Philips Între 1974 și 1982 privind violența media și omuciderile din

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
de vedere statistic, aceste rezultate sunt semnificative și persistă, dacă se ține cont de fluctuațiile sezoniere, weekend-uri, vacanțe etc.” (Philips, 1983, 560). George Comstock (1977, apud Phillips, 1983, 561) a pus În evidență faptul că aceste povestiri cu subiect violent (vezi Kessler și Stipp, 1984) exemplifică (când violența exercitată este prezentată ca: răsplată, reală, justificată sau ca o situație În care atacatorul nu este criticat pentru comportamentul său și e prezentat ca intenționând să Își atace victima) situații ce transmit

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
de mai sus, pot fi Împărțite În: a) atribuiri cauzale; b) atitudini de tipul sex role; c) credințe privind felul În care trebuie să decurgă o relație. Pe de altă parte, tot ei supun atenției faptul că bărbații căsătoriți și violenți tind să vadă În ,,caracteristicile negative ale soțiilor lor” cauza generală a conflictului existent În mariajul lor. Nu numai atât. Ei consideră ca fiind necesară și utilă folosirea agresiunii În relația maritală. De multe ori, În astfel de cazuri, furia

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]