10,730 matches
-
sale au fost puse ulterior la dispoziția Consiliului Dirigent din Sibiu, la 3 decembrie. Pe lângă Președinția acestuia s-a înființat la 11 decembrie 1918 "„Serviciul Corpului Voluntarilor Ardeleni”", care a preluat de la Serviciul central din București arhiva și gestiunea "Corpului Voluntarilor". Pe fondul derulării rapide a evenimentelor, voluntarii au fost lăsați la vetrele lor temporar, pentru a-și regăsi familiile după patru ani de război și pentru a întări Gărzile Naționale Române. După 1 lună - prin Ordinul de chemare nr. 167
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Consiliului Dirigent din Sibiu, la 3 decembrie. Pe lângă Președinția acestuia s-a înființat la 11 decembrie 1918 "„Serviciul Corpului Voluntarilor Ardeleni”", care a preluat de la Serviciul central din București arhiva și gestiunea "Corpului Voluntarilor". Pe fondul derulării rapide a evenimentelor, voluntarii au fost lăsați la vetrele lor temporar, pentru a-și regăsi familiile după patru ani de război și pentru a întări Gărzile Naționale Române. După 1 lună - prin Ordinul de chemare nr. 167/1919 au fost din nou rechemați pentru
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
chemare nr. 167/1919 au fost din nou rechemați pentru a sprijini din cadrul Armatei Române, preluarea teritoriului transilvănean. Pe măsură ce foști prizonieri din Rusia au sosit în țară, aceștia au fost chemați să sporească efectivul lupătorilor transilvăneni. Organizarea noilor unități de voluntari a fost încredințată tot lui Victor Deleu, în calitatea sa de secretar al Resortului Internelor din Consiliul Dirigent, soldații unităților dându-și singuri denumirea de "„Voluntarii lui Deleu”". Militar și el provenit de la Darnița, compozitorul Constantin Savu a compus un
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
țară, aceștia au fost chemați să sporească efectivul lupătorilor transilvăneni. Organizarea noilor unități de voluntari a fost încredințată tot lui Victor Deleu, în calitatea sa de secretar al Resortului Internelor din Consiliul Dirigent, soldații unităților dându-și singuri denumirea de "„Voluntarii lui Deleu”". Militar și el provenit de la Darnița, compozitorul Constantin Savu a compus un marș ala voluntarilor, aceștia participând efectiv alături de Armata Română la curățirea teritoriului naționale de trupele maghiare. După eliberarea Ardealului și instaurarea administrației românești pe întregul teritoriul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
încredințată tot lui Victor Deleu, în calitatea sa de secretar al Resortului Internelor din Consiliul Dirigent, soldații unităților dându-și singuri denumirea de "„Voluntarii lui Deleu”". Militar și el provenit de la Darnița, compozitorul Constantin Savu a compus un marș ala voluntarilor, aceștia participând efectiv alături de Armata Română la curățirea teritoriului naționale de trupele maghiare. După eliberarea Ardealului și instaurarea administrației românești pe întregul teritoriul al României Mari, la 6 iulie 1919 Corpul Voluntarilor a fost definitiv demobilizat, în cadrul unui eveniment festiv
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
compozitorul Constantin Savu a compus un marș ala voluntarilor, aceștia participând efectiv alături de Armata Română la curățirea teritoriului naționale de trupele maghiare. După eliberarea Ardealului și instaurarea administrației românești pe întregul teritoriul al României Mari, la 6 iulie 1919 Corpul Voluntarilor a fost definitiv demobilizat, în cadrul unui eveniment festiv organizat la Sebeș. În perioada de existență a Consiliului Dirigent, prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
eliberarea Ardealului și instaurarea administrației românești pe întregul teritoriul al României Mari, la 6 iulie 1919 Corpul Voluntarilor a fost definitiv demobilizat, în cadrul unui eveniment festiv organizat la Sebeș. În perioada de existență a Consiliului Dirigent, prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război, voluntarii români (incluzându-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a fost definitiv demobilizat, în cadrul unui eveniment festiv organizat la Sebeș. În perioada de existență a Consiliului Dirigent, prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război, voluntarii români (incluzându-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și au editat "„Gazeta voluntarilor”", organ de presă care a apărut între anii 1923 și 1937. Președinte
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
prin intermediul administrației județelor foștii voluntari au primit ulterior din inițiativa lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război, voluntarii români (incluzându-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și au editat "„Gazeta voluntarilor”", organ de presă care a apărut între anii 1923 și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
lui Victor Deleu, sume de bani necesare acoperirii multor nevoi. Dupa război, voluntarii români (incluzându-i și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și au editat "„Gazeta voluntarilor”", organ de presă care a apărut între anii 1923 și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. În perioada 29-30 septembrie 1923
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și pe cei proveniți din Franța sau Italia) s-au organizat în "„Uniunea foștilor voluntari din Războiul pentru Întregirea neamului”" și au editat "„Gazeta voluntarilor”", organ de presă care a apărut între anii 1923 și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc un "Congres al foștilor voluntari din România, Cehoslovacia și Iugoslavia", unde
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
și 1937. Președinte al "Uniunii foștilor voluntari" a fost ales comandantul de la Darnița - fostul sublocotenent Victor Deleu, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc un "Congres al foștilor voluntari din România, Cehoslovacia și Iugoslavia", unde s-a hotărât crearea unei "Federații a tuturor voluntarilor din țările Micii Antante". Această organizație a fost creată în cele din urmă la 30 decembrie 1923, a ținut congrese până în anul 1935 și a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Victor Deleu, funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții. În perioada 29-30 septembrie 1923, la Bratislava a avut loc un "Congres al foștilor voluntari din România, Cehoslovacia și Iugoslavia", unde s-a hotărât crearea unei "Federații a tuturor voluntarilor din țările Micii Antante". Această organizație a fost creată în cele din urmă la 30 decembrie 1923, a ținut congrese până în anul 1935 și a avut secretariatul la Praga. În 1933 Victor Deleu a fost ales in funcția de președinte
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Această organizație a fost creată în cele din urmă la 30 decembrie 1923, a ținut congrese până în anul 1935 și a avut secretariatul la Praga. În 1933 Victor Deleu a fost ales in funcția de președinte al "Micii Antante a Voluntarilor". În 1936 medalia "Ferdinand I" cu spade pe panglică a fost oferită în semne de recunoaștere militarilor din Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni și celor din Legiuni. După intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a avut secretariatul la Praga. În 1933 Victor Deleu a fost ales in funcția de președinte al "Micii Antante a Voluntarilor". În 1936 medalia "Ferdinand I" cu spade pe panglică a fost oferită în semne de recunoaștere militarilor din Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni și celor din Legiuni. După intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, voluntarii ardeleni din Prima Conflagrație au avut de suferit. Aceștia și-au pierdut gradele militare și au îngroșat rândurile celor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
În 1936 medalia "Ferdinand I" cu spade pe panglică a fost oferită în semne de recunoaștere militarilor din Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni și celor din Legiuni. După intrarea trupelor sovietice în România spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, voluntarii ardeleni din Prima Conflagrație au avut de suferit. Aceștia și-au pierdut gradele militare și au îngroșat rândurile celor încarcerați în penitenciarele României comuniste. Într-un articol publicat în revista "Czech Military Review" nr. 3/2001, Zdeněk Vališ a afirmat
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
un articol publicat în revista "Czech Military Review" nr. 3/2001, Zdeněk Vališ a afirmat că predarea comenzii "Legiunii Române din Siberia" către comandantul român, s-a făcut de abia după debarcarea de la Constanța a primului eșalon al acesteia. Subiectul voluntarilor români din Rusia a beneficiat de apariția unor memorii și însemnări (impregnate însă de de impresia autorilor provocată de cele trăite pe front), chiar din timpul desfășurării acțiunilor (într-o mică măsură însă). Lucrările apărute după Primul Război Mondial au
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
chiar din timpul desfășurării acțiunilor (într-o mică măsură însă). Lucrările apărute după Primul Război Mondial au beneficiat de un grad mai mare de obiectivitate, însă s-au rezumat în perioada interbelică - cu puține excepții, doar la memorialistica unor foști voluntari sau a unora dintre cei care au fost implicați în organizarea acestora. În România comunistă fenomenul voluntariatului român în Marele Război - cu predilecție a celui din Rusia anilor 1917-1920, a fost în cea mai mare parte trecut sub tăcere. Puținele
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
voluntariatului român în Marele Război - cu predilecție a celui din Rusia anilor 1917-1920, a fost în cea mai mare parte trecut sub tăcere. Puținele însemnări consemnate în această perioadă au încercat să scoată în evidență, în mod deosebit, adeziunea acestor voluntari la ideile Revoluției din Octombrie, ignorând de fapt caracterul anti-centralist și antibolșevic al acțiunilor acestora. Deși adeziunea unora dintre voluntari la ideile comuniste a fost o realitate, aceasta nu s-a produs în modul exagerat înfățișat de literatura anilor 1945-1965
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
trecut sub tăcere. Puținele însemnări consemnate în această perioadă au încercat să scoată în evidență, în mod deosebit, adeziunea acestor voluntari la ideile Revoluției din Octombrie, ignorând de fapt caracterul anti-centralist și antibolșevic al acțiunilor acestora. Deși adeziunea unora dintre voluntari la ideile comuniste a fost o realitate, aceasta nu s-a produs în modul exagerat înfățișat de literatura anilor 1945-1965. După 1968 însă au apărut lucrări noi, care de această dată au cuprins și date despre voluntarii români din Rusia
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
adeziunea unora dintre voluntari la ideile comuniste a fost o realitate, aceasta nu s-a produs în modul exagerat înfățișat de literatura anilor 1945-1965. După 1968 însă au apărut lucrări noi, care de această dată au cuprins și date despre voluntarii români din Rusia. Accentul în această epocă a fost însă pus, pe reliefarea unității politice și de luptă a voluntarilor pentru înfăptuirea statului național unitar român. După căderea regimului comunist deși lucrări importante pe marginea subiectului - inclusiv cu caracter colectiv
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
de literatura anilor 1945-1965. După 1968 însă au apărut lucrări noi, care de această dată au cuprins și date despre voluntarii români din Rusia. Accentul în această epocă a fost însă pus, pe reliefarea unității politice și de luptă a voluntarilor pentru înfăptuirea statului național unitar român. După căderea regimului comunist deși lucrări importante pe marginea subiectului - inclusiv cu caracter colectiv, au fost publicate, acesta este încă incomplet și fragmentar tratat în istoriografie. Cu toate acestea el s-a impus deja
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
incomplet și fragmentar tratat în istoriografie. Cu toate acestea el s-a impus deja în istoria României, cu semnificațiile sale politice, militare și morale. Cercetarea actuală este îngreunată de lipsa concentrării materialului arhivistic într-un singur fond, aparținător structurilor de voluntari care l-au creat, categorii întregi de documente ale acestora aflându-se patrimoniul diferitelor muzee, biblioteci și direcții județene ale Arhivelor Naționale ale României.
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
să sevească la concentrărarea, organizarea și transportarea spre Transilvania a soldaților români din fost armată imperială. Asemeni soldaților etnici români adunați în Viena, Legiunea Română din Praga ar fi urmat să revină în Transilvania conform indicațiilor Senatului militar, iar Legiunea Voluntarilor Români din Italia ar fi urmat să se reîntoarcă sub îndrumarea lui Vasile Lucaciu, pentru a servi intențiilor unioniste. În aceeași perioadă în care s-au constituit consiliile naționale cehoslovac, sârbo-croato-sloven, polonez, ucrainean, italian și român - fiecare cu o secție
Senatul Militar Român Central al Ofițerilor și Soldaților din Viena () [Corola-website/Science/336086_a_337415]
-
cantitate. A fost livrat un număr mare de tancuri, avioane de luptă și armament greu și ușor, iar guvernul ceh s-a angajat să antreneze un număr mare de soldați sioniști pe teritoriul său. Au fost instruite grupuri mari de voluntari evrei de dimensiunea unei brigăzi (aproximativ 1.300 de oameni), de la 20 august 1948 până la 4 august 1948, precum și numeroși piloți și mecanici de întreținere. În toată această perioadă, secretarul general Slánský a rămas un susținător entuziast și vocal al
Rudolf Slánský () [Corola-website/Science/336090_a_337419]