105,830 matches
-
și pentru Enescu ar trebui făcut mai mult. Nu știu, ar trebui creată o fundație care să aibă pe undeva niște fonduri, iar acestea să le folosească numai pentru pătrunderea muzicii lui Enescu în toată lumea. Adică eu, ultima dată, am citit undeva, că în America s-au cântat mai mult lucrările lui Enescu decât la noi. Există acolo o Fundație Enescu, în care sunt și câțiva români, dar prea multe nu am auzit să facă... Există? Sigur, nici ei nu pot
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dincolo, în Occident. Chiar Bernstein, care foarte târziu a început cariera muzicală... Știți cum e, se întâmplă o schimbare o dată, te îndrăgostești de ceva, descoperi că fără acel ceva nu mai poți să trăiești și ai rămas acolo. Eu, care citeam enorm, cochetam cu filozofia, cu matematica, cu multe, cu pictura, în momentul în care am descoperit muzica cu adevărat, chiar dacă făceam muzică, dar nu era la nivelul la care să poți să descoperi, pentru că încă nu cunoscusem nivelul până la care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
îmi ieșeau prea poetice și am renunțat la ele. Cât îl privește pe Eminescu, ideea m-a ispitit încă din copilărie. Elev fiind, la Piatra Neamț, am făcut o călătorie pe urmele sale, întâlnind lacul, codrul, casa... Pătrunzându-mă de ele, citindu-i și recitindu-i necontenit versurile, am ajuns, treptat-treptat, să mă întreb: oare care o fi Chipul poetului? În ce respiră vraja acelor lumini care vin, tot vin din adâncuri, cuprinzându-ne suflet și fire? De Ia ce ați pornit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
teamă de vastitatea teritoriilor ce trebuiau investigate? Că veți deforma imaginea celor ce l-au văzut înaintea dumneavoastră? S-au scris, într-adevăr, la noi și peste hotare, cărți profunde, exegeze ilustre despre opera și viața lui Eminescu. Le-am citit cu mare atenție, așa cum am procedat și cu celelalte, mai puțin izbutite, dar imaginea oferită de ele mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Bacovia avea teatru, filarmonică, un cotidian, un cenaclu literar. Vorba de undă verde, „Ai stofă!”, a profesorului Leahu, care îmi văzuse versurile, mi s-a părut venită din cer. Aveam 17 ani când, la îndemnul și cu sprijinul său, am citit în cenaclul regional „N. Bălcescu” și am debutat în pagina literară a ziarului. De la teatru, mam ales cu Scrisoarea pierdută, de la filarmonică, în chiar prima ei stagiune, cu Concertul pentru vioară de Beethoven. La Iași m-a cucerit orașul-muzeu cu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
circulau decât cărți apărute după 1947. Studenții din primii ani (eram în 1957), nu aveam acces la secția Documentare a Bibliotecii Centrale. Împrumutasem de la un coleg, pentru două zile, Viața lui Mihai Eminescu și m-am convins că se poate citi altfel. Oricât de fascinantă, marea temă rămânea în plan secund. Aveam în față un om și un stil, un autor care, trăind literatura, îmi spune ce i sentâmplă lui. De aici, nevoia de a-i citi și celelalte cărți. Le-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
convins că se poate citi altfel. Oricât de fascinantă, marea temă rămânea în plan secund. Aveam în față un om și un stil, un autor care, trăind literatura, îmi spune ce i sentâmplă lui. De aici, nevoia de a-i citi și celelalte cărți. Le-am găsit mai ușor, până la urmă, pe toate, nu puține, și adevărate cărți de căpătâi care mă trimiteau la operele altora, mai vechi ori mai noi, de aici ori din alte părți. Așa m-am pomenit
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
atâtea întrebări încât nu știu care ar fi cea mai potrivită pentru acest moment. Vă sâcâie des ziariștii? Sunt supărată pe gazetari! Una spui tu și alta scriu ei! Cel mai recent exemplu este interviul apărut în Almanahul „Tribuna”. Nu l-am citit încă, dar sunt convins că erați la fel de supărată dacă nu ar fi apărut! Sigur, e foarte bine că se scrie despre tine, dar e interesant să vezi și tu interviul după ce este dichisit. Poate îți mai aduci aminte de ceva
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în atenție. Eu cred în teatrul bine scris, în consistența replicii. Ceea ce fac regizorii în momentul de față, uneori mă amuză și observ că unora nu prea le stă bine acest teribilism. Îi înțeleg pe unii tineri care vor să citească într-o altă grilă „Căsătoria” lui Cehov, dar salut faptul că la Naționalul ieșean a fost înregistrată prima reacție a unui consiliu artistic, care a respins o viziune regizorală, și mi se pare că această serie trebuie să se continue
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la vremea respectivă prin „Flacăra”, dacă îmi mai aduc bine aminte? S-a întîmplat odată cu apariția pe piață a cărții lui Horia Gane, „Melior”. Era prin decembrie 1981, dar la Bacău am intrat în posesia ei prin februarie 1982 și, citind-o, am dat peste o serie de poezii pe care i le-am trimis lui. Povestea este însă lungă... În '79 i-am dat și lui Florin Mugur vreo trei manuscrise, pentru a mi face o selecție de debut la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la masa de lucru? Există un sentiment de insatisfacție. Omul scrie, îi scapă de sub pană niște lucruri pe care le consideră bune, dar ele rămân să dospească și nu pot ajunge fie și la puținii cititori care mai vor să-1 citească. Dorința fiecăruia este să-și vadă Cuvântul scris tipărit și să-1 guste și alții. Pînă când cifra trei se va împlini și în ceea ce privește numele volumelor, îți propun să ne întoarcem la momentul aniversar. Nu mi s-a părut că ai
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
forță de coeziune. Poate că pe viitor se va întâmpla acest lucru. Deocamdată toți oamenii sunt risipiți și fiecare își închide ușa și nu mai știe nimic. Doar Club 13 ce ne mai adună și, uneori, Avangarda XX, unde am citit pe 4 decembrie. Nu am fost prea mulți în acea seară rece, dar cei prezenți au apreciat poemele. Am făcut, deci, și imprudența asta. Din păcate, aceasta este realitatea și toți cei care ne învârtim în jurul condeiului ar putea găsi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
istoria veche. Un alt model mia devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al.
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
mia devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vremea respectivă o personalitate cu vază și avere, cum era atunci postelnicul Panaite Balș. Este adevărat că răzeșii, se pare, au reușit să obțină sprijinul autorităților de la ținutul Tecuci, căci în dreptul numelor date de cinovnicul ce anchetase la fața locului citim: Năstase Hagiu - „au fost la Tecuci în vremea zurbalei”; Sandu Marin - „n-au fost la pricină”; Ion Bulgariu (Trifan) - „n-au fost la pricină”; Toader Hojoc (Ojoc) - „bolnav”; Vasile Căulea - „la Galați”; Gheorghe Căulea - „la Galați”; Anghel vornic - „la Galați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
A. Stoide, care, în studiul său intitulat Izvodul Costăchesc, face următoarea remarcă: „De la Tudosica Costache ni s-a păstrat un frumos act de împărțeală cu fratele Gavril, semnat de mâna ei”, rezultând că autorul acestor rânduri a văzut și a citit actul original, că el exista la data când și-a întocmit studiul publicat în 1964, dar fără a indica în vreun fel instituția sau persoana care îl are. Căutându-l și noi, am aflat că s-ar găsi în Condica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să-i deranjeze, să-i îngrijoreze și să-i determine a se îndemna și a se îndesa spre activități productive, singurele în măsură să le asigure bunăstarea, traiul cât de cât decent și un comportament civilizat. Aud frecvent vorbindu-se, citesc și în diferite lucrări, că țiganii au fost persecutați pe criteriul rasei lor și că, din acest motiv, au avut de suportat deportări în Transnistria (la Bug), de unde nu s-ar mai fi întors. Fenomenul s-ar fi petrecut în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
țăranilor se găsește însemnat ca o fâșie cu lățimea constantă pe întreg lungul moșiei, notându-se pe latura dinspre nord în două locuri ce se continuă „hotarul Bozieșților a Elencăi Manu”, iar cu litere mai mari și o singură dată citim „Hotaru Moșii Umbrărești”, confirmându-se aserțiunea noastră privind desprinderea Bozieștilor din ancestrala obște umbrăreșteană. Pe moșia Torcești au fost împroprietărite 114 familii și un preot cu numele Ioan Lupu, loc ce va rămâne parohiei. Iată cum arată situația statistică pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că biserica începută de mai mult timp în această comună s-a terminat și mijlocesc a se regula sfințirea ei”, ceea ce Episcopia aprobă printr-o adresă cu nr. 69. Tot în acest registru, la f. 17v., data 27 martie 1886, citim: „D-lui Ilie Nedelcu din acest oraș (Tecuci n. n.) reclamă că de la locuitorii din cotuna Umbrărești are să ia o sumă de 272 franci pentru lucrul ce a făcut la biserica din această cotună, cerând a le pune în vedere cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cazul la Boziești, unde întâlnim în câteva cazuri pe un Ion Diac. De exemplu, pe 9 iunie 1674, când „Ene, ficioru Cazacului din Umbrărești”, vinde lui Ionașco Balș „o vie de cumpărătură la sat la Spărieți”, ținutul Putna, la urmă citim: „și eu, Ion diacul ot (din) Boziești, am scris”. La fel, zapisele din 29 iunie, 29 iulie 1678 poartă aceeași mențiune, „Eu, diacul Ion ot (din) Boziești, am scris”. Anul anterior, 1677 august 5, un zapis de transmitere de stăpânire
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
bun scriitor a fost vornicul de poartă Ionașco Corpaci de la Tămășeni, el fiind, probabil, scriitorul unui act de danie, pe care o face „Rucsanda, fata lui Deli Gheorghie, giupâneasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” mănăstirii de la Soveja; în final citim textul: „Eu, Ionașco Corpaci, sin /fiu/ lui Ionașco logofăt, am scris și am iscălit”. Cum nici Rucsandei, nici lui Ionașco logofăt nu i se indică numele de familie, cum face scriitorul zapisului cu al său, e posibil ca acesta să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Cudalbi, dar care se va stabili și va rămâne la Umbrărești. Când aici s-a înființat al doilea post, pe 1 octombrie 1908, el va fi ocupat de către „D-l învățător V/asile/ Sobieschi numit mai înainte Mironescu”, după cum citim într-un proces-verbal de inspecție. Era tânăr, bine pregătit, avea cursuri de lucru manual, se va dovedi unul dintre foarte bunii învățători ai localității. În satul Siliștea instituția școlară se organizează pe cont propriu înainte de anul 1905, după cum deducem dintr-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sănătății poate retrage sau suspenda temporar utilizarea aditivilor în cauză. Articolul 5 (1) Aditivii alimentari care nu sunt destinați vânzării către consumatorul final pot fi comercializați numai dacă ambalajul sau containerul acestora prezintă următoarele informații, scrise cu caractere ușor de citit și care nu pot fi șterse: a) - pentru fiecare aditiv alimentar vândut ca atare sau în amestec, în ordine descrescătoare a ponderii în raport cu totalul, se vor indică numele și codul numeric utilizat în Comunitatea Economică Europeană; în absență acestor prevederi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]
-
depășească necesarul pentru obținerea efectului dorit și cu condiția să nu inducă în eroare consumatorul. Articolul 6 Aditivii alimentari destinați vânzării către consumatorul final pot fi comercializați numai dacă ambalajele sau containerele acestora poartă următoarele indicații, cu caractere ușor de citit și care nu pot fi șterse: a) denumirea comercială a produsului. Această denumire va fi constituită din numele indicat în prevederile naționale aplicabile produsului în cauză și codul numeric utilizat în Comunitatea Economică Europeană sau, în absența unor asemenea prevederi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150753_a_152082]