105,709 matches
-
îndoială capitala cea mai frecvent turburată de mișcări sociale și politice - adesea violente - din toată istoria Europei, dacă nu cumva și mai mult de-atât. Desigur, turiștii care fredonează, visători, o șansonetă a lui Montand, Piaf sau Brassens închinată Orașului Lumină nu au în minte neapărat imaginile acestor mai vechi sau mai noi confruntări, în care parizienii n-au mai ținut seama de autoritate și nici chiar de legi. Încă din sec. XII-XIII, când Parisul era deja cel mai mare oraș
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
al (post)modernității (post)industriale - căreia i se adaugă în ultima vreme generoasa susținere logistică a Federației Ruse. Va rezista oare Parisul tradițional - citadela universitară, capitala marilor dezbateri literare, politice și intelectuale, orașul republican al marilor revoluții, fermecătorul oraș al luminilor - în fața acestor multiple asalturi și sfâșieri? Sau ar trebui să ne precipităm cu disperare să-l mai admirăm odată înainte de a fi înghițit de istorie?
Paris, oraşul frondei by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296406_a_297735]
-
a familiilor de condiție medie, mai ales în anii de redresare economică de după Marea Criză. Poate cea mai cunoscută ilustrare literară a acestor noi realități este, în literatura română, piesa lui Mihail Sebastian, „Jocul de-a vacanța”, care pune în lumină deopotrivă sentimentul de libertate al timpului liber și efemerul, uneori chiar înșelător, al acestei iluzorii evadări din cotidian. Ar trebui probabil să adaug un alt factor: medicii constată că marea face foarte rău tuberculozei pulmonare și că doar aerul tare
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
este aceea care a spart zăgazul proletcultist, zăgaz care în celelalte țări prizoniere în sistemul de forță sovietic a dăinuit mai mult cu un deceniu decât în România. Ion Brad însuși este exemplul acestei tăcute, complicate lupte de ieșire în lumină. A debutat cu un volum care se cheamă „Cincisutistul” și a continuat cu o literatură adevărată, la care se adaugă traduceri remarcabile din limba greacă. De la volumul de debut, perfect de ignorat, la remarcabilul „Transilvane cetăți fără somn” (1977), este
Portretul poetului la senectute by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296427_a_297756]
-
biggest Cover-Up in history”, Londra 2015. Cartea evocă nu doar aventura sentimentală dintre Edward al VIII-lea, rege al Angliei vreme de câteva luni, și Wallis Simpson, faimoasa mondenă americană, ci și dimensiunea politică a acestui scandal, care aruncă o lumină crudă asupra simpatiilor naziste în cercurile aristocratice de la Londra, și asta chiar în pragul marii confruntări a Angliei cu Germania hitleristă. Din cartea lui Morton rezultă o anumită similitudine între Edward al VIII-lea și Carol al II-lea. Morton
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
echipelor de susținători profesioniști, ajutați, pare-se, uneori, și de organe abilitate. Cu toții, de la mână la mână, cotrobăie prin dosare, pe la tribunale, prin fișe personale - de mai alaltăieri sau din urmă cu cinci decenii - numai și numai să scoată la lumină... întunericul. Se coc „bombe” ce ar trebui să infecteze nările alegătorilor, să-i gonească de la contracandidați și să-i determine să inhaleze parfumul binefăcător al manipulanților. Semne în același sens îl dau și politicieni grăbiți, care, deși ne aflăm la
by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296453_a_297782]
-
Dreapta judecată s-a lovit de o dilemă existențială, datorită numărului mare de „figuri” care ne intră în case prin intermediul televizorului, din care ar trebui să alegem: ofițeri și foști ofițeri provenind din „arme” diverse, foști mari patrioți aduși la lumină în zilele noastre, actuali patrioți dovediți mai cu seamă prin vorbire și promisiuni, avocați, senatori și deputați de profesie, neclintiți de zeci de ani, femei tinere cu vino-încoace, dame în trecut panarame devenite azi bătrânele „simpatice”, mari înteprinzători etc., etc.
Chipuri de piatră by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296483_a_297812]
-
fie menținută de noi toți. În prezent, structura politică și economică mondială se află în curs de revizuire profundă, iar pacea la nivel mondial încă se mai confruntă cu provocarea realității complicate. Pacea este la fel ca aerul și ca lumina soarelui, beneficiem inconștient de ele, însă este dificil să supraviețuim în lipsa lor. În contextul în care lumea devine pe zi ce trece o soartă comună, doar pacea, dezvoltarea și câștigul comun pot fi direcția strategică fundamentală în rezolvarea chestiunilor internaționale
Învăţând din istorie, vom îmbrăţişa un viitor paşnic () [Corola-website/Journalistic/296506_a_297835]
-
amici. TEZEU: Ar putea o humă împâslită cu păr1 să vorbească mai frumos? DEMETRIUS: Cred că e cărămida cea mai izbutită din construcția piesei 2, domnule. TEZEU:Pyram vine lângă zid. Liniște. MOSOR: (Ca Pyram) O, noapte rea și fără de lumine O, noapte ce profiți că nu e zi O, noapte vai, văleu și vai di mine Mă tem că Thisbe-a mea nu va veni. Iar tu perete dulce, drăguțel, Curtea lui taică-su desparți de-a mea, Tu, zidule, ia
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
câinele meu. FLUIERAȘ: (ca Thisbe): Mormântul lui Ninny e-aici. Unde-i iubitul? ULUC: (ca Leul): O! Leul rage. Thisbe aruncă voalul jos și fuge afară.(...) MOSOR: (ca Pyram) O, lună, raza ta de soare-i faină. Îți mulțumesc pentru lumina bună Prin ea, îndată, voi zări în taină Chipul iubitei și ce vrea să-mi spună. Dar stai! Vai, vai! Ce văd? E bai! Ce nenorocire mare! Ochii văd acum Ce este în drum! Crudă întâmplare! Vălul delicat De sânge
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
a pune întrebări „a perdre haleine”: Rodiul nebun Poftă matinală de-a pune întrebări „a perdre haleine” În aceste curți copleșite de alb unde bate vântul de sud Șuierând prin cămări arcuite, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel înfiorat în lumină, risipind râsul lui roditor Cu pizmuiri de vânt și de șoapte, spuneți-mi, este rodiul nebun Ce se zbate-n frunzișurile nou-născute în zori Dezvăluind înaltului toate culorile cu fiori de triumf? Când pe câmpiile abia trezite fetele goale Cu
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
frunzișurile nou-născute în zori Dezvăluind înaltului toate culorile cu fiori de triumf? Când pe câmpiile abia trezite fetele goale Cu mâinile galbene adună trifoiul Reîntoarse din depărtările somnului, spuneți-mi, este rodiul nebun Ce le pune încrezător în verzile coșuri luminile Ce umple de triluri numele lor, spuneți-mi, Este rodiul nebun în război cu norii din lume? Ziua ce de invidie se împodobește cu șapte feluri de aripi Înconjurând soarele veșnic cu o mie de prisme Toate-orbitoare, spuneți-mi, este
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
de-o mie sau două de ori Spre țărmuri nebănuite, spuneți-mi este rodiul nebun Ce face să scârțâie toate-armăturile diafanului cer? Ciorchinul albastru-al înaltului care se-aprinde Mândru, plin de primejdie, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel cu lumina ce sparge în mijlocul lumii vremea rea a demonului Întinzând până la margini horbota zilei precum șofranul Brodată cu cântece însămânțate, spuneți-mi, este rodiul nebun Cel care-n grabă descheie caldele zilei mătăsuri? În rochii de-ntâi april și-n greieri
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
Poeții greci te duc foarte departe, dincolo de munții supuși Olimpului, din marmoră-și taie superba lor carte scrisă cu sângele negru al timpului. Te duc pe sub mări înotând cu delfinii pe urma vapoarelor, până-n oceane, te-nvață tristul secret al luminii, tragediile toate-ale spiței umane. Știu multe-ntrebări și prea multe răspunsuri ce încă le caută, cu elogii schimbate-n insulte, cu insulte schimbate în laudă. Au limba de foc și iluzii doar lipsă de parcă la Patmos se născură cu toții ucenicind
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
și coaja cojii cojii, ba chiar... - Doar lipsa de spațiu mă silește să nu continuu. Și, în plus, nu vreau să umblu cu coaja pe sus. Căci oricum nu poți fi influențat. Aud cum trosnesc ouăle... În noaptea oului pătrunde lumina păgână. Chiar nu-ți tremură mâna când dai cu embrionii în blid, să bați cu furculița Sămânța? - Amuțește, tu, gură! Untura sfârâie deja. Călăule, fă-ți treaba: aruncă-mă-n untură, Halitorule-de-simboluri ce-mi ești! - ia să devin sticloasă după
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
Japonia, în cadrul cărora peisajul, poezia, arta ikebana și grădinăritul erau inseparabile. Cum încep Însemnările de căpătai? Cu o panoramă portretistica a anotimpurilor, în flash-uri scurte, paradisul fiind cântărit și clasificat mai întâi la nivel strict vizual, prin relația dintre lumină și întuneric: primăvară este marcată de oră dimineții și cerul pâl, vara contează nopțile cu licurici sau ploaia cu luna plină, toamna sunt esențiale amurgurile, iarna este valabilă estetic prin zori, ninsori, chiciură, ger și prin odăile fierbinți. Autoarea vrea
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
a apropiat ceva de fereastră. Munca a încetat brusc, am mi-am ridicat ochii. Toate culorile iradiau. Toate se întorceau. Am țâșnit unul spre celălalt, eu și podeaua. Nocturnă E noapte și traversez un sat, casele se arată brusc la lumina farurilor - iată că le-am trezit, vor să bea. Case, garaje, panouri, vehicule care n-au stăpân - tocmai acum ele îmbracă Viața. Oamenii dorm: unii au somn liniștit, alții sunt încordați de parcă s-ar antrena greu pentru enernitate. Chiar și
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
o mașină greoaie și face să tremure porțelanurile. Deschid cea de-a doua ușă. Prieteni! Ați băut umbră de-ați devenit vizibili. Ușa numărul trei. O cameră strâmtă de hotel. Cu vedere spre o străduță. Un felinar ce-și aruncă lumina pe asfalt. Frumoase reziduri ale experienței. Baltice V 30 iulie. Arhipelagul devine excentric - azi, pentru prima dată după mai mulți ani, apa e plină de meduze, ele progresează suave și tacticoase, aparțin de aceeași companie maritimă: AURELIA, derivă ca florile
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
Cele mai mari crime rămân neexplicate, cu toată strădania tuturor polițiilor. Mai există, tot așa, undeva-n viața noastră, o imensă iubire ce rămâne neexplicată. Am moștenit o pădure întunecată, dar mă duc astăzi într-o altă pădure inundată de lumină. Tot ceea ce trăiește, cântă, se mișcă, se cocoață și se furișează! E primăvară iar aerul este îmbătător. Eu am absolvit universitatea uitării iar mâinile mele sunt tot atât de goale ca o cămașă pe sfoara de rufe. Prezentare și traducere de Dinu
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
scris la vârsta de 18 ani (dacă nu cu un an înainte). Sub pseudonimul Gino Stella (ca student la secția de italiană la Facultatea de Filologie), i-l trimisesem, împreună cu alte câteva, lui Miron Radu Paraschivescu, care a scos la lumină o mulțime de autori debutanți. Autorul Cânticelor țigănești ținea pe atunci o dublă poștă a redacției, la "Contemporanul" și la "România liberă". "Trebuie să mărturisesc (comentează MRP), de multă vreme visam la un gen de roman-pilulă-în-versuri, ca în felul nuvelelor
Coline cu demoni by Ilie Constantin () [Corola-website/Journalistic/8182_a_9507]
-
și i-au asigurat împlinirea lor poeta Carmen Aldea Vlad și actorul Florin Pretorian. Împreună au putut revigora acest gen al music-hall-ului, uitat pe nedrept, un elixir al bunei dispoziții, ce reunește scheciuri, muzică (șansonete, tango-uri, romanțe, canțonete), efecte de lumină și coregrafie. Unicitatea spectacolui, tentă sine qua non a oricărei creații, a scos la iveală jocul de scenă al tinerilor artiști, studenții anilor I, II, III, specializările Arta Spectacolui, Actorie și Coregrafie, precum și a studențiilor masteranzi Arta Spectacolului de Music-hall
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
Hanțiu a reunit și construit întreaga acțiune a spectacolui, imprimând salutar ritmul acțiunii și atmosfera vivantă a unui cămin de studenți. Regia tehnică, a fost asigurată cu eficiență, implicare și emoție de către asist. univ. drd. Mirabela Moroșan, având sprijinul tehnic (lumini) al lui Daniel Chicioroagă. De la pupitrul regiei muzicale și-a asumat cu responsabilitate partitura armonioasă a spectacolului studentul masterand din anul II, Eugen Drăgan, specializarea Arta Educației muzicale. Aflat mereu în consonanță cu evenimentele muzicale, fie de la nivelul formației muzicale
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
cum Luminița Dobrescu scrie proză, lucrează la un volum de poezie, așteptăm cu nerăbdare și cartea anunțată, despre viața și cariera ei, de om de artă, înainte și după 1989, în care cu siguranță vom descoperi pagini care să facă lumină în această istorie zbuciumată și interpretată de fiecare după bunul plac...
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
Newlyn este interesant de observat dansul de cabaret cu mișcările și costumele specifice, sincronizat muzicii lui Verdi. Pe lângă acesta, mișcările soliștilor și ale corului sunt naturale, nu ies în evidență tocmai prin „normalul” care le caracterizează, la fel ca luminile - masterizate de Warren Letton -, care nu fac decât să evidențieze unele aspecte, lăsând altele în umbră, creând în acest fel o imagine naturală. La această impresie au contribuit și dirijorii: maestrul Stelian Olariu conducând corul într-o execuție omogenă și
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
aud că încă de la primele acorduri orchestrei “îi e tot mai bine”, că primul tablou îmi dă o senzație reconfortantă de deja-vù - Unora le place jazz-ul - și că muzica lui Verdi și personajele libretului lui Piave care au văzut lumina rampei sub bolta aurită a Teatrului La Fenice în 1851 pot căpăta o viață nouă în 2014, undeva pe malurile Dâmboviței, tot într-o atmosferă de “care pe care”, dar cu pistoalele mai la vedere, așa cum stătea bine “ducilor” din
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]