106,097 matches
-
perioada Renașterii apar și inovații. Se introduce é, cu accent ascuțit, apostroful și sedila cu funcția de astăzi. Începe să se folosească și accentul grav, cu valoare distinctivă pentru omonime (de exemplu "a" „are” vs. "à" „la”) și pentru e pronunțat altfel decât /ə/. Începe să fie folosit și accentul circumflex, mai întâi de către Jacobus Sylvius, pentru a nota pronunțarea ca o singură vocală a diftongilor din Evul Mediu notați ai, au etc., accentul fiind scris deasupra ambelor litere ca pentru
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
pentru a nota pronunțarea ca o singură vocală a diftongilor din Evul Mediu notați ai, au etc., accentul fiind scris deasupra ambelor litere ca pentru a le uni. Apoi Étienne Dolet îl folosește în locul unor litere care nu se mai pronunțau. De exemplu scrie "uraiˆment" „cu adevărat” (azi scris "vraiment") în loc de "uraiement" care fusese pronunțat [vrɛ.ə.mɑ̃]. În secolul al XVII-lea se continuă polemicile dintre tradiționaliști și reformiști. Propunerii de simplificare a lui Pierre Richelet i se opune
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ai, au etc., accentul fiind scris deasupra ambelor litere ca pentru a le uni. Apoi Étienne Dolet îl folosește în locul unor litere care nu se mai pronunțau. De exemplu scrie "uraiˆment" „cu adevărat” (azi scris "vraiment") în loc de "uraiement" care fusese pronunțat [vrɛ.ə.mɑ̃]. În secolul al XVII-lea se continuă polemicile dintre tradiționaliști și reformiști. Propunerii de simplificare a lui Pierre Richelet i se opune Academia Franceză cu prima ediție a dicționarului său. De acum înainte, fiind o instituție
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
de exemplu "âge" „vârstă” în loc de "aage". În secolul al XVIII-lea, ediția a III-a a Dicționarului Academiei aduce o serie de simplificări datorită abatelui d’Olivet. Printre altele se renunță la scrierea unor litere consonantice care nu se mai pronunță, mai ales s, dar se marchează dispariția lor printr-un accent circumflex deasupra vocalei care le precede. De exemplu "estre" „a fi”, pronunțat cândva [ɛstrə], se scrie de acum "être", fiind pronunțat [ɛːtr]. Odată cu ediția a IV-a a Dicționarului
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
datorită abatelui d’Olivet. Printre altele se renunță la scrierea unor litere consonantice care nu se mai pronunță, mai ales s, dar se marchează dispariția lor printr-un accent circumflex deasupra vocalei care le precede. De exemplu "estre" „a fi”, pronunțat cândva [ɛstrə], se scrie de acum "être", fiind pronunțat [ɛːtr]. Odată cu ediția a IV-a a Dicționarului Academiei se elimină confuzia dintre i și j, precum și dintre u și v. În 1832, Academiei i se atribuie oficial rolul de garantă
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
scrierea unor litere consonantice care nu se mai pronunță, mai ales s, dar se marchează dispariția lor printr-un accent circumflex deasupra vocalei care le precede. De exemplu "estre" „a fi”, pronunțat cândva [ɛstrə], se scrie de acum "être", fiind pronunțat [ɛːtr]. Odată cu ediția a IV-a a Dicționarului Academiei se elimină confuzia dintre i și j, precum și dintre u și v. În 1832, Academiei i se atribuie oficial rolul de garantă a standardului limbii, iar ortografia se instituționalizează. Apariția ediției
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
sau posterioară (/ɑ/). Numai în puține cazuri face grafia o distincție netă între ele. Unele grupări de litere prezintă particularitatea de a se citi într-un fel într-o serie de cuvinte și altfel în altă serie, sau nu se pronunță deloc în altă serie de cuvinte, fără să existe reguli precise în fiecare caz: Această literă poate corespunde vocalei /ə/ sau niciunui sunet atunci când este la sfârșit de silabă. Vezi despre aceasta Vocala /ə/. Această literă nu se pronunță niciodată
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
se pronunță deloc în altă serie de cuvinte, fără să existe reguli precise în fiecare caz: Această literă poate corespunde vocalei /ə/ sau niciunui sunet atunci când este la sfârșit de silabă. Vezi despre aceasta Vocala /ə/. Această literă nu se pronunță niciodată, prezența sa fiind în general etimologică, dar prezintă două variante la început de cuvânt. Una dintre ele, numită tradițional „h mut”, face cuvântul să se comporte ca cele care încep cu o literă vocalică, adică permite elidarea și legătura
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
héros" [le.e'ro] „eroii”. În general, h mut se găsește în cuvinte de origine latină sau greacă veche, iar h aspirat în cuvinte de origine germanică sau din alte limbi, dar practic nu se pot distinge. Consoanele duble se pronunță în general ca una singură. Doar rr se rostește lung în cazurile limitate menționate mai sus, la secțiunea Consoane. În afară de aceasta, există unele lungiri individuale, dar admise de standard, ale consoanelor dd ("adduction" „aducție”), ll ("illisible" „de necitit”), mm ("grammaire
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
secțiunea Consoane. În afară de aceasta, există unele lungiri individuale, dar admise de standard, ale consoanelor dd ("adduction" „aducție”), ll ("illisible" „de necitit”), mm ("grammaire" „gramatică”) și nn ("inné" „înnăscut”). Despre consoanele finale de regulă nepronunțate este de menționat că sunt totuși pronunțate la sfârșitul unor cuvinte care se leagă de cuvântul următor, dacă acesta începe cu o vocală (inclusiv cu h mut în grafie). Despre aceasta vezi Legătura ("liaison"). Grupuri din două litere consonantice: Grupuri din trei litere: Deasupra literelor vocalice se
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
aceasta vezi Legătura ("liaison"). Grupuri din două litere consonantice: Grupuri din trei litere: Deasupra literelor vocalice se pot găsi mai multe semne. Singurul semn diacritic subscris este sedila (¸). Este folosită numai sub litera c (ç), făcând ca aceasta să se pronunțe /s/, în special în verbele care au un c urmat de e sau i la unele forme, iar la alte forme acestea alternează cu alte vocale: "commencer" „a începe” - "commençons" „începem”. Apare de asemenea în cuvinte derivate în care nu
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
70% consideră ortografia franceză dificilă, dar 86% o văd ca pe o artă, iar 78% văd în ea „unul dintre farmecele limbii franceze”. Răspunzând la întrebări referitoare la aspecte concrete care ar trebui sau nu reformate, în general majoritatea se pronunță împotriva schimbării. Polemicile în jurul ortografiei continuă, în mare măsură și pe Internet. Unor organizații trandiționaliste ca de exemplu „Association pour la sauvegarde et l’expansion de la langue française” (Asociația pentru salvgardarea și difuzarea limbii franceze) li se opun asociații grupate
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
În timpul domniei lui Sigismund I, șleahta din camera inferioară a Seimului (din 1493 un corp legislativ bicameral), hotărâseră inițial privilegii pentru colegii lor în Seim, și au achiziționat o reprezentare mai numeroasă. Cu toate acestea, Sigismund a preferat să se pronunțe cu ajutorul magnaților, împingând șleahta în opoziție. După Actul Novi Nihil din 1505, o colecție de legi cunoscute sub numele de "Statutul Laski", au fost publicate în 1506 și distribuite instanțelor poloneze. Declarațiile legale, menite să faciliteze funcționarea unui stat unitar
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
Acesta a depășit recordul anterior, deținut de Barack și Michelle Obama pentru fotografia cu îmbrățișarea de la alegeri, care a fost redistribuită de 778.801 de ori. În timpul prezentării cântecului „Let It Go” din "Regatul de gheață", actorul John Travolta a pronunțat greșit numele cântăreței Idina Menzel, sub forma „Adele Dazeem”. Astfel, Travolta a ajuns subiectul batjocoririlor și ridiculizărilor din presă. Menzel a declarat pentru E! că nu a fost supărată de această greșeală. După ceremonie, Menzel a publicat mai multe pamflete
Oscar 2014 () [Corola-website/Science/330081_a_331410]
-
543 de vehicule în medie zilnic pe timp de vară (ASDT). Volumul de trafic scade treptat de la această secțiune către est până la capătul autostrăzii, unde se înregistrează cele mai mici volume de trafic. Scăderea volumului de trafic este întrucâtva mai pronunțată la nodurile ce deservesc Slavonski Brod și autostrada A5 (Sredanci). Variația traficului sezonier se înscrie între 28% pe cel mai aglomerat segment, Ivanja Reka-Rugvica, și 75%, pe segmentul Županja-Spačva. Creșterea medie pe timp de vară pe toată autostrada este de
Autostrada A3 (Croația) () [Corola-website/Science/330077_a_331406]
-
prof. George Pruteanu, ortografia cuvântului pe românește (scrierea lui corectă) ar trebui să fie „web sait”, și nu ca în engleză "web site". El argumentează că normele ortoepice ale limbii române impun ca toate cuvintele să se scrie precum se pronunță și invers; scrierea „web site”, dacă ar fi preluată fără schimbări în română, nu ar respecta aceste norme, cuvântul „site” chiar însemnând cu totul altceva.
Site web () [Corola-website/Science/330134_a_331463]
-
limbii franceze prezintă următoarele caracteristici generale: Fonemele consonantice ale limbii franceze sunt: Observații: Consoanele în cuvinte: În ortografia franceză, consoanele duble sunt foarte frecvente, fără să corespundă în general unor consoane lungi în pronunțare. Sunt totuși cazuri când consoanele se pronunță lung. Sunt două tipuri de alungire a consoanelor, unul general, de natură combinatorie (adică depinzând de vecinătatea fonetica), și unul individual, de natură subiectivă. Alungirea combinatorie a consoanei De exemplu, la verbele cu rădăcina terminată în r și care au
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
elle l’a dit" [ɛlːa.di] „ea a spus-o”. Din cauza labilității lui / ǝ/ (adică a posibilității că aceasta să cadă, vezi mai jos, în secțiunea Vocale), unele cuvinte în care / ǝ/ este între două ocurente ale aceleiași consoane, sunt pronunțate cu consoana rostita de două ori simplu cu / ǝ/ între ele dacă se vorbește relativ lent și bine articulat, dar cu aceeași consoana rostita o dată și alungita, dacă se vorbește relativ repede și mai puțin bine articulat. Cele două pronunțări
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
unele tendințe de îndepărtare de vocalismul standard, prezente în mod diferit de la regiune la regiune. Astfel, există o serie de opoziții care tind să dispară, anume cele care au o valoare funcțională redusă: Aceasta vocală prezintă particularitatea de a fi pronunțată sau de a cădea în același cuvânt. Până la un anumit moment din istoria limbii franceze a fost totdeauna pronunțată și până azi se notează în scris cu litera "e". Pronunțarea sau nepronunțarea acestei vocale depinde de diverși factori: Practic, în
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
consoana (și atunci când cuvântul este izolat) și este urmat de un cuvânt care începe cu o vocală, cuvintele se înlănțuie prin trecerea consoanei în cuvântul următor, în calitate de inițială a primei silabe a acestuia. Prin urmare, "avec eux" „cu iei” se pronunță că un singur cuvânt: [a.vɛ.kø] (punctele marchează sfârșitul silabelor). Regulă este valabilă și când în scris consoana este urmată de un e mut: "votre ami" [vɔ.tʁa.mi] „prietenul vostru”. În general, consoana își păstrează toate trăsăturile. Doar
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
este frecvență elidarea lui "u" din "tu" înaintea formei personale corespunzătoare a verbelor "avoir" „a avea” și "être" „a fi”: "ț’aș raison" „ai dreptate”, "ț’es content ?" „ești mulțumit?” Multe cuvinte franceze au o consoana finală „latentă”, ea fiind pronunțată numai când urmează un cuvant cu vocală inițială, în anumite cazuri. În general, aceasta consoana a fost pronunțată în orice vecinătate fonetica într-o anumită perioadă a istoriei limbii și îi corespunde și astăzi o literă. Uneori legătură se realizează
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
a fi”: "ț’aș raison" „ai dreptate”, "ț’es content ?" „ești mulțumit?” Multe cuvinte franceze au o consoana finală „latentă”, ea fiind pronunțată numai când urmează un cuvant cu vocală inițială, în anumite cazuri. În general, aceasta consoana a fost pronunțată în orice vecinătate fonetica într-o anumită perioadă a istoriei limbii și îi corespunde și astăzi o literă. Uneori legătură se realizează prin consoana exact reprezentată în scris, alteori nu. Exemple cu aceleasi consoane, când nu realizează legătură și când
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
de 318.592 USD (aprox 6.550.242.901 ROL) la cursul de schimb de la data semnării contractului. Acest contract a fost derulat până în decembrie 2004. Pe 7 decembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a României s-a pronunțat în dosarul "Tofan" și a decis condamnarea celor șase inculpați la câte patru ani de închisoare, cu supendare sub supraveghere (termen de încercare nouă ani) pentru abuz în serviciu și prejudicii aduse Ministerului Apărării Naționale (MApN). Toți au fost obligați
Corupția în Armata Română () [Corola-website/Science/330193_a_331522]
-
privatizare a comunicat către GFR că privatizarea nu poate avea loc deoarece unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu și-au dat acordul pentru schimbarea acționariatului. De asemenea, potrivit GFR, Consiliul Concurenței nu a avut timpul necesar pentru a se pronunța asupra tranzacției. Traian Băsescu a acuzat Guvernul condus de Victor Ponta de corupție în cadrul procesului de privatizare a CFR Marfă:
Privatizarea CFR Marfă () [Corola-website/Science/330265_a_331594]
-
comun și publicarea exclusivă în Israel a lui "Wall Street Journal Europe". În anii 2010 linia politică a ziarului a devenit centristă, găzduind articole din ambele principale tabere politice. În domeniul economiei ziarul susține poziții apropiate de neoliberalism. El se pronunță pentru reforma sistemului economic israelian, pentru controlul strict al cheltuielilor publice, limitarea ajutoarelor sociale, diminuarea impozitelor și adoptarea de legi contra creării de companii monopolistice. Ziarul "Jerusalem Post" concurează cu ziarul liberal de stânga "Haaretz" din Tel Aviv, care posedă
Jerusalem Post () [Corola-website/Science/330316_a_331645]