13,496 matches
-
realități politice, etnografice, culturale sau chiar geografice din spațiul respectiv, Începând cu momentul etnogenezei. Transilvania este considerată și ea, prin excelență, o „țară românească”, Încă din timpul „mileniului Întunecat”, când nu existau surse scrise, Încă din timpul voievozilor cu nume ciudate, Gelu XE "Gelu" , Glad XE "Glad" sau Menumorut XE "Menumorut" ; pe urmă, cu atât mai mult (deoarece ne apropiem În timp de 1918), pe când era o componentă administrativă a regatului Ungariei sau un stat autonom condus de principi calvini (eminamente
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
intervenție cu privire la „problema Transilvaniei”, destinată spațiului public, nu a avut parte, de fapt, decât de receptarea care i se cuvenea. Universitatea clujeană și naționalismul Trecutul prestigios al universității clujene aduce În atenția celor de azi o istorie dramatică și destul de ciudată. Principalele comunități etnice ardelene, ca și diferitele autorități statale care s-au perindat aici de-a lungul vremii, au purtat o bătălie acerbă pentru a dobândi controlul asupra acestei instituții. Lupta pentru Transilvania s-a confundat, practic, până astăzi cu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o istorie comună a Transilvaniei și la noi acasă, și nu doar În istoriografia engleză sau americană. Până atunci Însă, va trebui să mai curgă multă apă pe Dunărea care Îi desparte, În mod irevocabil, pe Înțelepții acestor două triburi ciudate, aruncându-i pe unii În „nordul”, iar pe alții În „sudul” patriilor lor imaginare. Revoluția ca fantasmă a schimbării Toată lumea este de acord că revoluția de la 1848 constituie un moment crucial În istoria Transilvaniei, atât din perspectiva celor care au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care Îi diferențiază pe nobili de țărani. Dar și alteritățile culturale sau confesionale: diferențele de civilizație, remarcate sau „inventate” de călători, diplomați sau alți observatori străini, de regulă veniți din apusul Europei, care privesc cu mirare, compasiune sau condescendență sărbătorile ciudate, exotice ori primitive ale românilor; apoi, alteritățile promovate de diferitele Biserici, instituții care vehiculează, fiecare, un anumit set de sărbători, ca mărci ale specificului propriu. Uneori, alteritatea este promovată În mod manifest, pentru a-l descrie și a-l eticheta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
catolici din natio hungarica (la limită, aceștia puteau fi chiar români sub raport etno-lingvistic), pe de altă parte. Timpul diferit al sărbătorii evidențiază mai bine ca orice alteritatea și conflictul social. Nu este posibil ca acești valahi, cu sărbătorile lor ciudate, să fie adevărați fii ai patriei, ei trebuie să fi fost doar acceptați cândva, ca niște străini, pe pământul acesteia. Iar consecințele practice ale situației respective sunt pe măsură: fiind vorba de niște venetici, obiceiurile și sărbătorile lor nu pot
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și malițioși - dovedind din plin că se raportau la lumea românească sau ruteană ca la una bizară, foarte impregnată de superstiții și străină lor, datorită codurilor comportamentale specifice -, membrii adunării comitatense au ținut să transmită la vârf imaginea unor neofiți ciudați și ignoranți, ce serbau anual, În chipuri curioase, o grămadă de praznice bisericești neînsemnate. Această imagine a țăranului român, al cărui primitivism se exprimă prin sărbătorile sale excentrice și Încărcate de superstiții, nu va rămâne Însă, exclusiv, un apanaj al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu Îi numește. Creațiile poeților munteni constau Însă, după spusele lui Ürmösy, doar În nararea versificată a unor povestiri sau anecdote, de felul celor care au fost editate Într-o carte Întreagă, În 1842, și care, cu cât sunt mai ciudate, cu atât sunt și mai populare, cum sunt la noi poeziile lui Vörösmarty. Sunt rezumate două asemenea povestiri, probabil foarte deformate, În care inspirația populară este amestecată cu ecourile livrești, ceea ce Îngreunează identificarea lor. Gustul literar al lui Ürmösy este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Înalte, Împletite de jur-Împrejur cu nuiele. Înăuntru există adeseori o singură Încăpere, În care locuiește Întreaga familie, ba uneori chiar și animalele de pe lângă casă. Bisericile de lemn din munți atrag și ele atenția lui Jókai, prin arta lor naivă și ciudată În ochii scriitorului maghiar. Acesta descrie, vizibil impresionat, pereții pictați cu imaginea unor „sfinți diformi”, pe care „fantezia monstruoasă a unor artiști țărani i-a Îmbrăcat În mantii roșii și În cizme cu pinteni”. Din aceeași imagistică terifiantă reține alegoria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
un Înscris pe fruntea fetei: Pentru a zădărnici acest Înscris, Împăratul construiește un palat cu 44 de camere Închise cu cheia, iar pe fată o ascunde În ultima cameră; când fata Împlinește optsprezece ani, Împărăteasa are din nou un vis ciudat, care confirmă Înscrisul de la naștere. După această premoniție, comandă o nouă cheie meșterului, Întrucât găsește cheia ruptă la ușa fetei. Băiatul meșterului intră la fată noaptea, cu o cheie făcută pe furiș. Acolo, fermecat de frumusețea fetei, băiatul o sărută
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară, zicându-și că poate nu i-a sosit ceasul. Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai Întâi, se află În afara limitelor Împărăției, apoi casele mari și frumoase, jur Împrejur cu ziduri de piatră nalte cât biserica se-ntind pe un șes Întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni; bate și fata, iar poarta greoaie se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
peripeții, băiatul o recuperează pe fata nemuritoare. Și tatăl băiatului a Încercat, În tinerețe, s-o cucerească pe fată (vreo nouă ani de zile). Fata Îl Învie pe băiat; cei sortiți să fie Împreună depășesc toate Încurcăturile. O istorie mai ciudată găsim În basmul Fata moșului. După ce iese din pulpa moșului, fata este luată de un corb și dusă Într-un cuib În vârful unui copac. Basmul utilizează În mod frecvent figura corbului, În contexte care solicită acțiunea unui animal adjuvant
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
contemporană, prin prezentarea unor instituții, a unor Îndeletniciri, a unor detalii materiale. În acest gen de narațiuni, căsătoria apare câte o dată În final și este expediată În câteva cuvinte. Mult mai importante sunt, În cazul de față, personajele pitorești, Întâmplările ciudate, peripețiile neverosimile, cazurile ieșite din comun. Forța destinului pare că se diminuează În aceste ultime exemple față de forța pe care același destin o avea În basmele cu fond arhaic. În povestirile pe care le analizează, propunând o viziune interdisciplinară, Cristina
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
are in să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, Îi va da În căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua Înmuia firul; cea de a treia Îl răsucea și-l apăsa cu degetul mare și, după fiecare lovitură de deget, cădea pe jos un scul din cele mai fine fire
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
este contextul definitoriu, relevant, pentru prepoziția "simetrică" dintre în GN. 3.1.2. N1 nearticulat + dintre Am înregistrat numai câteva contexte în care N1 nearticulat este urmat de dintre. Acestea sunt următoarele: Dar iată o altă situație, nu mai puțin ciudată, când kitschul devine, dacă putem spune așa, reper existențial, mod de a defini un anumit tip de raporturi dintre eu și lume (Al. Călinescu, Interstiții) Este interesant că neînțelegerile politice nu au niciun impact asupra nivelului de cooperare dintre SUA
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
a Cristinei, Ducele de Guise observa:„Nu este înaltă, dar are un chip plăcut și un spate mare, brațe frumoase și mâini albe. Un umăr este mai mare decât celălalt, însă ascunde acest defect foarte bine prin haine excentrice, mișcări ciudate și un mers straniu[...] Forma feței este una regulată, însă este încadrată de o coafura foarte ciudată. Poartă o perucă bărbătească, foarte grea, adusă pe frunte, căzând pe lateralele capului iar în partea din spate ar putea fi o formă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mare, brațe frumoase și mâini albe. Un umăr este mai mare decât celălalt, însă ascunde acest defect foarte bine prin haine excentrice, mișcări ciudate și un mers straniu[...] Forma feței este una regulată, însă este încadrată de o coafura foarte ciudată. Poartă o perucă bărbătească, foarte grea, adusă pe frunte, căzând pe lateralele capului iar în partea din spate ar putea fi o formă ce ar aduce cu o coafură cât de cât feminină[...] Este întotdeauna pomădată cu un strat gros
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aura distantă a unor evenimente consemnate de niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului anonim în prezentarea unui eveniment. Într-o epocă religioasă, contemporanilor lui Iacob probabil că li s-a părut ciudată atracția tânărului rege pentru ducele Lennox. Curtenii au pus-o pe seama vârstei și a faptului că era orfan. Însă„un bărbat de vârstă mijlocie, care îl săruta pe Carr, cu brațele trecute în jurul mijlocului lui, probabil că i-a deranjat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
doar doi ani, tatăl său nota în jurnal:„Sunt total nemulțumit de fiul meu. Imediat cum mă vede, începe să țipe ca și cum l-ar fi văzut pe diavol și strigă după mama sa“. Regele avea o soluție mai mult decât ciudată pentru acest inconvenient: să-i ia pe ambii copii de lângă mama lor și să îi dea in grija tutorilor. Regina a trebuit să-l convingă pe copilul de doi ani să implore iertarea pentru comportamentul său și să ceară permisiunea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
său personal, care îl folosea de multe ori în locul autografului:„Tenet Confidentiam“. Ludovic al XIV-lea a dovedit un interes deosebit pentru operele lui Poussin, oferind sume importante de bani pentru a le achiziționa, una după alta. Este un lucru ciudat, deoarece pictorul a sprijinit Fronda și era un anti Burbon declarat. Cel mai mare interes l-a arătat pentru Les Bergers d'Arcadie, pe care după ce l-a achiziționat plătind o sumă exorbitantă, l-a închis în apartamentele sale și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fost multe căsătorii iarna aceasta, și printre ele una foarte ciudatăo căsătorie din dragoste, dintre fratele lui Feunquière, care nu făcuse nimic special, și fiica celebrului Mignard...“ Vorbim despre o societate în care căsătoriile bazate pe sentimente erau un lucru ciudat, anormal, beneficiile materiale având întotdeauna prioritate. Exista și o a treia posibilitate pentru fetele provenind din familii nobile, dar sărace și care nu aveau nici măcar veniturile necesare pentru a intra la mânăstire: să se angajeze pe post de guvernante ale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o doză importantă de reținere În exprimarea unor opinii care n-au bază logică; așa cum s-a observat, atitudinea are o puternică componentă afectivă. Atitudini conjuncturale În anul 1930, Într-un hotel din sudul Franței, avea loc zilnic un ceremonial ciudat. Unul din prinții Romanov Îi cerea șoferului să prepare pe loc o spumă de căpșuni și apoi să o mănânce În fața lui. Ceremonialul avea loc zilnic, chiar dacă căpșunile trebuiau aduse În mod special pentru acest scop. Explicația este că prințul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu confabulații. Leziunile de BFL sunt implicate și în agnozia "comportamentală" (Antonio Damasio), precum și în agnozia "de obiect" (Magnié MN și col. 1999). Aceste agnozii îi fac pe oamenii suferinzi de aceste boli să apară în ochii societății ca oameni ciudați. Hirstein consideră confabulația ca o agnozie a mecanismului de adaptare socială. Suferindul nu recunoaște și nu este conștient că cei din jur consideră afirmațiile lor false, el fiind incapabil să citească reacția interlocutorului (este vorba de mind-reading defficiency, adică "deficitul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
nici pentru o mie de sonde”. Politrucul e animat de „umanismul” socialist, inginerul e un „tehnic” încuiat și cu inimă rece. Vom vedea genul acesta de secvență în zeci dintre filmele anilor următori. Viața nu iartă (1959) sau O fosilă ciudată Presiunea dictaturii comuniste îi poate face pe cineaști să se schimonosească în varii moduri. Dorința de a fi neapărat altfel, de a nu se înscrie în discursul artistic oficial, de a violenta cât de cât establishment‑ul cultural-ideologic, împreunată cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
locul în școală, dar e refuzat de monocluri și papioane, așa că țipă din nou, Publicitate : „M-ați trimis să lupt pentru rege, împotriva celor ce voiau pace !”. Pacea o voia Lenin, cum am zis. Viața nu iartă este o fosilă ciudată, care se găsește într-un strat geologic unde nu- i e locul. Nici în Mitrea Cocor (1952) armata română nu este denigrată cu atâta insistență. În 1959, când apare Viața nu iartă, Stalin era mort, Hrușciov își prezentase raportul secret
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și așa a rămas până în 1989. Ce le-a cășunat culturnicilor pe acest film care ar fi beneficiat doar de aprecierile criticilor estetizanți, trecând neobservat pentru marele public ? Probabil că le era teamă de ceea ce nu înțelegeau. Colecția de imagini ciudate, de nonsensuri a lui Săucan îi împingea în nesiguranță, îi silea la un travaliu interpretativ politico- ideologic uriaș. Și atunci au ales, ca să fie siguri, ascunderea acestui film „cu totul desprins de viața reală a societății noastre socialiste”. Gioconda fără
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]