11,210 matches
-
adică să aibă diverse compliniri: Ortografia limbii române prevede ca majoritatea interjecțiilor compuse și a celor repetate să se scrie cu cratimă între elemente: "haida-de", "cuțu-cuțu". Unele din cele repetate se pot scrie și cu virgulă: "nani, nani", iar unele compuse se scriu într-un cuvânt: "iacătă". Interjecțiile propoziții independente sunt urmate de semnul exclamării ca semn de punctuație final. Dacă sunt exclamative, și cele folosite în interiorul propozițiilor, fie că au sau nu funcție sintactică, sunt urmate de semnul exclamării, fără ca
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
Londra putea să își reia postul, protestanții de la Magdalen College au fost readmiși, iar Comisia pentru Cauzele Ecleziastice a fost desființată. În același timp toți magistrații anglicani concediați și-au reprimit posturile, iar regele a renunțat la înființarea unui Parlament compus doar din susținătorii săi. Noul schimb de roluri în administrația statului a aruncat țara în haos. Între timp a fost răspândită în Anglia o declarație semnată de William de Orania, prin care acesta avertiza populația despre "invitația" pe care o
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării. Poluarea aerului poate să afecteze zona superioară a atmosferei, numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți până recent în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul mării. Poluarea aerului poate să afecteze zona superioară a atmosferei, numită stratosferă. Producția excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți până recent în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea directă
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
dirijor, compoziția fiind o activitate din timpul liber. Totuși, acorda compoziției cât de mult timp putea, rezervând vacanțele de vară pentru perioade de intensă concentrare creativă. În afară de primele sale lucrări, cum ar fi o parte dintr-un cvintet de pian compus în perioada în care era student la Viena, lucările lui Mahler sunt compuse pentru orchestre mari, coruri simfonice și soliști de operă. Majoritatea dintre cele 12 lucrări simfonice ale sale sunt la scară foarte mare, adeseori folosind soliști vocali sau
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
mărită”), urmează îndeaproape textul unui poem din "Wunderhorn". A doua și a patra melodie din ciclu au fost incluse în prima simfonie, pe care Mahler a finalizat-o în 1888, la apogeul relației sale cu Marion von Weber, lucrare inițial compusă ca un poem simfonic în cinci părți, cu un conținut programatic. Una din aceste părți, "Blumine", ulterior eliminată, este bazată pe un pasaj din lucrarea "Der Trompeter von Säkkingen". După ce a finalizat-o, Mahler a compus "Totenfeier", un marș funebru
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
scrisă în măsura mai puțin obișnuită de 5/4. (Un exemplu anterior de a se nota în titlu structura metrică - tot în cinci timpi - este binecunoscutul "Take Five", piesă de jazz compusă de David Brubeck și interpretată cu cvartetul său.) Compusa în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută pe albumul „Mugur de fluier” (1974, reeditat în 1999 pe CD). Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, M. Baniciu - solist
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, Dorel Vintilă - baterie, Kamocsa Bela - chitară bas, G. Reininger - pian. Cu aceasta formulă există și un videoclip filmat de TVR în anii '60. Apărută și pe discurile „Remember” (1991) și „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusa de Nicolae Covaci în 1976 cu un text inițial în limba engleză de John Lodge. Textul din limba română îi aparține lui Călin Angelescu. Varianta engleză se află pe înregistrarea video (TVR) a concertului de la Sala Radio, din decembrie 1996
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în 1999, apoi pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). A fost înregistrată în 1999 de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, chitară bas, L. Cioargă - baterie, T. Colen - voce, A. Oprea - voce, chitară solo. Piesa compusa în 1974? de Josef Kappl. Versurile aparțin lui Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut în 1975 pe albumul „Cantafabule” (reeditat în 1996), înregistrată în componența N. Covaci - chitări solo, double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, vioară, O. Lipan
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
formula N. Covaci - chitară solo, voce, F. Bordeianu - solist vocal, K. Bela - chitară bas, voce, G. Reininger - orgă electrică, D. Vintilă - baterie. Difuzată prima dată în 1990, piesa a apărut pentru prima oară abia pe discul „Vremuri, anii 60...” (1998). Compusa în 1971 de Nicolae Covaci, cu textul scris de Victor Cârcu, a apărut în cadrul Ciclului Anotimpurilor de pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999). A fost înregistrată în formula: N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
care au reușit parțial, si mai mulți elefanți s-au dezlănțuit, întorcându-se spre aripa cartagineza stânga, pe care a dezorganizat-o complet. Profitând de această ocazie, Masinissa a condus cavaleria lui Numidiana și distruge aripa stânga cartagineza, de asemenea, compusă tot din cavaleria numidiana, ademenita din necunostiinta pe teren. Între timp, restul de elefanți au fost atent atrași printre benzile și loviți din a partea din spate a armatei române, unde au fost anihilați. Planul lui Scipio pentru a neutraliză
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
tipărit la București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceput versurile imnului național albanez "Hymni i Flamurit" pe vremea când locuia în București. Melodia imnului național albanez este cea a cântecului patriotic românesc "Pe-al nostru steag e scris Unire" compus de Ciprian Porumbescu. Comunitatea albaneză a suferit în timpul regimului comunist când, începând cu 1953, asociațiile sale culturale au fost închise. Drepturile pierdute au fost recâștigate după Revoluția română din 1989, însă numărul celor care se declară albanezi în zilele noastre
Albanezii din România () [Corola-website/Science/306072_a_307401]
-
negativă arată că nu există o substanță cu o astfel de compoziție. În baza valorilor N.E., se pot face și aprecieri asupra structurii globale a moleculei substanței respective, si anume: - valori N.E. egale cu 0,1,2,3 sunt proprii compușilor alifatici cu structura ciclica sau liniară; - valori N.E. egale cu 4,5,6 sunt proprii compușilor cu structura aromatica mononucleara; - valori N.E. mai mari decît 7 sunt proprii compușilor cu structura aromatica polinucleara
Nesaturarea echivalentă () [Corola-website/Science/306193_a_307522]
-
se pot face și aprecieri asupra structurii globale a moleculei substanței respective, si anume: - valori N.E. egale cu 0,1,2,3 sunt proprii compușilor alifatici cu structura ciclica sau liniară; - valori N.E. egale cu 4,5,6 sunt proprii compușilor cu structura aromatica mononucleara; - valori N.E. mai mari decît 7 sunt proprii compușilor cu structura aromatica polinucleara
Nesaturarea echivalentă () [Corola-website/Science/306193_a_307522]
-
anume: - valori N.E. egale cu 0,1,2,3 sunt proprii compușilor alifatici cu structura ciclica sau liniară; - valori N.E. egale cu 4,5,6 sunt proprii compușilor cu structura aromatica mononucleara; - valori N.E. mai mari decît 7 sunt proprii compușilor cu structura aromatica polinucleara
Nesaturarea echivalentă () [Corola-website/Science/306193_a_307522]
-
a fost descrisă pentru prima oară în 1890 de biologul ucrainean Serghei Vinogradski. Diferențele dintre chemosinteză și fotosinteză constau în următoarele: Bacteriile sulfuroase (sulfobacteriile, tiobacteriile) sunt bacterii chemoautotrofe, care utilizează în procesele vitale energia rezultată din oxidarea sulfului și a compușilor săi organici. Ele sunt larg răspândite în natură și se găsesc în mediile bogate în S și HS ca izvoare sulfuroase, mâl, ape de canal, soluri cu exces de umiditate. Sursa lor de energie o constituie hidrogenul sulfurat (HS) pe
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
grajd, solurile mlăștinoase, tinoavele și apele stătătoare), în care are loc punerea în libertate a hidrogenului (H) prin fermentarea celulozei și care conțin și dioxid de carbon și oxigen. Bacteriile feruginoase (ferobacteriile) sunt bacterii care oxidează sărurile feroase (Fe) în compuși ferici (Fe). Bacteriile feruginoase sunt răspândite în soluri și ape care conțin compuși ai fierului. Sunt reprezentate de genurile "Leptothrix", "Crenothrix", "Cladothrix", "Gallionella", "Spirophyllum ferrugineum", "Ferrobacillus". Precipitatul de hidroxid feric este depozitat în afara acestor bacterii și dă o culoare roșiatică
Chemosinteză () [Corola-website/Science/304753_a_306082]
-
uleiuri aromatice (că procent în volume) dintr-un parfum determina tipul acestuia: Obținerea parfumurilor sintetice se face prin metoda sintezei organice și purificare. În cazul parfumurilor naturale, procesul este mult mai îndelungat și complex, necesitând multe metode de extragere a compușilor aromatici din materia primă. De obicei, după extragere rezultă uleiuri esențiale, desi pot fi extrase și uleiuri solide, în funcție de câtă ceară conțin. Toate tehnicile de extracție modifică, mai mult sau mai putin, mirosul compușilor organici, de obicei datorită temperaturilor ridicate
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
necesitând multe metode de extragere a compușilor aromatici din materia primă. De obicei, după extragere rezultă uleiuri esențiale, desi pot fi extrase și uleiuri solide, în funcție de câtă ceară conțin. Toate tehnicile de extracție modifică, mai mult sau mai putin, mirosul compușilor organici, de obicei datorită temperaturilor ridicate, a solvenților, ori prin prezența oxigenului în procesul de extracție. Macerarea este cea mai folosită tehnică pentru extragerea compușilor aromatici în industria parfumului. Materia primă este scufundata într-un solvent care poate dizolva compușii
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
în funcție de câtă ceară conțin. Toate tehnicile de extracție modifică, mai mult sau mai putin, mirosul compușilor organici, de obicei datorită temperaturilor ridicate, a solvenților, ori prin prezența oxigenului în procesul de extracție. Macerarea este cea mai folosită tehnică pentru extragerea compușilor aromatici în industria parfumului. Materia primă este scufundata într-un solvent care poate dizolva compușii aromatici doriți. Macerarea poate dura de la câteva ore, până la câteva luni. Această tehnică este de obicei folosită pentru a extrage compuși care sunt prea volatili
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
compuși care sunt prea volatili pentru distilare, sau care pot fi ușor afectați de temperatură ridicată. Cei mai folosiți solvenți sunt hexan-ul și eterul dimetil. Extragerea folosind dioxid de carbon lichid este o tehnică relativ nouă de extragere a compușilor din materia primă. Datorită temperaturii scăzute și a lipsei reactivității solventului folosit, compușii extrași folosind această tehnică își păstrează foarte bine mirosul original. Extragerea folosind etanol se folosește în cazul în care materia primă are un conținut foarte scăzut de
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
foarte scăzut de apă sau este uscată. Dacă etanolul ar fi folosit pentru a extrage compușii din plante proaspete, care de obicei conțin mari cantități de apă, produsul rezultat ar fi foarte diluat. Distilarea este de obicei folosită pentru extragerea compușilor din plante, cum ar fi floarea de portocal și trandafirul. Materia primă este supusă unor temperaturi ridicate, iar mai apoi compușii sunt colectați prin condensarea vaporilor distilați. Distilarea cu aburi se face prin folosirea apei clocotite pentru a extrage compușii
Parfum () [Corola-website/Science/304761_a_306090]
-
alcaline și a acizilor, incluzând aqua regia și acizii clorhidrici, sulfurici, nitrici și fosforici. Niobiul e atacat de către acidul fluorhidric și amestecurile de acizi fluorhidrici/nitrici. Deși niobiul are toate numerele de oxidare formale de la +5 la -1, în majoritatea compușilor, e găsit având numărul de oxidare +5. Caracteristic, compușii ce au numere de oxidare mai mici de +5 arată legătură Nb-Nb. Niobiul formează oxizi cu numărul de oxidare +5 (NbO), +4 (NbO) și +3 (NbO), si de asemenea și cu
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
clorhidrici, sulfurici, nitrici și fosforici. Niobiul e atacat de către acidul fluorhidric și amestecurile de acizi fluorhidrici/nitrici. Deși niobiul are toate numerele de oxidare formale de la +5 la -1, în majoritatea compușilor, e găsit având numărul de oxidare +5. Caracteristic, compușii ce au numere de oxidare mai mici de +5 arată legătură Nb-Nb. Niobiul formează oxizi cu numărul de oxidare +5 (NbO), +4 (NbO) și +3 (NbO), si de asemenea și cu numărul de oxidare mai rar +2 (NbO). Cel mai
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
5 arată legătură Nb-Nb. Niobiul formează oxizi cu numărul de oxidare +5 (NbO), +4 (NbO) și +3 (NbO), si de asemenea și cu numărul de oxidare mai rar +2 (NbO). Cel mai des întâlnit este pentoxidul, precursor al aproape tuturor compușilor și aliajelor niobiului. Niobații sunt generați prin dizolvarea pentoxidului în soluții bazice de hidroxizi sau prin topirea să în oxizi ai metalelor alcaline. Exemple sunt niobatul de litiu (LiNbO) și niobatul de lantan (LaNbO). În niobatul de litiu există o
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]