10,825 matches
-
psihosomatică a egeenilor și la continuitatea umanității și vieții lor. Dar, miraculoasa Cretă, această țară a legendarului rege Minos și a labirintelor, a fantasticelor construcții și nemuritoarelor temple s-a constituit în poartă și centru spiritual al unui altfel de continent, al creativității, gata să uimească, să modeleze și să revoluționeze lumea. Homer, Herodot, Tucidide, au scris despre ea, bibliotecile lumii îmbogățindu-se și azi pe această temă. Istorie, eroism, voință de libertate și un autohtonism spiritual. Între uscat și ape
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
aceea de a uni (re + ligo = a relega), realitatea superioară relevată prin pioșenie (întoarcere spre Dumnezeu), cu filosofia, în sensul ei originar și cu morala. În acest context apare creștinismul. în anul 1 al unei noi ere, la confluența dintre continente, popoare, mentalități, apare Iisus Christos, Mesia (trimisul) proorocit de înțelepți cu sute de ani mai înainte. Iisus Christos a convins prin exemplu, prin dragostea pentru oameni. Ilustrarea faptică a cuvântului său a creat discipoli, simpatizanți, a izgonit îndoieli, a creat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Suprem care să-i însoțească peste tot aprofundându-le trăirea într-un Dumnezeu deschizător de noi drumuri și șanse, de perspectivele unei vieți care să le afirme prezența în lume. Trebuiau să se stabilizeze undeva. Peninsula Arabia este ca un continent. Condițiile stabilității le ofereau extremitățile ei. Aici viața putea deveni sedentară, localizând specificul unei culturi și civilizații. în adevăr, Arabia Fericită se edifică pe coasta de sud-est, în Yemen: sol bogat, climă blândă, turme și cirezi de animale, plante aromate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
unor elemente de ordin moral ca respectul altuia, bunătatea, dreptatea, modestia, moderația ei, descoperite, analizate și recomandate prin bunul simț medical, intuiție, sensibilitate. Aceeași observație este valabilă și privind normele de igienă. Oricum, India dinaintea erei creștine, rămâne o țară — continent autonom — în care misterele Golfului Bengal, ale Mării Oman au fost preluate de vegetația și oamenii acestui spațiu. 2. MEDICINA îN CHINA DE ALTĂDATĂ În același continent se afirmă alt popor, creator de științe, arte, filosofie și medicină. Zidul Chinezesc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și privind normele de igienă. Oricum, India dinaintea erei creștine, rămâne o țară — continent autonom — în care misterele Golfului Bengal, ale Mării Oman au fost preluate de vegetația și oamenii acestui spațiu. 2. MEDICINA îN CHINA DE ALTĂDATĂ În același continent se afirmă alt popor, creator de științe, arte, filosofie și medicină. Zidul Chinezesc, Si King (râul perlelor), fluviile Galben și Yang-Tsé Kiang depun mărturie pentru cele trei milenii dinaintea erei creștine cu dinastii legendare. Aici s-au dezvoltat industriile metalelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu încrederea unui popor în destinul său. Lumea zeilor forma laturile unui triunghi nu echilateral și nu închis decât în deziderat. Erau așadar zeii cerului, ai pământului și ai adâncurilor marine, imprevizibile. Un arhipeleag de legende care leagă insulele de continent, și oamenii japonezi de voința dăinuirii. și în adevăr, tot mai mulți geologi și antropologi susțin că odată, aceste pământuri încercate de ape au fost legate de continent. Dacă apariția japonezilor pe acest pământ este enigmatică, arheologia a descoperit probe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ai adâncurilor marine, imprevizibile. Un arhipeleag de legende care leagă insulele de continent, și oamenii japonezi de voința dăinuirii. și în adevăr, tot mai mulți geologi și antropologi susțin că odată, aceste pământuri încercate de ape au fost legate de continent. Dacă apariția japonezilor pe acest pământ este enigmatică, arheologia a descoperit probe că în epoca Jomon, ei aveau o cultură a pietrei, că trăiau în comunități de cca 400 case și aveau un început de agricultură, o industrie a prelucrării
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Spiritul universalist și complex al școlii a intrat în legendă. Din Salerno vor pleca grupuri de medici magiștri spre universități care apăreau în toată Europa. Gloria acestei Civitas Medicorum, deși fără drept de a da diplome, se făcea cunoscută pe continent și mai departe. Urmează dezvoltarea universităților din Bologna (1109), Paris (1150), Neapole (1225), Toulouse (1229), Cambridge (1257), Padova (1228), Roma (1303), Praga (1348), Cracovia (1364), Viena (1365), Heidelberg (1386). Între ele, cea din Montpellier (1186) a imprimat un rol deosebit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la 1600, englezii, printre ei având și medici, înființează Compania Indiilor Occidentale. Mai târziu, francezii vor crea și ei Compania Franceză a Indiilor (1664). Două medicini din extremități geografice se întâlnesc. Misionarii creștini, cu vindecători și biblioteci, ajung pe toate continentele. La 1600 iezuiții guvernează Paraguaiul. în America de Nord, Noul Amsterdam, fondat în 1626, devine New- York. Evanghelizatorii înfruntă riscuri, dar unde ajunge Cuvântul lui Christos, ajunge și grija față de suflet, trup și de ambient, față de sine și de semeni. Noile condiții
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cunoașterea, extinzând-o totodată în numeroase centre continentale de cercetare, de rezultatele ei beneficiind toate straturile sociale. Toate popoarele trebuie să simtă progresul și să participe la realizarea lui. Prima condiție însă, care-l atestă este starea de sănătate a continentului. și aceasta este precară, amenințată chiar. FILOSOFIA DESCHIDE ORIZONTURI NOI În căutare de noi optici orientative și de noi metodologii, medicina este atentă și aproape de eforturile filosofilor. Francis Bacon (1561 - 1626) oferă Noul Instrument (Novum Organum, 1620) de regândire a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
raport invers cu cerințele. șarlatanii, impostorii apar în toate răspântiile. Spiritul satiric al timpului îi prinde în obiectiv iar cel mai mare dramaturg comic al lumii, Moliére, îi biciuie în „Doctorul fără voie“. într-o Anglie considerată „Spital“ și pe continentul cuprins de boli fizice își fac loc și maladiile psihice între care ipohondria. Mulți sunt realmente bolnavi, dar printre aceștia și cei sănătoși se cred afectați. în Bolnavul închipuit (Le malade imaginaire) Moliére surprinde și acest tip de european al
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
ex vivo“ (Orice viață provine din viață) și care constituie începutul embriologiei. Pentru Harvey, numai cunoașterea anatomiei normale poate înlesni cunoașterea anatomiei patologice precum și adevărul că de la fiziologie se ajunge la fiziopatologie. Cu tot numărul impresionant al detractorilor, răspândiți pe continent, cel al partizanilor lui Harvey crește de la o zi la alta, între ei afirmându-se și Descartes și naturalistul danez Arnisoeus, autor al: Experimenta nova anatomica (1654). La orizont, viitorul era deja de partea sa. Circulația limfatică o descoperă, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și exclusivist l-a comunicat discipolilor, ecoul său în secol fiind incontestabil. Ilustrativ este cazul medicului olandez Herman Boerhaave (1668 - 1738). Cunoscător de limbi străine, teologie, filosofie, matematici, chimie, și în primul rând, de medicină, Boerhaave se face cunoscut pe continent și mai departe, ca renumit practician, solicitat de Papă și regele Persiei, de un mare bogătaș chinez, Goldoni luându-l de sursă pentru personajul său principal din comedia Medicul olandez. Acest medic erudit, preocupat de Hippocrat, manifestă un spirit clar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sunt mai numeroase și mai profunde cu atât dezvoltarea medicinei este mai previzibilă. Poate aici aflăm și reușitele medicilor din Secolul Luminilor în lupta cu bolile care îl asaltează. BOLI ȘI REUȘITE MEDICALE Variola ia cu asalt Parisul (1719) și continentul (1774). Pesta cunoaște un apogeu la Londra (1720) și un altul la Marsilia (1721); febra galbenă neurogenă e studiată și descrisă de Hughes (1715); Rudolf August Vogel descrie varicela (1764). Boissier de Sauvages descrie tifosul exantematic (1776); Cotugno studiază sciatica
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
țară“ are numeroase relații cu naturaliști, biologi, pasionat de medicină și iubit de cetățeni, el este îndrăgostit de botanică, zoologie, are talent muzical și poetic. Premisele descoperirii sale însă existau, dar Jenner atestă științific ceea ce în medicina populară pe toate continentele se practica în forma variolizării, inclusiv în spațiul românesc. în Anglia de exemplu variolizarea e introdusă de soția ambasadorului englez la Constantinopol, Lady Montague, pe proprii copii. Consultantul lui Jenner, cunoscutul Hunter îl îndeamnă să experimenteze repetat, cu răbdare și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de metodologia anatomo-clinică, edificată pe observația directă și pe experiment. În această integrare a învățământului medical cu cercetarea și terapia, medicina face progrese considerabile, Franța devenind centru de polarizare, formare și afirmare a atâtor mari medici europeni și de pe alte continente. Cultura franceză migrează, iar limba franceză devine limbă internațională în care se poate învăța și exprima orice teorie, fără aviz clerical, amprenta spiritului creștin existând în însuși umanismul acestui complex progres al culturii și științelor. Elitele medicale, eficiența muncii lor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Catedrei de clinică medicală în Hôtel Dieu, își uimește, prin măiestrie profesorală, auditoriul din amfiteatrul arhiplin. Lecțiile sale tipărite continuă să fie lecții model. Admirator al maeștrilor Bretonneau și Laënnec, renumele său, ca și al lor, ajunge și pe alte continente. Tratatul său de terapeutică, scris în colaborare cu Pidoux va cunoaște numeroase ediții, ca și lucrările sale privind traheotomia, febra tifoidă etc. Relația sa medicalumană cu pacienți din toate straturile sociale a intrat în legendă. Urmașul său, Georges Dieulafoy (1839
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
îngropate într-o arhivă. Harriot n-a publicat nimic altceva după raportul său de călătorie în Virginia. Aflat pe patul de moarte (răpus de un cancer la nas, probabil primul cancer provocat de folosirea excesivă a noii plante aduse de pe continentul american, tutunul) Harriot a cerut prietenilor și discipolilor să-i pună în ordine manuscrisele și lucrările științifice. Lucrul acesta nu s-a întamplat. Un singur volum, tratatul său de algebră, a fost publicat în 1622. Restul lucrărilor s-au rătăcit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
există un mic unghi de declinare (numit de către Gilbert variație) între nordul real și nordul magnetic? Gilbert a sugerat că dacă Pământul ar fi o sferă perfectă, cele două direcții s-ar suprapune. Dar, forma Pământului nu este chiar sferică; continentele se ridică în timp ce oceanele se adăpostesc în crevase adânci. De vreme ce Gilbert atribuia proprietatea de atracție magnetică masei Pământului (dar nu și apei care umple oceanele), el a sugerat că porțiunile ridicate măresc forța de atracție, în timp ce prezența crevaselor o diminuează
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
umple oceanele), el a sugerat că porțiunile ridicate măresc forța de atracție, în timp ce prezența crevaselor o diminuează. În consecință, el a sugerat că, în proximitatea marginilor de est și de vest ale oceanului Atlantic, acul busolei ar fi deviat către continentele din apropiere. Pentru a fi sigur, totuși, Gilbert a verificat efectul pe cale experimentală, utilizând o terrella care avea o parte corodată asemănătoare Atlanticului sau marelui Ocean. A aflat că acul era deviat în partea opusă crevasei (dar din moment ce profunzimea bazinului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
deviat în partea opusă crevasei (dar din moment ce profunzimea bazinului oceanic este mai mică decât 1/1000 din raza Pământului, aceasta nu era o modelare validă). Halley a aflat mai târziu că efectul invers apare în apropierea Braziliei. Din cauză că oceanele și continentele nu au o mișcare perceptibilă pe scara timpului istoric, Gilbert a prezis că declinarea magnetică nu se va schimba: Dacă nu se va produce o mare dezintegrare a unui continent și o scufundare a pământului precum cea a regiunii Atlantis
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
că efectul invers apare în apropierea Braziliei. Din cauză că oceanele și continentele nu au o mișcare perceptibilă pe scara timpului istoric, Gilbert a prezis că declinarea magnetică nu se va schimba: Dacă nu se va produce o mare dezintegrare a unui continent și o scufundare a pământului precum cea a regiunii Atlantis pe care o menționează Platon și anticii, variația va continua perpetuu imuabilă... Gilbert consideră că și celelalte planete au magnetismul lor, crezând că atracția magnetică este o forță fizică cosmică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Instaurarea comunismului în jumătatea răsăriteană a Europei a dus la o divizare fără precedent a continentului; un simbol al divizării Europei a fost ridicarea în august 1961 a zidului Berlinului. 19) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
simțind nevoia să-și exprime anxietatea privind aceste aspecte. Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte continente aflate în stadii similare de evoluție socioculturală și economică, se consideră că vârsta ideală pentru a deveni tată este 25-35 ani și pentru a deveni mamă 22-30 ani. Desigur, căsătorii și nașteri au loc și în afara acestor intervale. A deveni
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ani de testul Babeș-Papanicolau 15.3. Identificarea femeilor cu grad scăzut de adresabilitate pentru PAP modelare statistică În România, cancerul de col ucide cinci femei în fiecare zi, iar în Europa 40. Țara noastră se situează pe primul loc pe continent în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin. În România, cazurile de cancer de col se înmulțesc alarmant, aproximativ 20-30 de cazuri noi la 100000 de femei, situație similară cu cea din țări subdezvoltate din Africa, Asia și America de Sud. Îngrijorător este
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]