15,033 matches
-
îi schimbă sensul, trădându-l pe Profet. Și pe Dumnezeu, implicit. Piesa prezintă pe larg întreaga dramă a Profetului, trădările și decepțiile ce l-au urmărit permanent, dar și lupta lui subtilă. Jocul foarte bun al artiștilor - parcă de profesioniști - costumele frumoase, scenografia bine realizată, sugestivă au completat reușita spectacolului. Shri Mataji, impresionată, i-a felicitat călduros pe toți realizatorii. O vizionare ce nu trebuie ratată. Încă o dată: nu știu de ce nu m-am bucurat de ea mai demult. Aș mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fost ca un... cozonac mare și frumos, a cărui dulce umplutură cu de toate a fost pe rând, când cântată, când dansată! Și, ca totul să fie perfect și delicios, ca o bezea crocantă pe deasupra, o bine pregătită paradă de costume indiene. Muzica, inspirat aleasă și ritmată (din filmul Laggan), coregrafia studiată, costumele frumoase și inedite, modelele... cine altcineva decât sahaja yoghinii - corp și spirit. De fiecare dată am plecat de la spectacolele de muzică și dans sahaj, pășind fericit și cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de toate a fost pe rând, când cântată, când dansată! Și, ca totul să fie perfect și delicios, ca o bezea crocantă pe deasupra, o bine pregătită paradă de costume indiene. Muzica, inspirat aleasă și ritmată (din filmul Laggan), coregrafia studiată, costumele frumoase și inedite, modelele... cine altcineva decât sahaja yoghinii - corp și spirit. De fiecare dată am plecat de la spectacolele de muzică și dans sahaj, pășind fericit și cu convingerea că acel spectacol a fost cel mai tare, cel mai frumos
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
reîntâlnirea cu părinții, cea cu marea familie spirituală sosită de prin toate colțurile lumii, Crăciunul și, bineînțeles, mult așteptata revedere a Mamei Divine! Numai prezența copiilor pe scenă, asigura un splendid spectacol de inocență și poezie, așa cum erau îmbrăcați în costumele lor naiv de simple. Au cântat și au dansat cu dezinvoltură, iar micile scenete ce narau povești de Dharamshala purtau și parfumul locurilor de unde provenea fiecare, ca și iubirea în forma cea mai pură. După copii s-au produs pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Corp subtil - se poate suprapune corpului energetic; doar că, de data aceasta, se ține cont, în primul rând, de Spirit și de manifestările spirituale. Cunoaștere pură - cunoașterea ce ține cont de natura noastră spirituală. Curtă - costum bărbătesc subțire, format dintrun pantalon larg și un cămeșoi lung ce poate ajunge până la genunchi. Poate fi alb sau cu diferite imprimeuri. La gât se încheie cu niște butoni speciali. Devi Kavach - una din cele mai importante mantre din Sahaja
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din multiplele Sale forme de manifestare. Devoțiunea poate fi dedicată inocenței (calitate regăsită la Shri Ganesha), creativității (Shri Brahmadewa-Saraswati), iubirii pure (Shri Shiva-Parwati), iertării (Shri Iisus) etc. Pentru participarea la puja se impun aceleași condiții ca și la havan. Punjabi - costum tradițional feminin format din două piese: pantalon larg și rochie până la genunchi. Punjabi reprezintă o ținută ceva mai comodă, dar poate fi și una elegantă, atât pentru ocazii laice, cât și pentru puja. Purificare - procedeu de curățire a unei chakre
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de oameni.” * Când în Dreptatea se scria despre Țăranul Român se proceda așa cum făcea Leo Claretie în 4 și 5 ianuarie 1922, referinduse la întreaga gamă a existenței acestuia: „Țăranul român în cadrul României Mari; împroprietărirea; industria și comerțul; România pitorească; costumul național românesc, sărbătorile, bâlciurile și târgul moșilor; poezia populară, doinele...” „Țăranul român este artist din instinct”, concluziona autorul și perora în continuare: „Trebuie să vezi pe țăran acasă la el, în fundul satelor depărtate, ascunse în văgăunile întunecate ale munților Carpați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să slavizeze școlile primare împotriva voinței populației, să introducă spiritul antiromânesc până și în universități. Ridicându-se împotriva tricolorului românesc, Bourgignon la coborât din vârful clădirilor, l-a rupt din pieptul și de pe reverul hainelor tinerilor, l-a smuls din costumul fetelor, de la cingătoarea bătrânilor. La onomastica împăratului de la 18 august 1899 preoțimea a fost învinuită că poartă ostentativ tricolorul și amenințată cu măsuri disciplinare. * Sentinela apare la un an după ziarul Patria, adică în 1898 și este un rival al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la boieri: permițând adică acestor țărani să-și anine înainte de numele de familie un - de sau cavaler de. Posesorii acestor titluri deșarte, mândri de această distincție, voiau să se diferențieze de restul masei țărănești și au adoptat „haina nemțească” în locul costumului țărănesc. Astfel, până astăzi, întâlnim, mai ales în nordul Bucovinei, curiosul fenomen al țăranului îmbrăcat nemțește, al răzeșului și mazilului devenit castă, care ține la titlu și nu se amestecă cu țăranul.” Schimbându-i haina, sufletul răzeșului nu s-a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
scump. Îi scriu chiar astăzi decanului pentru a-i confirma data aproximativă: sfârșitul lunii martie. Voi avea grijă să-i scriu încă o dată când voi ști ziua sosirii. Din păcate, așa cum știți deja, sunt complet lipsit de... haine. Ultimul meu costum acceptabil (midnight-blue, cel de la căsătorie!) mi-a fost furat (mereu același blestemat hotel) în lipsa mea, în iunie trecut. La ora actuală nu am decât un costum maro. M-aș putea prezenta înaintea publicului dvs. cu acesta? La rigoare, mă gândesc
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ziua sosirii. Din păcate, așa cum știți deja, sunt complet lipsit de... haine. Ultimul meu costum acceptabil (midnight-blue, cel de la căsătorie!) mi-a fost furat (mereu același blestemat hotel) în lipsa mea, în iunie trecut. La ora actuală nu am decât un costum maro. M-aș putea prezenta înaintea publicului dvs. cu acesta? La rigoare, mă gândesc să-mi cumpăr un costum mai sobru la Lund. S-ar putea aranja, sper!- Nu am aici nici o fotografie, dar voi încerca să găsesc câteva acceptabile
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
căsătorie!) mi-a fost furat (mereu același blestemat hotel) în lipsa mea, în iunie trecut. La ora actuală nu am decât un costum maro. M-aș putea prezenta înaintea publicului dvs. cu acesta? La rigoare, mă gândesc să-mi cumpăr un costum mai sobru la Lund. S-ar putea aranja, sper!- Nu am aici nici o fotografie, dar voi încerca să găsesc câteva acceptabile la întoarcerea mea la Paris (în jur de 1 martie). Nu voi uita să-i scriu lui Widengren, fie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de aici la Copenhaga este foarte frumoasă (cu vaporul) și cum nu veți vedea Stockholmul, ar trebui să vedeți cel puțin Copenhaga, oraș foarte agreabil, puțin în genul Amsterdamului.- În ceea ce privește grijile dvs. vestimentare, cred că vor fi ușor soluționate - un costum frumos costă aici 250-300 de coroane. Dacă nu vă ajung banii, aranjăm noi oricum. Pe de altă parte, sunteți dispus să țineți o conferință la Lund, poate și în altă parte, despre un subiect literar care vă interesează, de exemplu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
istorie absolvise facultatea de specialitate ca șef de promoție pe țară ezita să-și ia asemenea obligații. Îl întrista, probabil, să vorbească în mijlocul vacarmului. Sînt profesiuni care cer, dacă nu mister, o minimă regie. Preotul nu intră în altar în costum de baie, ci în odăjdii, semn al învestiturii, singurul semn de acest fel, cîteodată; medicul își primește pacientul în halat alb, o sugestie de puritate și posibilă vindecare; judecătorul își marchează autoritatea prin robă neagră și largă, în faldurile căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
poștală. Odată lecuit, i-a pierit cheful de muncă. Alexandru Paleologu, narează cu finețe Florin Constantin Pavlovici, ni s-a dezvăluit a fi unul dintre cei mai plăcuți și mai interesanți camarazi de pușcărie, își purta zeghea ca pe un costum de vacanță, iar conversația lui schimba baraca mizerabilă în salon. Avea geniul rîsului. Se amuza copios de nefirescul existenței noastre, cu înțelegere și simpatie față de suferința generală, cu dispreț pentru prostia unora. Atunci cînd se pornea pe rîs, se metamorfoza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
colegii lui erau plecați. O liniște apăsătoare, alături de lumina neobișnuit de puternică a acelei toamne călduroase colorau camera celor șase studenți brăileni de pe Plevnei. În absența tuturor, Cristi simțea cum în jurul caietelor, al cărților, al diferitelor instru- mente sau al costumelor improvizate pentru cine știe ce roluri pregătea Manta se învârteau visuri și iluzii ce urmau să dea glas unei noi generații. Un suflu crud și plin de libertate învăluia cei patru pereți zgâriați și îmbâcsiți ai camerei, peste care erau lipite programe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
poate găsi pe Iosif Răcaru, spre a-l felicita pentru seara minunată și mâncarea excelentă din restauran- tul său. După două-trei rugăminți, băiatul cedează și îi spune că patronul se află la masa din spate, domnul masiv cu mustață, în costum negru și cu papion. — Dar, vă rog, nu-i spuneți că v-am zis eu. Nici vorbă, domnișorule, doar e un personaj cunoscut, nu ? Nici nu știți ce favor mi-ați făcut, și Pribeagu îi bagă în buzunar o hârtie
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și vai de ea, și cine știe câte alte defecte îi mai inventau admiratoarele geloase. Adevărul, ca întotdeauna, era la mijloc. Dar adevă- rul nu interesa pe nimeni. De fapt, nici nu mai conta atunci când Cristi apărea pe scenă, mereu într-un costum elegant, de culoare închisă, comandat direct de la Paris, care-i venea ca turnat, cu batista aranjată perfect la piept, cu cravata legată impecabil și aura sa de semizeu, care cucerea cu fiecare cântec publicul. Iar dincolo de aspectul său de amorez
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
plecat și rămân la fel de trăsniți și libertini. Într-o după-amiază, Fernic, Pribeagu și Cristi chefuiau cu bere într-o cârciumă, vorbind despre câteva piese noi și de-ale vieții, când intră un evreu tânăr, slab ca un ogar, cu un costum care era evident puțin prea mare pentru trupul său fragil, cu kipă pe vârful capului, perciuni groși și barbă scurtă, însoțit de o domnișoară scundă, simpatică și cochetă, îmbrăcată cu o rochie verde-deschis, ca iarba de primăvară. — Curajos băiat, râde
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-l roadă și-atunci lăsa chitara, vioara, caietele și foile, discurile și se grăbea la duș, pentru a se înviora. Se bărbierea, își dădea părul cu briantină, se stropea cu apă de colonie pe față și își alegea mereu un costum de culoare închisă, care îi venea perfect, cu o cămașă albă, deschisă la primul nasture, asta dacă nu-și lua o cravată, își aranja batista în buzunarul de la piept și zâmbea apoi în oglinzile sale mari, urându-și o zi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu care și-a smuls vreo trei-patru fire din sprâncene, care i se păreau răzlețe. Și-a întins părul cu briantină și și-a tăiat singur cu foarfeca câteva vârfuri. La final și-a pus pe el cel mai bun costum și o cămașă nouă-nouță pe care și-o cumpărase la ultima vizită în Italia. Fără cravată sau papion, ci deschisă la primii nasturi, ceea ce-i dădea un aer rebel. Sigur că s-a mai schimbat de câteva ori, probând toată
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la fel, des, întins cu briantină. Era îmbrăcat bine, dar se putea vedea de la o poștă că e sărac, iar alea erau probabil cele mai bune haine ale lui. Dacă te uitai cu atenție, puteai vedea coatele puțin roase ale costumului, semn că a fost purtat mult timp, iar pantalonii erau cu câțiva milimetri mai ridicați decât trebuie, îi avea probabil de mult și se mai înălțase puțin. Brusc, Cristi și-a amintit de el în perioada studenției. Și l-a
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
temerile în priviri. Cristi era tot mai nervos și mai emoționat cum se apropia de Cotroceni. Se gândise de nenumărate ori să se întoarcă din drum și să rămână cu imaginea Reginei Maria tânără, frumoasă, dar mai vie, într-un costum tradițional, zâmbind dimineața într-o grădină de flori de toate culorile, care te amețesc cu parfumul lor. Dar se cuvenea pentru o vedetă cu statutul său un asemenea gest, trebuia să fie acolo, să înfrunte sfârșitul, alături de oameni, cu amintirea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
arăta cu totul diferit față de orătania pe care o zărise în oglindă când se trezise. Față de sărmanul rătăcit care umblase zile și nopți întregi în nebunia lui din crâșmă în crâșmă și din șanț în șanț. Și-a pus un costum cu o cămașă albă și l-a potrivit în oglindă, apoi a fugit la Capșa imediat să mănânce, pentru că nu mai putea rezista de foame. S-a așezat la masa la care stătuse ultima oară cu Fernic. Nu a băut
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai colorați, poartă cravate ori prea mari, peste curea, ori prea mici și înguste, de preferat de altă culoare decât sacoul în carouri sau pantofii din piele, cu bot lat și cu talpă extrem de groasă, care scârțâiau. Pentru noii adolescenți, costumele scumpe, elegante și rafinate ale lui Cristian Vasile, Jean Moscopol, Titi Botez sau Zavaidoc încep să pară tot mai bătrânicioase. Un nou gen de sexualitate plutește în aer, prin hainele tot mai strâmte, mai scurte și mai decoltate ale femeilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]