12,059 matches
-
la diverse instituții din Chișinău și București, pe bază de contract. Mircea Druc a candidat ca independent la președinția României la alegerile din 27 septembrie 1992, având o platformă unionistă și fiind susținut de Partidul Ecologist Român, Frontul Popular Creștin Democrat, Asociația Mondială "Pro Basarabia și Bucovina" și alte formațiuni din spațiul românesc. Fără sprijinul unui partid puternic, Mircea Druc a ieșit pe ultimul loc din cei 6 candidați cu 326.866 voturi (adică 2,75% din totalul voturilor). În anul
Mircea Druc () [Corola-website/Science/305055_a_306384]
-
aflată de cealaltă parte a fluviului, refuză să facă parte din statul român, oficialii transnistrieni admițând unirea Moldovei cu România, numai atâta timp cât Transnistria nu e inclusă. În perioada de dinainte de 2005, doar " Mișcarea Unionistă din Republica Moldova" și Partidul Popular Creștin Democrat au sprijinit activ unificarea. Însă, poziția Creștin-Democraților a devenit nesigură după colaborarea acestora, începând din 2005, cu Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Datorită acestei schimbări în politica Republicii Moldova, a fost creat "Partidul Național Liberal" (similar partidului cu același nume din România
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
în locul ei găsindu-se regate, principate și ducate diferite (cu limbi germanice diferite), în mentalul colectiv al populației din Est sentimentul germanității nu a fost niciodată combătut de autoritățile sovietice apoi comuniste din RDG, al cărei nume oficial era Republica Democrată Germană, iar chestiunea reunificării nu a fost niciodată respinsă, depinzând de condițiile acesteia. Germania de Vest era considerată de către elita politică a RDG ca fiind „teritoriu național aflat sub ocupație capitalistă”: în Germania de Est nu a fost niciodată promovată
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
al cărei principal ctitor a fost în 1919. La Caracal, a fost deținut timp de 222 de zile. A fost arestat din nou la 10 decembrie 1956 și condamnat la 2 ani închisoare corecțională pentru că „a întreprins acțiuni împotriva regimului democrat popular al RPR”. A fost eliberat la 13 ianuarie 1958. În ciuda tuturor manevrelor dușmănoase, Onisifor Ghibu a fost inclus în Calendarul UNESCO internațional pe anul 1983, la centenarul nașterii sale, ceea ce a asigurat readucerea lui în actualitate, prin numeroase simpozioane
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
1991, a fost membru al PCUS. A lucrat ca inginer mecanic, apoi timp de câțiva ani ca președinte de colhoz și apoi în organele locale de partid. Între anii 1990-1998 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La baza constituirii Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM) a stat clubul parlamentar "Viața Satului", ce număra 60 de deputați și fusese înființat în aprilie 1990. Constituirea Partidului Democrat Agrar din Moldova a avut loc la data de 19 octombrie 1991 când Congresul a aprobat
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
locale de partid. Între anii 1990-1998 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La baza constituirii Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM) a stat clubul parlamentar "Viața Satului", ce număra 60 de deputați și fusese înființat în aprilie 1990. Constituirea Partidului Democrat Agrar din Moldova a avut loc la data de 19 octombrie 1991 când Congresul a aprobat Programul și Statutul și l-a ales pe deputatul Dumitru Moțpan în calitate de președinte al partidului nou-creat. Parlamentarii Partidului Democrat Agrar din Moldova i-au
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
în aprilie 1990. Constituirea Partidului Democrat Agrar din Moldova a avut loc la data de 19 octombrie 1991 când Congresul a aprobat Programul și Statutul și l-a ales pe deputatul Dumitru Moțpan în calitate de președinte al partidului nou-creat. Parlamentarii Partidului Democrat Agrar din Moldova i-au acuzat pe deputații Frontului Popular din Moldova (FPM) de incompetență, cerând și obținând declanșarea de alegeri parlamentare anticipate. La alegerile legislative anticipate din 27 februarie 1994, PDAM a cunoscut un aflux masiv de aderenți, fapt
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
1995, președintele Mircea Snegur a venit cu o inițiativă legislativă privind modificarea denumirea limbii oficiale a statului cu denumirea de "limba română", care a provocat o reacție ostilă din partea majorității parlamentare a PDAM. Ca urmare, Mircea Snegur a părăsit Partidul Democrat Agrar din Moldova și împreună cu el, s-a desprins o grupare din 10 deputați, în frunte cu Nicolae Andronic, vicepreședinte al Parlamentului. La alagerile prezidențiale din noiembrie 1996, reprezentantul PDAM, premierul Andrei Sangheli, a obținut doar 9,47% din voturi
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
47% din voturi, fiind abia pe locul IV. Această înfrângere a dus la căderea guvernului Sangheli, precum și la desprinderea unei grupări de deputați agrarieni, condusă de Dumitru Diacov, vicepreședinte al Parlamentului. Dumitru Moțpan a deținut funcția de președinte al Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM) din anul 1991. După alegerea lui Petru Lucinschi ca președinte al Republicii Moldova, Moțpan a candidat pentru postul lăsat vacant de Lucinschi, dar nu a obținut necesarul de 53 voturi. Totuși, la data de 6 martie 1997
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
Lucinschi, dar nu a obținut necesarul de 53 voturi. Totuși, la data de 6 martie 1997, a fost ales în funcția de Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu 55 voturi dintr-un număr de 101. Ca urmare a pierderilor suferite, Partidul Democrat Agrar din Moldova a intrat foarte slăbit în alegerile parlamentare din martie 1998, pierzând o parte importantă din membrii săi și o parte din electorat. A obținut doar 3,63% dintre voturi și nu a mai intrat în Parlament. La
Dumitru Moțpan () [Corola-website/Science/305105_a_306434]
-
localitate, iar în 1972 și grădinița. Primarul satului este Pelagheia Balțat din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova care a câștigat alegerile din 5 iunie 2011, obținând 56,92% din numărul total de voturi. Ceilalți concurenți au acumulat: Valnetin Botnari din partea Partidului Democrat din Moldova - 22,84%; Valentina Gorobeț din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova 16,41% și Nicolae Vrabie - 3,82%. La alegeri au participat 57,73% din cei 2754 alegători înscriși în liste. Consiliul sătesc este alcătuit din 13 deputați. Conform
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
Balțat din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova care a câștigat alegerile din 5 iunie 2011, obținând 56,92% din numărul total de voturi. Ceilalți concurenți au acumulat: Valnetin Botnari din partea Partidului Democrat din Moldova - 22,84%; Valentina Gorobeț din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova 16,41% și Nicolae Vrabie - 3,82%. La alegeri au participat 57,73% din cei 2754 alegători înscriși în liste. Consiliul sătesc este alcătuit din 13 deputați. Conform rezultatelor din 2011 mandatele au fost repartizate în felul următor
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
internațional al mărfurilor, „Corjeuți-Trans-Petrol” - livrează combustibil, inclusiv în satele vecine. La începutul anilor 2000 la Corjeuți activau peste 20 de magazine, restaurante și cafenele. Primarul comunei este Victor Andronic care a câștigat alegerile locale din 2011, ca reprezentat al Partidului Democrat din Moldova, acumulând 91,92% din numărul total al votanților. Celălalt concurent, Arcadie Crețu (Partidul Liberal) a obținut 8,08% din sufragii. Consiliul local este alcătuit din 17 deputați aleși direct prin vot pe o perioada de 4 ani. Conform
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
votanților. Celălalt concurent, Arcadie Crețu (Partidul Liberal) a obținut 8,08% din sufragii. Consiliul local este alcătuit din 17 deputați aleși direct prin vot pe o perioada de 4 ani. Conform rezultatelor alegerilor din 2011 la funcția de consilier Partidul Democrat din Moldova a acumulat majoritatea - 65,64% din numărul de voturi, Partidul Liberal Democrat din Moldova - 14,01%, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova - 11,65%, Partidul Liberal - 9,10%. La scrutinul din 2011 au participat 2092 de alegători (38,29%) din
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
local este alcătuit din 17 deputați aleși direct prin vot pe o perioada de 4 ani. Conform rezultatelor alegerilor din 2011 la funcția de consilier Partidul Democrat din Moldova a acumulat majoritatea - 65,64% din numărul de voturi, Partidul Liberal Democrat din Moldova - 14,01%, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova - 11,65%, Partidul Liberal - 9,10%. La scrutinul din 2011 au participat 2092 de alegători (38,29%) din 5366 înscriși în listele electorale. Conform datelor recensământului din anul 2004, populația Corjeuților era
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
Jitcu etc. La finele anilor 90, economia a fost reprezentată de o moară, 3 oloinițe particulare, fabrica de vin, ateliere de croitorie, tâmplărie. Primarul localității este Leonid Catera, ales la alegerile locale din 2011. Leonid Catera a candidat din partea Liberal Democrat din Moldova, obținând 52,10% din voturi (608 voturi). Ceilalți concurenți s-au plasat în felul următor: Ilie Antohie (Partidul Liberal) - 31,45% (367 voturi); Dumitru Grămadă (Partidul Democrat din Moldova) - 16,45 (192 voturi). La funcția de consilier PLDM
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
la alegerile locale din 2011. Leonid Catera a candidat din partea Liberal Democrat din Moldova, obținând 52,10% din voturi (608 voturi). Ceilalți concurenți s-au plasat în felul următor: Ilie Antohie (Partidul Liberal) - 31,45% (367 voturi); Dumitru Grămadă (Partidul Democrat din Moldova) - 16,45 (192 voturi). La funcția de consilier PLDM a acumulat 52,23%; PL - 26,03%; PDM - 12,97, PCRM - 4,55%; PPCD - 4,12%, ultimile două partide nu au obținut niciun mandat. Prezența la alegerile din 2011
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
29 de proprietari de cote au format gospodăria țărăneasca Dacia. În anul de studiu 1996/97 la școală erau înscriși circa 640 de elevi, director în acea perioada a fost Nicolae Burbulea. Primarul comunei este Andrei Țurcan (Partidul Popular Creștin Democrat ), care a câștigat alegerile locale din 2011 acumulând 799 de voturi sau 52,02% din sufragii. Ceilalți candidați s-au poziționat în felul următor: Anatolii Panțîr (Partidul Liberal Democrat din Moldova) - 34,11%; Tudor Botezatu (Partidul Liberal) - 10,55%; Anatolie
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
fost Nicolae Burbulea. Primarul comunei este Andrei Țurcan (Partidul Popular Creștin Democrat ), care a câștigat alegerile locale din 2011 acumulând 799 de voturi sau 52,02% din sufragii. Ceilalți candidați s-au poziționat în felul următor: Anatolii Panțîr (Partidul Liberal Democrat din Moldova) - 34,11%; Tudor Botezatu (Partidul Liberal) - 10,55%; Anatolie Cojocaru (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova) - 3,32%. La funcția de consilier local PPCD a acumulat 47,08%, PLDM - 35,15%; PL - 10,03%; PCRM - 7,74%. La recensământul populației
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
41% și, respectiv, 4,96% din sufragii. Rata de participare la alegeri a fost de 64,48% din numărul total de 2880 persoane înscrise în listele de vot. Consiliul local este alcătuit din 12 deputați comuniști (PCRM) și un deputat democrat (PDM). La recensământul populației din 2004 în satul Tîrnova au fost înregistrate 4293 persoane: inclusiv 2017 bărbați și 2276 femei. Componența națională este următoare: moldoveni/români - 3497 locuitori, ucraineni - 505 locuitori, ruși - 222 locuitori, romi - 39 locuitori, polonezi, bulgari, găgăuzi
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
la sută din voturi în primul tur. Primul tur a avut loc la 16 noiembrie 2008, arata de participare de 59,09 la sută (din 2870 de alegători înscriși în listă). Candidații la funcția de primar: Sicora Victor din partea Partidului Democrat din Moldova a obținut 220 voturi; Ivanov Octavian din partea Partidului Social Democrat - 469 voturi; Postolachi Ion din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova - 762 voturi; Ungureanu Ion, candidat independent, - 48 voturi și Slivciuc Eduard, din partea Partidului Popular Creștin Democrat 192 voturi valabil
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
la 16 noiembrie 2008, arata de participare de 59,09 la sută (din 2870 de alegători înscriși în listă). Candidații la funcția de primar: Sicora Victor din partea Partidului Democrat din Moldova a obținut 220 voturi; Ivanov Octavian din partea Partidului Social Democrat - 469 voturi; Postolachi Ion din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova - 762 voturi; Ungureanu Ion, candidat independent, - 48 voturi și Slivciuc Eduard, din partea Partidului Popular Creștin Democrat 192 voturi valabil exprimate.. Turul doi s-a desfășurat la 30 noiembrie 2008, au 57
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Victor din partea Partidului Democrat din Moldova a obținut 220 voturi; Ivanov Octavian din partea Partidului Social Democrat - 469 voturi; Postolachi Ion din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova - 762 voturi; Ungureanu Ion, candidat independent, - 48 voturi și Slivciuc Eduard, din partea Partidului Popular Creștin Democrat 192 voturi valabil exprimate.. Turul doi s-a desfășurat la 30 noiembrie 2008, au 57,62% de alegători. Turul doi a fost câștigat de către Postolachi Ion (PCRM) a obținut 986 voturi (60,67%), cu 320 mai mult decât Ivanov Octavian
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
15; PDM), Podrea Vasile (25,67%; PCRM) - ultimii doi au trecut în durul doi. La alegerile locale din 5 iunie 2011, pentru funcția de consilier în Consiliul sătesc, Partidul Comuniștilor a acumulat 32,07% (5 mandate) din sufragii, Partidul Liberal Democrat - 24,07% (4 mandate), Partidul Democrat - 20,42% (3 mandate) și Partidul Liberal - 8,25 la sută (1 mandat). Prezența la vot a fost de 52,67%. În 2004 populația localității constituia 4090 persoane, inclusiv 1983 de bărbați și 2107
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
PCRM) - ultimii doi au trecut în durul doi. La alegerile locale din 5 iunie 2011, pentru funcția de consilier în Consiliul sătesc, Partidul Comuniștilor a acumulat 32,07% (5 mandate) din sufragii, Partidul Liberal Democrat - 24,07% (4 mandate), Partidul Democrat - 20,42% (3 mandate) și Partidul Liberal - 8,25 la sută (1 mandat). Prezența la vot a fost de 52,67%. În 2004 populația localității constituia 4090 persoane, inclusiv 1983 de bărbați și 2107 - femei, fiind una dintre cele mai
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]