14,288 matches
-
prin text. • Cunoștințele generale presupuse a fi comune: cunoștințe lexicale, preconstrucții enciclopedice și culturale, locuri comune argumentative întipărite în istoria unei societăți date. Pornind de la faptul că un context nu este extern, ci parte integrantă a întregului proces de interpretare, desprindem, împreună cu G. Kleiber, trei consecințe: • a. Orice frază, oricare ar fi ea, are întotdeauna nevoie de un context. Frazele fără context din lucrările de gramatică sau de lingvistică fac apel la un context interpretativ general. (Kleiber 1994: 16) • b. Contextul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
pe care Bally o numește "afectivă"10 în segmentarea redacțională a acestei publicități pentru automobil: T14 Manta. Alură. Și temperament! Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Nu e întîmplător! Mai întîi, linia ei rasată, incomparabilă. Datorită ei, Manta se desprinde din plutonul celorlalte mașini. Atît despre alură. Cît despre temperament, uitați-vă la performațele noii Manta i240 cu motorul ei tumultuos cu injecție [...]. Primul rînd de acroșaj (Manta) este luat, în pofida punctului, ca temă (T), iar rîndul următor, ca o
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
TEMPERAMENT ca o schimbare de obiect și trecerea la cel de al doilea punct anunțat: T14 Manta. Alură. ȘI temperament! Manta. Cupeul bine cotat: favorit în Europa. Nu e întîmplător! MAI ÎNTÎI, linia ei rasată, incomparabilă. Datorită ei, Manta se desprinde din plutonul celorlalte mașini. ATÎT DESPRE alura. CÎT DESPRE TEMPERAMENT, uitați-vă la performațele noii Manta i240 cu motorul ei tumultuos cu injecție [...]. În T25 și T49, CÎT DESPRE semnalează trecerea la o altă persoană: T25 Un cabriolet cade de la
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-i pierdut" tematizează cîntecul Cimitirul elefanților. Faptul de a fi admis propoziția p (e2), îl obligă pe interlocutor să-i admită nu numai validitatea în situație (a iubi eu), ci și validitatea consecinței pe care enunțătorul a ales s-o desprindă din ea: Nu s-a terminat între noi" (e1) și deci " Nu ai nici un motiv să mă părăsești". Îl putem considera pe din moment ce drept un conector polifonic care lasă să se audă vocea (PdV) destinatarului vizat de argumentație. Simplificînd, vom
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T62 poate fi explicată mai clar prin modelul de bază al secvenței argumentative. Enunțul [e2] respinge, pe baza datei [e4] pe care o enunță (P.arg 1), o teză anterioară (P.arg 0) semnalată în enunțul [e3]. Inferențele care se desprind din [e4] duc la concluzia dată încă de la început. Fie următorul embrion de secvență argumentativă: Schema 22 Așa cum se vede, macro-propoziția Parg.0 este ea însăși constituită din propoziții argumentative care alcătuiesc o perioadă pe care o putem numi inserată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
A. Rabatel își încheie analiza prezentativelor printr-o observație care merge mult mai departe decît utilizările narative pe care le descrie: Prezentativele manifestă o forță argumentativă indirectă de temut, deoarece [...] ne (pe noi, cititorii) invită să împărtășim cu focalizatorul inferențe desprinse din observarea faptelor, asupra lumii evidențelor, despre care știm că nu sînt chiar atît de eficace decît atunci cînd sînt împărtășite, fără știrea noastră. (2001: 142) Obiectivul ultim al unei împărtășiri de credință fiind un scop de acțiune, explicația apare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în faptele diverse ale lui Fénéon T4, T11 și T13) sau ca legate (diegetizare legată în modul actualizat <2> ca în T9 și T10). În celălalt sens, lumile pe care le-am putea numi "anticipate" pot fi sau lumi alternative desprinse din actualitate (T54, v. 1006 și 1014), sau lumi proiectate pur și simplu într-o temporalitate viitoare, adică întreținînd o relație măsurabilă temporal în raport cu actualitatea enunțării (T54, v. 1019). 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> În primul mod de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
prin flexibilitate cognitivă, sensibilitate culturală, realism față de valorile și atitudinile culturale, înțelegere empatică și spirit inovator. Astfel de atribute individuale sunt, totodată, premise ale comunicării interculturale efective și factori stimulatori pentru contactele și schimburile transculturale. Din dezvoltările lui Casmir se desprind următoarele întrebări: 1. Este posibil și necesar să se elaboreze un cod etic al comunicării interculturale? 2. Care ar trebui să fie scopurile cercetării comunicării interculturale? 3. Cum trebuie să abordăm practic comunicarea interculturală, având în vedere că o comunicare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bărbații tineri și cei în vârstă se conturează drept grupuri cu risc crescut de discriminare la angajare, pe când femeile tinere și vârstnice sunt mult mai expuse riscului discriminării la locul de muncă. • Deși mai slab conștientizat, femeile cu copii se desprind ca un grup în rândul cărora atât incidența discriminării la angajare, cât și a accesului la promovare și formare profesională crește semnificativ. • 16.9% din populația investigată s-a simțit cel puțin o dată în ultimii 3 ani tratatădiferit discriminată, principalele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care pot fi promovați în funcții de conducere sunt în general bărbați. Faptul că în general în România femeia e mai puțin văzută în top management poate să fie, după spusele unora, un model de care e greu să ne desprindem. "Probabil că e și un model social în care femeia nu este văzută ca business man. Probabil că la noi în țară lucrurile s-au mișcat un pic mai încet. Dar sunt multe femei de succes în poziții înalte. Mă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Și vocea auctorială intervine de câte ori este nevoie, în limbajul atât de cunoscut al basmelor de altădată. Tonul, când liric, când sfătos, când melancolic, te introduce în starea, nu numai a autoarei, dar și a micuțului personaj, care nu s-a desprins încă de copilărie: fetița orfană de șase ani, care bate sfios la ușa bunicuței Dobrița. Ușurința portretizării narative este un element al stilului Verei Crăciun, alături de cel al descrierilor riguroase, cu ajutorul închipuirii, a cadrului de desfășurare a evocării, dar și
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
trei sute? Amu, io i-aș împușca pe tăți care nu vor să lucre pământu’. Ce, America-i mai deșteaptă ca România? Tinerii noștri umblă să fure, să cerceteze banii prin alte țări... - Aveți copii? Se oprește și oftează. Călcâiul ciubotei desprinde lutul galben de pe celălalt picior. - Am. Unu... În Austria, de pe timpu’ lui Ceaușescu... Dacă are servici acolo... Amu, s-au înmulțit hiarele pe noi... Te mâncă lupchii pe deal, că n-are cine să mai duce la muncă pe-acolo
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
că nici viitorul boier nu știa... „Am controlat tot Ministerul de Externe. Am urcat la etajul patru, mergeam pe vine, cu automatul în mână. Când să fac la dreapta după colț, era o platbandă de paratrăsnet ridicată, mi s-a desprins talpa de la pantofi și m-am împiedicat. Am ajuns pe burtă de nevoie și chiar atunci s-a tras pe unde eram eu. Era pe 22 decembrie, pe la ora 21.30. M-am dus la subsol și am intrat singur
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
zei ai muzicii, sfinți, mari preoți. Memoria muzicienilor este așadar plină de trăsături umane, dar de cele care intră în raport cu datele muzicale. Să nu ne închipuim că, pentru a se acutiza sau a se aprofunda, sentimentul muzical trebuie să se desprindă de tehnică și să se izoleze de tot ce se întîmplă în societatea muzicienilor. Remarcăm și recunoaștem, apreciem și admirăm temperamentul sau talentul unui muzician deoarece în sensibilitatea și în interpretarea sa regăsim unul dintre modelele mereu prezente în gîndirea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe cea pe care spiritul nostru va fi determinat să i-o dea. Cum se explică această dedublare stranie și faptul că, în timp ce auzul percepe sunetele și balansul măsurii, mintea noastră își poate desfășura meditația sau imaginația interioare, care par desprinse de pămînt? Să fie pentru că muzica, deturnîndu-ne atenția de la orice obiect din afară, creează în mintea nostră un fel de vid, încît orice gînd care ne vine găsește locul liber? Și încă, să fie pentru că impresiile muzicale, succedîndu-se ca un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
este capabil, pentru un timp, fie să meargă, fie să vorbească, fie să asimileze alimentele, deși își păstrează celelalte funcții. Dar am putea spune, de asemenea, că afectată este facultatea de a intra în raport cu grupurile care compun societatea. Omul se desprinde atunci numai de unul sau unele dintre acestea. Întregul ansamblu de amintiri pe care le avea în comun cu ele dispare brusc. A uita o perioadă din viață înseamnă a pierde contactul cu cei care erau atunci în jurul nostru. A
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
plină cu apă. Să admitem că, în același timp, s-a speriat fiindcă se simțea departe de ai săi. "Partea esențială a întîm-plării, în spatele căreia tot restul pare să dispară, este această imagine care, în sine, se prezintă drept complet desprinsă de ambianța domestică. Or, tocmai conservarea acestei imagini trebuie explicată. Ea se distinge de orice alte circumstanțe în care mă găseam cînd mi-am dat seama că eram departe de ai mei, întorcîndu-mă spre același mediu pentru a cere ajutor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ne atrag atenția numai în măsura în care ne fac să resimțim absența celor dintîi. Acest punct de vedere, care nu este nici al actualilor însoțitori, nici pe deplin și exclusiv al prietenilor de ieri și de mîine, cum oare să nu-l desprindem de unii și de alții pentru a ni-l atribui? Nu e adevărat că, atunci cînd evocăm această impresie, ceea ce ne frapează ține de partea din ea care nu se explică prin raporturile noastre cu un grup sau altul, care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
sensibilă și toate elementele raționale și afective legate de ea s-a produs pentru prima oară, ea se explica, am spune noi, prin mediu și, totodată, prin organismul nostru, aflat în raport cu mediul. Dar, odată transformată în imagine, ea s-a desprins de acestea. Din acel moment, nu mai are rost să căutăm în exterior cauzele reapariției sale; coerența amintirilor se bazează pe unitatea internă a conștiinței. Dar aceasta din urmă este independentă de lumea exterioară și de mediile pe care le
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care, din exterior, determină cursul gîndurilor noastre și că, de aceea, tindem să-l explicăm printr-o legătură subzistentă, nu se știe unde și în ce mod, între urmele (...) și să admitem că, într-un fel sau altul, amintirile noastre, desprinse de obiectele sau cauzele lor, se evocă și se antrenează una pe alta spontan.] [E vorba oare de stări produse în noi sub influența unui singur mediu în care sîntem puternic încorporați?] se întîmplă adesea să ne atribuim ca și cum acestea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care se află în prim-planul memoriei istorice? Dacă multe romane și piese de teatru sînt plasate de autor într-o perioadă de care ne despart cîteva secole, nu este acesta, cel mai adesea, un artificiu cu scopul de a desprinde evenimentele de cadrele actuale și de a arăta cît de independent este jocul sentimentelor față de evenimentele istorice și cum își păstrează caracteristicile de-a lungul timpului? Dacă prin memoria istorică înțelegem suita evenimentelor a căror amintire o păstrează istoria națională
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și-a fixat, treptat, atenția, asupra unor părți ale sale care rămîneau altădată în plan secund. Esențial este că trăsăturile prin care se distinge de celelalte grupuri persistă și că ele marchează întreg conținutul său. Cînd sîntem nevoiți să ne desprindem de un grup nu pentru o separare temporară, ci pentru că grupul se dispersează, ultimii membri se sting, o schimbare de localitate, de carieră, de simpatii sau opinii ne obligă să-i spunem adio și rememorăm timpul petrecut aici, aceste amintiri
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de altădată numai datorită faptului că nu le confundă nici între ele, nici cu altele mai vechi sau mai recente, ceea ce înseamnă că se sprijină pe diferențe. Or, niște stări distincte și net separate sînt chiar prin asta diferite. Totuși, desprinse din suita altora, retrase din curentul în care erau antrenate și asta le-ar fi soarta dacă am concepe-o pe fiecare drept o realitate distinctă cu contururi bine marcate în timp -, cum ar mai rămîne ele complet diferite de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
poate întîmpla, cînd un popor se dezmembrează, cînd se formează coloniile, cînd sînt populate noile continente. Istoria Americii este, de la primele colonii pînă la începutul secolului al XIX-lea, strîns legată de cea a Europei. Se pare că s-a desprins de aceasta în cursul secolului al XIX-lea pînă în prezent. Cum poate un popor, care nu are în spate decît o scurtă istorie, să-și reprezinte același timp ca și altele, a căror memorie se poate întoarce pînă la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
istoriile naționale și locale 108, care reprezintă tot atîtea linii distincte de evoluție 109. Cu toate acestea, dacă ni se înfățișează un tablou sincronic în care toate evenimentele, indiferent unde s-au produs, sînt alăturate, înseamnă că ele au fost desprinse de mediile 110 care le situau în propriul lor timp, adică s-a făcut abstracție de timpul real în care erau cuprinse. Opinia generală este că, dimpotrivă, istoria este interesată prea exclusiv de succesiunea cronologică a fapte-lor în timp. Să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]