12,502 matches
-
verș la Constantin, creație a minerilor din zona Baia Mare, inspirată de sfârșitul tragic al lui Constantin Brâncoveanu. Ceata reprezenta, la Anul Nou, uneltirea boierilor la Curtea otomană și uciderea domnului muntean. Intrată în circulație pe la mijlocul secolului al XIX-lea, această dramă nu se mai joacă astăzi în Transilvania. În schimb, în Moldova este semnalată în mai multe localități piesa Brâncovenii, generată de aceleași evenimente, dar independentă de spectacolul transilvănean. Vasta răspândire a dramaturgiei folclorice a dus la apariția și a altor
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Dobrogea, AAF, 1945; Gh. Vrabie, Există „Mocanii - un joc dramatic popular”?, CFL, 1947; Vasile Adăscăliței, Aspecte din dramaturgia populară. Teatrul popular de haiduci, SCIA, 1956, 1-2; Gh. Vrabie, Teatrul popular românesc, RITL, 1957, 3-4; Letiția Gâtză, Mihai Florea, Manifestări de dramă populară în câteva regiuni ale țării, SCIA, 1958, 1; Lila Nădejde, Tema haiducească în teatrul popular, SCIA, 1959, 2; Lila Nădejde, Teatrul popular de păpuși în secolul al XIX-lea, SCIA, 1960, 1; Sabina Cornelia Stroescu, Un aspect al literaturii
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
în câteva regiuni ale țării, SCIA, 1958, 1; Lila Nădejde, Tema haiducească în teatrul popular, SCIA, 1959, 2; Lila Nădejde, Teatrul popular de păpuși în secolul al XIX-lea, SCIA, 1960, 1; Sabina Cornelia Stroescu, Un aspect al literaturii dramatice: drama haiducească „Jianu”, „Studii și cercetări de etnografie și artă populară”, 1960, 255-290; Vasile Adăscăliței, „Nunta”, o piesă a dramaturgiei folclorice moldovenești, SCIA, 1961, 2; Massoff, Teatru rom., I, 25-49; Vasile Adăscăliței, Elemente laice și colinda românească, ALIL, t. XIII, 1962
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Emilia Pavel, Jocuri cu măști din zona Iași, Iași, 1971; Emilia Pavel, Măști populare moldovenești, Iași, 1972; Francisc Nistor, Măștile populare și jocurile cu măști din Maramureș, Baia Mare, 1973; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976, 7-85, passim; G.I. Spataru, Drama populară moldovenească, Chișinău, 1976; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură populară, Cluj-Napoca, 1977, passim; Dicț. lit. 1900, 839-842; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-418; Ion H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, II, Iași, 2002, 209-257. I.
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
meu geamăn vădește aceeași filiație, dar modelul e dat de proza cu o desfășurare dramatică, unde se abordează un conflict (cvasi)fratricid. E mitul lui Cain și Abel în transpunere contemporană: protagoniști sunt doi tineri, frați gemeni, actori ai unei drame cu deznodământ funest. Nuvela poate fi considerată, la limită, eboșa unui roman ultraconcentrat. Și aici tonul este la prima vedere neutru, impersonal, însă întrețesut cu nuanțe contextuale (identificare, compasiune, distanțare), ironia coexistând cu gravitatea în pasaje de parodiere discretă a
ŢIRLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290197_a_291526]
-
snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul dramatic 1. Oral (popular): vicleimul, irozii, jocurile cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
personaje. Este mijlocul prin care autorul face personajele sa vorbeasca, dezvaluindu și, astfel, psihologia si mobilurile actiunii si atitudinilor adoptate. Există opere literare în care se folosește în întregime,ca mod de expunere dialogul. Acestea sunt speciile genului dramatic: comedia, drama sau tragedia. În astfel de opere literare, în loc să povestească faptele și întâmplările, scriitorul pune personajele să vorbească, să se miște și să gândeasca, în fața spectatorilor, pe o scena. Există si un dialog interior, care reproduce replicile pe care le schimbă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vântul dă semne "șușuind prin crengile subțiri ale mestecenilor", pădurea de brad "clipi din cetini și dădu și ea zvon", brazii erau "mai negri decât de obicei", dar mai ales "nourul către Ceahlău e cu bucluc". Venirea iernii sugerează așadar drama femeii. Alte semne prevestitoare vin din timpuri mitice: "cucoșul se întoarse cu secera cozii spre focul din horn și cu pliscul spre poartă [...] dă semn de plecare", deci Lipan nu va veni acasă, ci va trebui să plece ea Ia
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
avea". Legătura spirituală dintre cei doi soți este solidă și eternă, ea se bazează pe "dragostea ei de douăzeci și mai bine de ani". Vitoria și Nechifor Lipan formează o pereche de inițiați, un cuplu ce simbolizează triumful iubirii asupra dramei existențiale a omului și asupra răului din sufletul omenesc, deoarece "Lumea asta-i mare și plină de răutăți". În romanul "Baltagul", Mihail Sadoveanu realizează o uniune deplină a sufletelor celor doi soți, care comunică nu numai în timpul vieții, ci mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
din propriile fapte, gânduri și vorbe, cu ajutorul dialogului și al monologului interior. ION LUCA CARAGIALE (30 ianuarie 1852 8/9 iunie 1912) Opera Comedii: -1879 "O noapte furtunoasă", 1880 "Conul Leonida față cu Reacțiunea"; "O scrisoare pierdută", "D-ale carnavalului". Drame: "Năpasta". Proză: 1901"Momente și schițe"; "Nuvele" ("Păcat", "O făclie de Paște", "La hanul lui Mânjoală", "în vreme de văzboi", "Două loturi" etc). O scrisoare pierdutA (1884) I.L. Caragiale PERSONAJELE: ȘTEFAN TIPĂTESCU, prefectul județului AGAMEMNON DANDANACHE, vechi luptător de la 48
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
inaugurând apoi, la 20 septembrie/2 octombrie 1881 o rubrică săptămânală „Cronica“, semnată tot cu pseudonimul Bacon, în care au apărut, alături de alte fapte diverse comentate adeseori cu umor, și scurte dialoguri sau consemnări de „documente omenești“, de adeziune la dramele cotidiene ale oropsiților vieții („Pentru ca cititorii noștri să fie cât mai mulțumiți de ziarul nostru, vom da în fiecare sâmbătă câte o cronică ce, de cele mai multe ori, va fi rezumatul întâmplărilor săptămânii.“ Câteva zile mai târziu va începe să susțină
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
concesionată ani îndelungați unui italian anume Franchetti, iar reprezentațiile în sala Teatrului Național. Toată aristocrația era de față. bucureștiul în 1871 137 237. Pe strada Carol, nr. 17 (astăzi strada Franceză). 238. Căderea unui înger sau Don Juan de Maraña, „dramă în 5 acte și 11 tablouri de A. Dumas, tradusă de d. Pascaly“, din mai vechiul repertoriu al lui Mihail Pascaly (s-a jucat și în stagiunea 1869-1870 - v. ROM. din 22 martie 1870, p. 3 - dar și în anii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stagiunea 1869-1870 - v. ROM. din 22 martie 1870, p. 3 - dar și în anii anteriori). 239. Dintre traducerile și adaptările văzute de Bacalbașa în anii 1872-1873 la Tea trul cel Mare din București ( Hoții de codru și hoții de orașe, „dramă critică și socială“ de Félix Pyat, tradusă de Paraschiv T. Georgescu, Caterina Howard, dramă de Al. Dumas-tatăl, tradusă de Simeon Mihălescu), Rotarul sau Țăranul în vremea lui Tudor era totuși o lucrare originală a lui Mihail Pascaly („piesă națională cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anteriori). 239. Dintre traducerile și adaptările văzute de Bacalbașa în anii 1872-1873 la Tea trul cel Mare din București ( Hoții de codru și hoții de orașe, „dramă critică și socială“ de Félix Pyat, tradusă de Paraschiv T. Georgescu, Caterina Howard, dramă de Al. Dumas-tatăl, tradusă de Simeon Mihălescu), Rotarul sau Țăranul în vremea lui Tudor era totuși o lucrare originală a lui Mihail Pascaly („piesă națională cu cântece în 4 acte“); premiera ei a avut loc duminică 17/29 decembrie 1872
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Poetul Geanoglu, amantul ei, era de față. Și el a cântat-o în versurile publicate apoi în Dorul, colecție de poezii foarte populare pe vremuri.253 140 bucureștii de altădată 250. Trupa franceză de operetă, operă bufă, comedie, vodeviluri și drame a Emiliei Keller a dat spectacole în București și în alte orașe din țară din primăvara anului 1872 și până în 1877. Prima reprezentație a trupei franceze la București a avut loc la 15/27 aprilie 1872, în sala Teatrului cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cerc mărginit. Îl cunoșteau intelectualii, profesorii, ziariștii, studenții. Institutor în București, scria în Telegraful și în alte publicații, avusese câteva polemici și întrebuința stilul declamator, atât de mult la favoare pe vremea aceea. După urma lui Scurtescu a rămas o dramă în versuri intitulată Rhea Silvia și un volum de versuri. Fiindcă făcea polemică și întrebuința ziarele, era pus în vază și făcea oarecare zgomot în jurul său. Pe vremea aceea era aproape printre fruntașii literelor române. 336. Opera lui Cezar Bolliac
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și erau citate aproape cu admirație; de pildă poezia Lună, lasă-mă să dorm.341 bucureștiul în 1871 173 338. Nicolae V. Scurtescu (1844-1879), publicist, poet și autor dramatic, a fost institutor în București, redactor la Ghimpele ș.a. Autorul unor drame istorice în versuri: Rhea Silvia (1873) și Despot-Vodă (1875) și al unui volum de versuri irelevant (Poezii, 1877). 339. Bacalbașa notează cu aproximație primul vers al citatului, corectat în text de noi: „Am plecat, plecat, plecat-am“. 340. Muza de la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anunța începerea reprezentațiilor, cât și repertoriul. Dau în întregime repertoriul anunțat pentru ca lumea de teatru de astăzi să cunoască care era nivelul teatrului la 1873 și cât de neînsemnată era literatura originală în comparație cu literatura în traducție. Piese noi Miron Costin, dramă națională Lăpușneanu, [dramă națională în 5 acte și 7 tablouri] Banul Craiovei, id. id., [în 3 acte] Rubedeniile, comedie [locală, de obicei în 4 acte] Nerușinații, [comedie locală, caracter, în 5 acte] Lingăii, [comedie locală în 5 acte] Răposatul Dumnealui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cât și repertoriul. Dau în întregime repertoriul anunțat pentru ca lumea de teatru de astăzi să cunoască care era nivelul teatrului la 1873 și cât de neînsemnată era literatura originală în comparație cu literatura în traducție. Piese noi Miron Costin, dramă națională Lăpușneanu, [dramă națională în 5 acte și 7 tablouri] Banul Craiovei, id. id., [în 3 acte] Rubedeniile, comedie [locală, de obicei în 4 acte] Nerușinații, [comedie locală, caracter, în 5 acte] Lingăii, [comedie locală în 5 acte] Răposatul Dumnealui, [comedie locală în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Nerușinații, [comedie locală, caracter, în 5 acte] Lingăii, [comedie locală în 5 acte] Răposatul Dumnealui, [comedie locală în 2 acte] Ce știe satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
comedie locală în 2 acte] Ce știe satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
satul nu știe, [comedie locală în 2 acte] Dl. Drumăreseu, [comedie locală în 2 acte cu cânt] Copiii, dramă [în 3 acte], traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria ceasornicarului, comedie tradusă, [într-un act] Așa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
traducție Copiii regimentului, comedie [în 2 acte], tradusă Junețea lui Mirabeau, dramă [în 5 acte], tradusă Jean poștașul, [dramă în 5 acte, traducțiune] Trăsnetul, comedie tradusă. Marchizul caporal, id. id. Marchizul Arpagon, id. id. Maura, id. id. Nepotul lui Poupiniac, dramă [în 4 acte], tradusă Muzicele, comedie tradusă, [în 4 acte] Pălăria ceasornicarului, comedie tradusă, [într-un act] Așa sunt femeile, comedie tradusă, [într-un act] 216 bucureștii de altădată 22. Statuia lui Mihai Viteazul, din Piața Universității, operă a sculptorului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Belleuse, a fost dezvelită vineri 8/20 noiembrie 1874 (v. mai departe, p. 227), și nu în 1876, cum se menționează greșit în unele studii, mai vechi sau mai noi. Oițele mele, comedie tradusă, [într-un act] O mare răzbunare, dramă tradusă, [într-un act] Nevastă sau amorează?, comedie tradusă, [într un act] Un bărbat care plânge, id. id. O vizită de nuntă, id. id. Fratele cel mare, dramă tradusă Erman bețivul, [dramă într-un act, trad.] Regina Margot, [dramă în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai noi. Oițele mele, comedie tradusă, [într-un act] O mare răzbunare, dramă tradusă, [într-un act] Nevastă sau amorează?, comedie tradusă, [într un act] Un bărbat care plânge, id. id. O vizită de nuntă, id. id. Fratele cel mare, dramă tradusă Erman bețivul, [dramă într-un act, trad.] Regina Margot, [dramă în cinci acte, trad.] Reprize [piese puse cu totul noi în scenă] Richard al 3-lea, dramă tradusă Nopțile râului Senei, dramă [în 7 acte], tradusă Copiii negurilor, dramă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]