13,637 matches
-
Camil Petrescu își imagina că este un geniu planetar, chiar Mircea Eliade, orgolios, credea că, de la Goethe încoace, nimeni în afară de el n-ar mai fi avut o minte atît de ordonată. De altminteri, să recunoaștem, un fel de aer de elită a elitelor înconjura pe unii din membri generației '30, cărțile pe care le scriau sau voiau să le scrie nu erau, multe dintre ele, pentru toți, un anume bovarism făcîndu-i să le judece, pe acestea din urmă, în termeni am
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
își imagina că este un geniu planetar, chiar Mircea Eliade, orgolios, credea că, de la Goethe încoace, nimeni în afară de el n-ar mai fi avut o minte atît de ordonată. De altminteri, să recunoaștem, un fel de aer de elită a elitelor înconjura pe unii din membri generației '30, cărțile pe care le scriau sau voiau să le scrie nu erau, multe dintre ele, pentru toți, un anume bovarism făcîndu-i să le judece, pe acestea din urmă, în termeni am spune nietzscheeni
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
descoperea o anume formă de naționalism 77. Judecățile sale erau elaborate la sfîrșitul deceniului patru al secolului trecut, un veac tensionat, pe care nu înceta să-l numească al omului viu și mediocru, un timp al colectivităților dar și al elitelor, o perioadă în care după diagnosticul lui Spengler de la sfîrșitul primei conflagrații mondiale disputa cultură-civilizație era tulburată de invazia agresivă a tehnicului. Eugen Ionescu spunea că murim întotdeauna?! la mijlocul unui cuvînt. După ce a dovedit că limba română are un rost
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru ultimul dintre termeni). Formulăm însă, de pe acum, un adevăr cu valoare axiomatică, o suită de convingeri pe care le vom împărtăși sau nu abia la urma demersului nostru: cărturarul, personajul care ne interesează aici și acum, face parte din elită, e un fel de holomer al acesteia, iar puterea pe care o întruchipează și care se află față-n față cu puterea laică provine, cum s-a spus, dintr-o "activitate străină, prin esența ei, de orice scop practic și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și intelectualii alcătuiesc așa ceva. Nu știu cît de operantă poate fi o asemenea grilă marxizantă, chiar dacă ni se mai propune, în conjuncție cu modul de producție, originea (în funcție de țări și epoci) și audiența socială, ceea ce ar trimite la statutul de elită pe care l-au avut intelectualii, proveniți, inițial, din straturile privilegiate ale societății, iar de la sfîrșitul sec. al XVIII-lea încoace, dintre cei ce frecventau cunoscutele saloane. Ne interesează însă altceva: momentul cînd se produce o polarizare, o bifurcare a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau a exercițiului politic, arheologia (prefer aici sensul foucauldian al termenului) elitei politice postcomuniste și fizica/mecanica funcționării acesteia, analiza unor paradigme culturale și politice specifice mentalului colectiv, aventurile nu doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în care se angajează homo posthistoricus sînt nodurile de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Ionescu, ci trebuie luat în seamă ceea ce au gîndit atunci, în perioada interbelică, sociologii, medicii, antropologii, biologii, statisticienii și alți specialiști care au pus în ecuație identitatea națională a României Mari. Cea mai controversată teorie promovată de unele personalități din elita românească interbelică a fost, neîndoielnic, aceea a eugenismului. În veacul trecut, observă autoarea, eugenia va irumpe în discursul unei noi epistemologii biopolitice și va formula o soluție dată de "modernitatea alternativă întrebărilor socio-economico-culturale ale unui Neuzeit, drept fuziune între finitudinea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
românesc, exegeza Viorellei Manolache pune accente ascuțite asupra discursului eugenic din ultimele decenii, cu proiectele sale asupra unei profilaxii a națiunii, cu politizarea și cu alte măști ale unei retorici nu o dată agresiv-discriminatorie. Publicația clujeană investigată relevă, în parte, obiectivele elitei românești, care, constată autoarea, "nu pleda pentru "normalizarea eugeniei" (cu tot ceea ce presupune prezumția potrivit căreia, politicile eugeniste se pot acomoda cu orice tip de ideologie), ci, mai curînd, pentru decojirea (voit distanțată de inflamările vremii) a învelișului filosofico-politic al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de adîncă și generală semnificație?". 36 Din generația Gândirii, observa Crainic, făceau parte creatori de vîrste diferite, cu varii experiențe de viață, dar care aveau același crez de cultură, de artă, de viață. Nu era o "generație cronologică, ci o elită întemeiată pe afinități spirituale: o contemporaneitate nu de vîrstă, ci de spirit, în sens spenglerian". 37 v. Gândirea, nr. cit. 38 Idem. 39 v. "Spiritualitate" (Criterion, nr. 1, 15 octombrie 1934), în Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței. Pentru o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
frecvente 31. Începând cu primăvara anului 1942, Armata Roșie a apelat la femei, care au fost înrolate în număr mare, la început în trupele auxiliare, apoi instruite ca piloți de luptă sau bombardament, artileriști (servanți tunuri antiaeriene), cercetași, trăgători de elită, deminori și infanteriști. Până la sfârșitul războiului, 800.000 de femei au fost înrolate în Armata Roșie 32. • Muncitor în spatele frontului, femeile ocupând locurile rămase vacante prin plecarea bărbaților pe front, ajungând în 1943 la 57 % din mâna de lucru neagricolă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fiind exacerbată și de structura paternalistă a statului socialist 63. A existat, de asemenea, un anumit formalism al promovării egalității între femei și bărbați, fără ca femeile să-și poată promova interesele lor colective, deoarece inițiativa în ceea ce le privea aparținea elitei politice, care iniția "măsuri" pentru promovarea egalității și pentru promovarea femeii. În toată perioada comunistă, de altfel, nu a fost stimulat nici un segment social pentru ca acesta să acționeze pentru interesele sale colective, "măsurile" și acțiunile fiind promovate în numele ideologiei comuniste
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
familiei. Familia tradițională a fost atacată în multiple feluri, dar soluția din Rusia sovietică, cea a eliminării fizice a bărbaților a avut probabil o pondere mai mică71. Destul de repede, a fost folosită, așa cum ne arată fenomenul Pitești 72, metoda reeducării elitelor, inclusiv țărănești. Ulterior, familia rurală a fost atacată printr-o formulă mai pașnică dar nu mai puțin eficace, industrializarea. Din capul locului exista o contradicție deplină între modelul sovietic și societatea românească, adică "[...] o societate cu dominantă rurală covârșitoare [care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
putere"685. Pentru a elucida sensul acestor dichotomii, Ray McKerrow citează scrierile lui Ernesto Laclau, care, observă criticul, face diferența între luptele de clasă, dominate de relații de producție și luptele dintre un popor (a people, în limba engleză) și elita legiuitoare. În cazul acesteia din urmă, antagonismul nu poate fi eludat în baza, pur și simplu, a relațiilor de producție: ""Poporul" formează o determinare obiectivă a siste-mului, diferită de determinarea de clasă; poporul constituie unul din poli sau contradicția dominantă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care sunt acele instituții ale societății ce sunt responsabile de asemenea efecte? Răspunsul larg împărtășit este: organizațiile voluntare. Teoria capitalului social afirmă că participanții la astfel de organizații devin mai puternic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cea de a se afirma drept o putere de control a celor aleși, constrângându-i la eficiență și responsabilitate. Această sarcină nu este însă una ușoară în condițiile tranziției românești, nestructurarea societății civile abandonând spațiul public la bunăvoința și onestitatea elitelor politice. Problema fundamentală este, deci, apariția unui nou tip de cetățean, un cetățean orientat către sistemul politic, interesat, cooperant și competent subiectiv. Sursa unui astfel de model cetățenesc este tocmai capitalul social, așa cum vom vedea în capitolul patru. Participarea în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
multe ori neglijată în discuția despre factorii esențiali pentru democrație. Această dorință de libertate generalizată nu este importantă doar pentru supraviețuirea și consolidarea democrației, consideră autorii, ci chiar pentru transformarea regimului, pentru inițierea procesului de democratizare, de obicei apanaj al elitelor. Acest factor completează tabloul pe care îl știam, anume importanța factorilor economici și a capitalului social. În demonstrația autorilor, democratizarea se dovedește legată la nivel agregat de aspirațiile spre libertate chiar și atunci când relațiile sunt controlate cu ajutorul factorilor socio-economici și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
evoluție în răspândirea celor două tipuri de competență. Raportul dintre cele două tipuri de competență este esențial pentru stabilitatea sistemului politic: participarea prea răspândită poate provoca instabilitate prin conflictul insolvabil dintre interese, prin competiția exacerbată pentru resurse limitate, iar guvernarea elitelor la putere devine imposibilă. Dar la fel de bine alienarea indivizilor privează sistemul politic de input și afectează funcția de receptivitate (responsiveness) a guvernului, lăsând statul pradă elitelor de putere. Calculând un indice de competență politică subiectivă autorii descoperă o activitate politică
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
instabilitate prin conflictul insolvabil dintre interese, prin competiția exacerbată pentru resurse limitate, iar guvernarea elitelor la putere devine imposibilă. Dar la fel de bine alienarea indivizilor privează sistemul politic de input și afectează funcția de receptivitate (responsiveness) a guvernului, lăsând statul pradă elitelor de putere. Calculând un indice de competență politică subiectivă autorii descoperă o activitate politică mai ridicată a competenților subiectivi. Pentru fiecare națiune, competenții politici se supun mai frecvent comunicării politice, iau parte mai frecvent la comunicare și sunt mai frecvent
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
participare în sistemul politic, organizațiile fiind mici sisteme politice care recrutează participanți, îi ajută se integreze sistemului politic general fără a fi obligați să se supună selecție pe care acesta o exercită, dominată de norme mai generale și de acțiunea elitelor la putere. Asociațiile voluntare sunt cele mai bune mediatoare între cetățean și stat, cele care îl scot pe individ din situația pură de parohial sau dependent, de individ izolat, lipsit de putere, manipulat și mobilizat către instituțiile de masă ale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
răspândirea valorilor democratice și în consolidarea regimului democratic suntem interesați de sprijinul pe care îl acordă cetățenii. Din păcate, studiile despre consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est s-au concentrat prea mult asupra designului instituțional și a comportamentului elitelor, consideră Marc Morjé Howard (2003). Este adevărat că democrația are nevoie de elite favorabile, dar la fel de adevărat este că ea are nevoie și de cetățeni devotați. Legitimitatea și stabilitatea regimurilor democratice datorează cel mai mult cetățenilor. Nu este însă evident
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
care îl acordă cetățenii. Din păcate, studiile despre consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est s-au concentrat prea mult asupra designului instituțional și a comportamentului elitelor, consideră Marc Morjé Howard (2003). Este adevărat că democrația are nevoie de elite favorabile, dar la fel de adevărat este că ea are nevoie și de cetățeni devotați. Legitimitatea și stabilitatea regimurilor democratice datorează cel mai mult cetățenilor. Nu este însă evident că cetățenii noilor democrații post-comuniste vor susține necondiționat regimurile nou instalate. Dezamăgirea față de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
evoluție în răspândirea celor două tipuri de competență. Raportul dintre cele două tipuri de competență este esențial pentru stabilitatea sistemului politic: participarea prea răspândită poate provoca instabilitate prin conflictul insolvabil dintre interese, prin competiția exacerbată pentru resurse limitate, iar guvernarea elitelor la putere devine imposibilă. Dar la fel de bine alienarea indivizilor privează sistemul politic de input și afectează funcția de receptivitate (responsiveness) a guvernului, lăsând statul pradă elitelor de putere. Calculând un indice de competență politică subiectivă autorii descoperă o activitate politică
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
instabilitate prin conflictul insolvabil dintre interese, prin competiția exacerbată pentru resurse limitate, iar guvernarea elitelor la putere devine imposibilă. Dar la fel de bine alienarea indivizilor privează sistemul politic de input și afectează funcția de receptivitate (responsiveness) a guvernului, lăsând statul pradă elitelor de putere. Calculând un indice de competență politică subiectivă autorii descoperă o activitate politică mai ridicată a competenților subiectivi. Pentru fiecare națiune, competenții politici se supun mai frecvent comunicării politice, iau parte mai frecvent la comunicare și sunt mai frecvent
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
neîncrederea, eschivarea, exploatarea, izolarea, dezordinea și stagnarea se intensifică una pe cealaltă, într-o atmosferă sufocantă a cercurilor vicioase. Studiile despre consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est s-au concentrat prea mult asupra designului instituțional și a comportamentului elitelor, consideră Marc Morjé Howard (2002). Desigur, recunoaște autorul, democrația are nevoie de elite favorabile, dar și de cetățeni devotați democrației. Ceea ce observă autorul este o participare civică în general scăzută în toată regiunea. Chiar dacă generalizarea este contestată (Kubik, 2005), nu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o atmosferă sufocantă a cercurilor vicioase. Studiile despre consolidarea democrației în Europa Centrală și de Est s-au concentrat prea mult asupra designului instituțional și a comportamentului elitelor, consideră Marc Morjé Howard (2002). Desigur, recunoaște autorul, democrația are nevoie de elite favorabile, dar și de cetățeni devotați democrației. Ceea ce observă autorul este o participare civică în general scăzută în toată regiunea. Chiar dacă generalizarea este contestată (Kubik, 2005), nu e mai puțin adevărat că nivelul ei este mult mai scăzut decât în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]