10,806 matches
-
iar Monmouth a fost condamnat la moarte pentru trădare și decapitat în 15 iulie 1685. James Scott s-a născut la Rotterdam, Olanda și a fost fiul lui Lucy Walter, care fusese amanta lui Carol, în timp ce acesta se afla în exil în urma decapitării tatălui său, Carol I al Angliei. Nu se știa cu siguranță dacă James Scott a fost cu adevărat fiul lui Carol al II-lea. Potrivit unui studiu biografic de Hugh Noel Williams, Carol a ajuns la Haga pe la mijlocul
James Scott, I Duce de Monmouth () [Corola-website/Science/331721_a_333050]
-
Sfânta Margareta a Scoției (c. 1045 - 16 noiembrie 1093), cunoscută drept și regina Margareta a Scoției, a fpst prințesă engleză din Casa de Wessex. Margareta a fost denumită “Perla Scoției”. Născută în exil în Ungaria, ea a fost sora lui Edgar Ætheling, regele anglo-saxon cu o scurtă domnie și neîncoronat. Margareta și familia ei s-au întors în Anglia în 1057, însă au fugit în Acoția după cucerirea normandă din 1066. În jurul anului
Margareta de Wessex () [Corola-website/Science/331756_a_333085]
-
din viață într-o mănăstire, au existat unele controverse dacă ea a fost călugăriță și, astfel, canonic neeligibilă pentru căsătorie. Henric a cerut permisiunea pentru căsătorie de la arhiepiscopul Anselm, care s-a întors în Anglia în septembrie 1100, după un exil lung. Anselm a numit un consiliu de episcopi, în scopul de a determina legalitatea canonică a căsătoriei propuse. Matilda a mărturisit că nu a făcut jurăminte sfinte, insistând asupra faptului că părinții ei au trimis-o pe ea și pe
Matilda a Scoției () [Corola-website/Science/331755_a_333084]
-
persoanele ce nu erau de religie anglicană, erau împiedicate să exercite orice funcție publică. Astfel, Iacob, duce de York, fratele regelui și protectorul lui Churchill, a trebuit să renunțe la toate prerogativele sale și a fost constrâns să plece în exil pentru trei ani. Iacob l-a obligat pe Churchill să-l aștepte întâi la Haga, apoi la Bruxelles, înainte de a-i permite să meargă la Edinburgh. În 1682, Iacob s-a întors la Londra, iar Churchill a fost numit în
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
Camera Lorzilor. Domnia noului suveran a fost marcată imediat de rebeliunea lui Monmouth, care avea drept scop înlăturarea lui Iacob și instaurarea pe tronul Angliei a lui James Scott, fiul nelegitim a lui Carol al II-lea. Ducele, trimis în exil în Olanda datorită participării sale la "Rye House Plot", se aliase cu puternicul clan scoțian de Argyll și se pregătea să invadeze teritoriul englez. În iunie 1685, Churchill a primit comanda infanteriei regale, dar apoi a fost supus autorității lui
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
pentru lipsa lui de compasiune, cruzimea, nerecunoștința și trădarea lui pentru un om căruia îi datora aproape totul. Suspiciunile lui William s-au dovedit fondate, când în 1692 s-a descoperit că Churchill purta o corespondență secretă cu regele din exil, Iacob. Churchill a căzut în dizgrație, dar este aproape incredibil faptul că nu a suferit ulterior pentru trădarea sa. A continuat să trimită știri despre mișcările trupelor engleze în timpul războaielor lui William pe continent. Dar, cu o duplicitate caracteristică, avea
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
să-și facă cunoscut punctul de vedere, dar atacat de dușmani și de presa parlamentară, riscând să-și piardă averea, a crezut că era mai înțelept să părăsească Anglia. Astfel după înmormântarea lui Godolphin, din 7 octombrie, a plecat în exil voluntar pe continent, în 1 decembrie 1712. Marlborough a fost salutat și sărbătorit de popoarele și curțile Europei, respectat nu doar ca general, dar și ca prinț al Sfântului Imperiu Roman. Sarah i s-a alăturat în februarie 1713 și
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
semnat Tratatul de la Utrecht, în 11 aprilie 1713. Tratatul a marcat apariția Marii Britanii ca o mare putere. Dar pe plan intern, Anglia era încă împărțită între liberali și conservatori, și între iacobini și susținători ai casei de Hanovra. Marlborough în exil era mereu bine informat despre evenimentele din Anglia și a rămas un personaj puternic pe scena politică, nu în ultimul rând datorită atașamentului personal al reginei pentru el. După moartea fiicei sale, Elizabeth, de variolă în martie 1714, Marlborough a
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
II-lea la Westminster Abbey pe 23 aprilie 1685, a pus capăt acestei speranțe. Mulți dintre membri partidului Whig care au organizat complotul (Rye House Plot) pentru a-i asasina pe Carol al II-lea și Iacob, se aflau în exil în Olanda. Printre aceștia se găseau personaje importante ca Ducele de Monmouth și Archibald Campbell, conte de Argyll. Totuși acest grup nu era omogen și organizat. La urcarea pe tron a lui Iacob au decis că a sosit momentul pentru
Rebeliunea lui Monmouth () [Corola-website/Science/331829_a_333158]
-
a retras la Limerick în spatele râului Shannon unde au fost asediați fără succes. William a intrat triumfător în Dublin două zile mai târziu. După înfrângere, Iacob cu o mică escortă s-a îndreptat spre Duncannon și s-a întors în exil în Franța, chiar dacă armata sa a părăsit câmpul de bătălie relativ neatinsă. Căderea nervoasă a lui Iacob a înfuriat mulți susținători irlandezi care au continuat lupta până la Tratatul de la Limerick din 1691. El a fost poreclit batjocoritor "Seamus ori Chaca
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
Monmouth era fiul nelegitim al regelui decedat Carol al II-lea al Angliei și al amantei sale Lucy Walter. Iacob al II-lea, catolic nu se bucura de popularitate în rândurile protestanților. Mulți dintre membri partidului Whyg se aflau în exil la Haga în urma eșecului complotului destinat să-i asasineze pe Carol al II-lea și pe Iacob, fratele său și moștenitorul său la tron. Printre aceștia se afla și Ducele de Monmouth, care se considera succesorul lui Carol al II
Bătălia de la Sedgemoor () [Corola-website/Science/331844_a_333173]
-
onoarea unei divinități locale legată de fertilitate, cum ar fi Artemis sau Apollo. Cu toate acestea, și Sparta a cunoscut obiceiul curtezanelor (hetaire) în epoca clasică (anii 510 - 323 îen.). Atenaios evocă curtezanele cu care Alcibiade a făcut nunta în timpul exilului său în Sparta (415-414 îen.). Xenofon, relatând despre Conspirația lui Cinadon (începutul secolului al IV-lea î.e.n.), precizează că principalul suspect este îndepărtat din oraș sub pretextul de a fi oprit pentru sine „o femeie care trecea acolo [în Aulon
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
a refugiat inițial în Gaza, după care în Iordania, pentru ca mai târziu să emigreze definitiv SUA. Toate aceste contexte disparate și-au pus amprenta asupra lui Hammad, fiind ulterior transpuse în opera acesteia, care abordează teme legate de deposedare și exil, ca imigrantă, ca palestiniană și ca musulmană, dar mai ales ca femeie care luptă cu stereotipurile și sexismul caracteristice societății în care trăim. Părinții lui Hammad au familiarizat-o pe aceasta, încă de timpuriu, atît cu învățăturile Coranului, cu interesul
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
masterat „România în secolul XX” desfășurat în cadrul aceleiași universități (2007). A fost colaborator la Academia Cațavencu în perioada 2004-2006 și redactor la Evenimentul Zilei (2005- martie 2007). În prezent, este expert în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). În mai 2002, aflându-se la un miting cu ocazia Zilei Europei (9 mai) alături de alți colegi de facultate, Mihai Burcea, Dorinel Brotac, Bogdan Biszok, au declanșat un protest spontan, având ca urmare reținearea celor patru de către jandarmi
Mihail Bumbeș () [Corola-website/Science/331866_a_333195]
-
fost studiate jurnalele sale și numeroase alte mărturii, era clar că există puține lucruri pentru a-l demoniza pe ‘Urabi într-un proces public. Acuzațiile asupra sa au fost reduse, după care a recunoscut rebeliunea și a fost trimis în exil. Trupele britanice au ocupat Egiptul până la Tratatul Anglo-Egiptean din 1922 și cel din 1936, redând treptat controlul guvernului egiptean. Hopkins argumentează că Imperiul Britanic a continuat ocuparea Egiptului după 1882 pentru a garanta investițiile britanice: "Marea Britanie avea interese importante de
Războiul anglo-egiptean () [Corola-website/Science/335604_a_336933]
-
Susana dinova (în ucraineană: Сусана Джамаладінова; în tătară: Susana Camaladinova; n. 27 august 1983), cunoscută sub numele său de scenă (în ucraineană: Джамала), este o cântăreață ucraineană de origine tătară și armeană, născută în locul de exil al familiei, în Kirghizistan. Având vocea spinto soprano, aceasta interpretează muzica compusă de ea însăși într-un amestec de jazz, soul, și r'n'b cu elemente din muzica clasică și gospel. În anul 2009 a câștigat un important festival
Jamala () [Corola-website/Science/335622_a_336951]
-
frați Antioh Cantemir (Filul-elefantul, gros la fire) și Dimitrie Cantemir (Inorogul, animal fabulos cu cap de cal și corn în frunte) că ațâță împotriva celor doi domni, hotărăsc să-i prindă și să-i pedepsească. Dimitrie va fi trimis în exil într-o insulă, cu învoirea vizirului, cumpărat cu banii domnului muntean. Șoimul (Toma Cantacuzino) îl cheamă la o întrevedere , dar Cameleonul (Scarlat Ruset), om care trăia numai din intrigi, câștigă încrederea lui Toma și dezvăluie totul poliției turcești (bostangiilor), care
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu) sunt presupuse a fi reale, iar revelarea sacrului este realizată de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda). Începuturile perioadei de creație din exil sunt marcate de elaborarea teoriei miracolului irecognoscibil, iar întâmplările fantastice (perceperea unei discontinuități temporale) sunt trăite de către un personaj inocent, „ingenuul, idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras din mitul lui Parsifal (cavalerul sărac cu duhul din miturile germane
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Mihai care-i trimise-se o solie în martie 1600 pentru a-i peți una dintre fete pentru fiul său Nicolae Pătrașcu. În același timp, Mihai Viteazul a trimis o solie și la Suceava, lui Sigismund Báthory, aflat aici în exil, să-i propună mâna fiicei sale Florica, deși acesta era căsătorit cu Maria-Christina, arhiducesă austriacă. Astfel, prin aceste manevre, Mihai i-a făcut să creadă că dorește o alianță, iar în mai 1600, când oștile lui Mihai au pătruns în
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
viață domn al Moldovei "și după moartea lui îi va urma fiul". Simion însă, a uzurpat tronul lui Constantin, iar Elisabeta împreună cu fiii săi au părăsit țara, fără a apuca să pună o piatră funerară pe mormântul soțului ei decedat. Exilul Elisabetei nu a durat mult, deoarece Simion a încetat din viață la 14 septembrie 1607. Astfel, Elisabeta a început lupta împotriva Marghitei, văduva lui Simion care avea cinci fii: Mihail, Gavril, Moise, Petre și Ion. Cel mai mare, Mihai, în
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
În fruntea opoziției față de politica religioasă a reginei a stat prorocul Ilie (Eliyahu). El a reușit să omoare niște proroci ai lui Baal și să-și atragă mânia reginei. În cele din urma, el a fost nevoit să plece în exil. Mulți alți proroci în slujba cultului lui Iahve au fost persecutați și omorâți din porunca Izabelei. Unul din sfetnicii regelui, Ovadyahu, administrator al palatului, a ascuns mai mulți dintre ei și le-a asigurat mâncare și băutură. În Cartea întâia
Izabela () [Corola-website/Science/335705_a_337034]
-
la Anca Vogel. Eliade a încercat reluarea scrierii odată ce s-a întors la locuința sa de la Val d'Or (din periferia vestică a Parisului) și apoi în vara următoare, dar fără succes. După mai bine de zece ani petrecuți în exil la Paris, savantul român Mircea Eliade a fost numit "visiting professor" la Universitatea din Chicago pentru anul școlar 1956-1957, urmând să țină câteva conferințe despre filozofia și tehnicile yoga și despre șamanism în cadrul seminarului „Haskell Lectures”. În iarna anului 1956
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu) sunt presupuse a fi reale, iar revelarea sacrului este realizată de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda). Începuturile perioadei de creație din exil („Douăsprezece mii de capete de vite”, „La țigănci”, „Pe strada Mântuleasa...”) sunt marcate de elaborarea teoriei miracolului irecognoscibil, iar întâmplările fantastice (perceperea unei discontinuități temporale) sunt trăite de către un personaj inocent, „ingenuul, idiotul prin excelență al esoterismului arthurian medieval” extras
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
vest. Fiind situat pe căi comerciale însemnate cum ar fi Calea Patriarhilor, Hebronul a rămas în această perioadă dependent administrativ și politic de Ierusalim.( Jericke) După distrugerea Primului Templu, numeroși locuitori evrei din Hebron au fost,se pare,deportați în exilul babilonean.( Carter). O parte s-ar fi întors după cucerirea persană (538 î.Hr.) (Nehemia 11:25). În perioada elenistică s-au găsit aici morminte grecești cu menționarea zeului edomit Kos, localitatea cunoscând o influență edomită. Edomiții sau idumeii,probabil sub
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
sau o Biblie Gutenberg din biblioteca Înaltului Seminar Teologic din Pelplin. După încheierea războiului, tezaurul a rămas în Canada pentru mai mult de douăzeci de ani, datorită cererilor a două guverne poloneze rivale - guvernul comunist de la Varșovia și guvernul în exil cu sediul la Londra. Negocierile pentru retrocedarea tezaurului s-au întins pe o perioadă de 15 ani, până când bunurile au fost returnate Poloniei în 1961 Această colecție este formată din sute de piese, unele dintre fiind parte a tezaurului mondial
Evacuarea Tezaurului național polonez în timpul celui de-al doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/335728_a_337057]