13,415 matches
-
Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea condițiilor de detenție, arestații fiind supuși nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din Tulcea deținuții aveau voie să citească doar articole decupate din ziare, care ilustrau victoriile armatelor democratice din Grecia, China, etc. Erau considerate lecturi obligatorii: Gh. Petrov, Aici se pregătește războiul, Kurganov, Americanii în Japonia și Pacea nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mecanismul reeducării au devenit celebre; ele se numesc Arhipeleagul Gulag, Primul cerc, Fenomenul Pitești etc. Militarizarea obligatorie a personalului a scos închisorile de sub autoritatea juridică, iar politizarea generalizată a sistemului (fiecare pușcărie avea un locțiitor politic, avansările făcîndu-se în funcție de rîvna ideologică demonstrată) a înlăturat mulți specialiști din afara cîmpului concentraționar. Cei rămași au ajuns curînd spaima închisorilor, prin mijloacele diabolice de represiune pe care le-au introdus. Cazul Ortansei Brezeanu este semnificativ, fiind protejata tuturor autorităților penale din ultimele decenii, de la Alexandru
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lor de experiență, preferîndu-se alternativa închisorii, deși experiența lor negativă este de mult cunoscută și e mult mai gravă decît lipsa de experiență a celorlalte, care poate fi ajutată de un cadru normativ adecvat. Toate argumentele represive conțin un cabotinism ideologic de factură totalitar-comunistă. Avantajele muncii în folosul comunității sînt de mult validate de practica unor țări occidentale și ele trebuie reafirmate pentru a combate dezavantajele teoretice clamate de regimurile postcomuniste: "eliberează spațiul în închisori, pentru infractorii care au săvîrșit fapte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deloc mediocru, dar forțat să renunțe la studii din cauza sărăciei. Va ucide, așa cum singur recunoaște, pentru a proba dacă este un păduche, la fel ca toți ceilalți, sau este un supraom, un individ în afara seriei. Crima este comisă din motive ideologice; tânărul orgolios vrea să urmeze modelul lui Napoleon care, pentru un ideal considerat superior, a trecut peste libertatea celorlalți. Faptul că a omorât cu premeditare și sânge rece pentru a-și verifica aptitudinile excepționale, constituie o ieșire din limitele umanului
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
local sau central și factorii care le-au determinat, precum și dinamica vieții interne de partid sau adeziunile și disidențele reprezintă alte repere urmărite pe parcursul lucrării. Am analizat elaborările doctrinare ale liderului și ale altor fruntași georgiști, relevând asemănările și deosebirile ideologice dintre noua formațiune politică, partidul matcă și alte partide politice românești cu orientare neoliberală. Am pus în evidență idei ale liderului de partid, prin care ideologia sa se apropie de curentul liberalismului evoluționist, în curs de teoretizare pe plan european
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, condusă de Ion Nistor 69. În 1925, Partidului Liberal i s-a alăturat gruparea politică a șvabilor, de sub președinția dr. M. Kausch 70. Extinderea bazei sale sociale și pătrunderea unor elemente tinere, cu orientare ideologică uneori diferită de cea a vechilor liberali, a avut ca urmare declanșarea unei "lupte surde pentru poziții și pentru prestigiu"71. După 1918, organizarea pe cluburi a fost completată cu organizații sătești, dar fiecare formațiune era constituită în jurul unui șef
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
hotărârea ca studenții georgiști din Capitală să constiuie grupe pe facultăți și pe academii. Se preconiza, de asemenea, crearea unui cerc de studii special, pentru studenții georgiști 255. Participanții au exprimat ideea că, la nivelul organizației, era necesară o clarificare ideologică, deoarece, captarea tinerilor era condiționată de o propagandă bazată pe un anumit ideal. S-a apreciat că, în acel moment, Gheorghe Brătianu nu oferea acest ideal, deoarece menținea "un veșnic echivoc" în problema națională și în cea constituțională. Atitudinea indecisă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
opinii, politica liberală ar fi trebuit să se sprijine pe patru piloni reprezentați de "ordine, democrație, naționalism și armonie socială"298. Noile partide care se declarau neoliberale, doreau să se delimiteze de Partidul Național Liberal și din punct de vedere ideologic. Necesitatea unei forme regenerate a liberalismului, ideea "echilibrului social", necesitatea socializării proprietății, supralicitarea liberalismului economic în defavoarea celui politic erau, astfel, numai câteva dintre ideile promovate de formațiunile politice românești care se autodefineau ca fiind neoliberale 299. Ca istoric și ca
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
datoria să aducă opinia publică "la făgașul său, înălțând-o până la sursele adevărate și eterne ale vieții de stat". Astfel, partidul politic devenea "o școală de civism", fiind nevoit să facă educație. Considerăm că, prin astfel de formulări cu caracter ideologic, formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu atingea încă o dimensiune a modelului unui partid politic, care, potrivit unui analist recent, Ovidiu Buruiană, ar fi trebuit să afirme utilitatea lui în cadrul societății, contribuind la luminarea opiniei publice prin propagandă și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de pătura burgheză de la orașe). În 1935, aprecia Gheorghe Brătianu, societatea românească se afla într-o etapă nouă, constructivă, care impunea o politică liberală de alcătuire a elitelor. În condițiile în care, în 1936, liberalismul românesc trebuia să înfrunte curente ideologice din ce în ce mai numeroase și mai diverse, culminând cu ideologii ale partidelor de extremă dreaptă și stângă, georgiștii încearcă o redefinire a ideologiei proprii, pentru a o delimita cât mai răspicat de cele extremiste. Aderând la partidul condus de Gheorghe Brătianu, Gh.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un sistem de securitate care să țină seama de interesele specifice ale țării". Obiectivul celor care dădeau întâietate, în relațiile internaționale, intereselor și aspirațiilor naționale era "alcătuirea unui bloc al țărilor care ar înțelege să-și păstreze independența față de presiunile ideologice care frământă astăzi Europa". Fiind întrebat dacă, personal consideră că o colaborare economică a României cu țările din jur putea să contribuie la asigurarea păcii, Gheorghe Brătianu exprima convingerea că o astfel de colaborare ar putea să fie benefică "cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Brătianu a fost însă de scurtă durată, fiind determinată de motive conjuncturale. În paralel cu acțiunea de organizare și cu cea de elaborare a programului politic, președintele și unii dintre membrii de marcă ai partidului au explicat și orientările lor ideologice. Fără a fi fundamentat o nouă doctrină, fruntașii partidului georgist au încercat să delimiteze concepțiile proprii de cele ale liberalilor duciști/diniști și de cele ale partidelor românești autodefinite drept neoliberale. Pentru a crea această "distanță identitară" au îmbinat, în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au apreciat constat că, în comparație cu liberalismul, comunismul reprezenta o doctrină simplistă, care trebuia să fie combătută. Gheorghe Brătianu a legat ideea exinderii influenței comunismului pe teritoriul țării noastre de amestecul interesat al U.R.S.S., care se făcea simțit pe plan ideologic, dar și în planul relațiilor oficiale dintre cele două state. Față de "Garda de Fier", partidul condus de Gh. Brătianu a manifestat o atitudine sinuoasă, oscilând între simpatie, dezaprobare, critică și pact electoral. Explicația constă în faptul că, prin tenta naționalistă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aceștia ar avea alt efect după o guvernare decât demonetizarea lui Gh. Brătianu care ar fi avut numai satisfacția de a fi guvernat, scurt timp, cu Vaida Voevod, ori oricare altul? [...] E strict necesar, în ceea ce privește moralitatea, utilitatea publică și consecvența ideologică, să nu poată fi supralicitat, ci, la nevoie, să poată da de la el ceva. Nu ar fi primejdios pentru presigiul lui și pentru reușita mișcării ca să fie acuzat, la un moment dat de pactizare cu cămătarii și jefuitorii politici, ori
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
creat pentru ei. Orice proiect online sau aplicație care le permite utilizatorilor obișnuiți să fie participanți activi pe Internet poate fi etichetat drept Web 2.0. Kaplan și Haenlein îl definesc drept platforma ce face posibilă evoluția social media, fundația ideologică și tehnologică pentru acestea. User Generated Content (UGC), conținutul generat de utilizatori, este suma modurilor în care oamenii se folosesc de social media.9 Sigur, se poate obiecta că orice producție plasată pe Web este generată de utilizatori. De aceea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ceea ce înseamnă că dacă faci un lucru ca să câștigi bani nu e user generated). Așadar, o definiție pentru social media, în viziunea lui Kaplan și Haenlein, sună astfel: Social media reprezintă un grup de aplicații Internet dezvoltate pe baza fundamentelor ideologice și tehnologice ale Web 2.0 care permit crearea și schimburile de conținut generat de utilizatori. Cu alte cuvinte, social media se folosesc de caracterul interactiv al Web-ului ca să permită utilizatorilor să producă, să comunice, să colaboreze. Tipuri de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
care este și istoric, și brașovean. „Oamenii nu-și dădeau seama prea bine cât puteau să întindă coarda.“ Lucrurile ar fi putut să explodeze și atunci, în noiembrie 1987, dar publicul nu era pregătit din punct de vedere psihologic și ideologic. Cu alte cuvinte, în 1987 oamenii nu au putut să-și imagineze situația dincolo de un moment de frustrare, de defulare. Muncitorii brașoveni nu au ieșit în stradă ca să se „răzbune“ pe sistem; nu și-au propus să învingă regimul, ci
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nașterea unei ideologii: Jos comunismul!“ Așadar, diferența dintre cele două evenimente a fost psihoi deo logică și determinată de o înțelegere diferită a lumii. În momentul revoltei de la Timișoara existau cel puțin două elemente care la Brașov fuseseră absente: motivație ideologică și oportunitate istorică. Oamenii voiau să scape de comunism și simțeau că era momentul. Disfuncționalitățile mass media favorizează rețelele sociale Succesul de care se bucură Facebook în special și social media în general poate fi explicat de un context social
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
a ajuta publicul să se orienteze în noianul de informații. Oportunitate și motivație Pentru ca cetățenii să formeze o mișcare socială puternică în 1989, a fost nevoie ca ei să ajungă la un anumit stadiu din punct de vedere psihologic și ideologic. Din punct de vedere ideologic, mani festanții de la Timișoara și mai apoi cei de la București și din alte centre au simțit nevoia de schimbare. Au depășit stadiul „protestăm pentru o problemă punctuală“ și au realizat că își doreau o schimbare
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
orienteze în noianul de informații. Oportunitate și motivație Pentru ca cetățenii să formeze o mișcare socială puternică în 1989, a fost nevoie ca ei să ajungă la un anumit stadiu din punct de vedere psihologic și ideologic. Din punct de vedere ideologic, mani festanții de la Timișoara și mai apoi cei de la București și din alte centre au simțit nevoia de schimbare. Au depășit stadiul „protestăm pentru o problemă punctuală“ și au realizat că își doreau o schimbare de sistem („Jos comunismul“). Psiho
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
multiple și niciodată centralizat într-o voce de autoritate, cum era pagina de Facebook administrată de Wael Ghonim în Egipt. Însă principalul motiv poate fi identificat în faptul că majoritatea cetățenilor vizați de îndemnuri nu au avut motivația psihologică și ideologică pentru o asemenea acțiune. (În ianuarie 2012, pe de altă parte, lumea a ieșit în stradă ca să protesteze, la București, nu atât la îndemnul vreunui partid politic, ci în urma acumulării unor frustrări față de guvernare, care au atins punctul culminant odată cu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de asemenea, „practicienilor” (regizori, scenografi, actori, muzicieni etc.) să genereze, prin munca lor, un nou obiect artistic. Un alt pericol privește privilegierea nu atât a operei scrise, cât mai ales a unei lecturi particulare a acesteia, determinate istoric, social și ideologic, încât se poate ajunge la așanumitul fetișism textual ce duce la sterilizarea artei. Rădăcinile acestei teorii sunt vechi, datând, am putea spune, din antichitate, când actorul, după ce a fost ovaționat în timpul vieții, dispărea ca orice muritor, pe când opera interpretată supraviețuiește
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
Rudel, Saburo Sakai și mulți alții, aviatori de excepție, vor fi cunoscuți în întreaga lume grație volumelor lor de memorii, publicate. De partea cealaltă, în Est, cu excepția învingătorilor sovietici, decenii în șir se tace ori se publică scrieri "pe linie" ideologică comunistă. În România, cu câteva palide excepții, tot ce s-a publicat, ca memorialistică în domeniul acesta, a apărut după 1989. Astfel, câteva scrieri excepționale au putut ajunge la marele public. Unele cu întârziere de câteva zeci de ani este
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
comunismul se instaura în forță, fără nicio legitimitate dar sub oblăduirea Armatei Roșii, adevărată armată de ocupație. În 1945 se sărbătorește pentru prima dată 23 august, zi încă nedevenită sărbătoare națională, dar deja cu o puternică semnificație, deturnată în sprijinul ideologic al Partidului Comunist. O defilare a tuturor categoriilor de forțe armate avea să treacă pe sub Arcul de Triumf din București, iar apoi pe Calea Victoriei, prin fața unei tribune amenajate în dreptul Palatului Regal, de unde însă Regele Mihai, aflat în grevă regală, lipsea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
sibian).1 O primă aproximare a apucat să ne-o dea încă Negoițescu. În capitolul al doilea al Autobiografiei, el vorbește anticipativ de „perioada strajei dragonilor, cu Cercul Literar“, deci de epoca universitară a vieții sale, când se cristalizează programul ideologic, estetic și existențial al cerchiștilor și când, în biografia lui intelectuală, devine fertil contactul cu E. Lovinescu, Lucian Blaga și Radu Stanca. Față de primul, se apropie cu o teamă adolescentină, ieșită din „admirația fascinată“ a tânărului discipol față de un maestru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]