15,723 matches
-
P. Stați, Al. Vicol, S. Vărzaru, Dan Simonescu, C. Turcu ș.a. Articole și studii despre literatura română și universală publică P. Stați, articole despre teatru și muzica publică Gr. V. Coban și Al. Vicol. De menționat traducerile din poezia clasică latină (P. Stați), din poezia italiană (Pimen Constantinescu, Aurel Ivănescu), din poezia chineză și japoneză (Al. Ț. Stamatiad), din poezia rusă (George Lesnea). C.m. a alcătuit numere tematice despre B.P. Hașdeu (1932), Eminescu (1939), O. Goga (1938) ș.a. Au mai colaborat
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
fondul public năsăudean, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj (ce avea și o catedră de limba română), aprofundând cunoașterea Antichității la cursurile de teoria și istoria retoricii, de sintaxă greacă, de istoria literaturii latine și istorie elină, prin traduceri și interpretări din Cicero. În decembrie 1884, semnând C. Boșcu o snoavă versificată pe un subiect auzit de la Ion Goriță, Filosofii și plugarii, își începe colaborarea la „Tribuna” din Sibiu; dă, în anul următor, trei
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
16-20 de gospodării așezate una lângă alta sau, în orașe, zece familii săsești. Profund originală, instituția românească a preluat din formele specifice de organizare ale sașilor, iar evoluția ei a fost influențată de funcția de punte de comunicație între Occidentul latin și Orientul bizantin pe care, prin transhumanța efectuată sau prin roire, această zonă etnoculturală a deținut-o de-a lungul timpului. Acest fapt este dovedit de diferențele specifice fiecărei comunități din satele din Mărginimea Sibiului care, spre deosebire de Nachbarschaft-ul săsesc, nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
maturitatea de gândire și originalitatea creatoare a culturii și civilizației populare românești. O altă trăsătură este comunitatea de drept definită în izvoarele medievale prin „obiceiul și legea țării noastre”, ce corespunde formulei consuetudines terrae din sursele germane contemporane de expresie latină. Asemănările dintre „vecinătatea” românească, Nachbarshaft-ul săsesc și „vecinătatea” maghiară din Transilvania sunt rezultatul contactelor dintre aceste comunități învecinate sau care au avut o arie comună de circulație ce a favorizat împrumuturile, interferențele, influențele reciproce. Căile de comunicare, de transmitere a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o singură fată. La căsătoria ei, părinții i-au dat drept zestre jumătate din trupul de moșie, iar pe aceste terenuri s-a format un sat: „satul fetei”. Preotul Vasile susține că la baza formării termenului de „Fetești” stă cuvântul latin fustis, cu înțelesul de pădure cu copaci groși. Inventarul toponimic de astăzi, în special denumirile cartierelor (Vlașca, Coloniști etc.), atestă strânsele legături dintre oraș și celelalte așezări din Câmpia Română. Denumirea cartierului Vlașca provine de la numele fostului județ Vlașca, de unde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
determinants of an alternative form of immigrant economic adaptation, Transnational Communities Programme, University of Oxford, Working Paper Series, www.transcomm.ox.ac.uk/working papers.htm. Portes, Alejandro. (1996). Globalization from below: The rise of transnational communities, Smith și R.P. Korczenwicz, Latin America in the world economy, work, paper, Westport: Greenwood Press. Potot, Swanie. (2003). Circulation et reseaux des migrants Roumains: Une contribution a l’étude des nouvelles mobilités en Europe. Nice. Pries, Ludger. (1999). Migration and transnational social spaces / [DAMES, Dansk
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Este transferat la Alexandria (1886-1891), apoi la Roman (1891-1899), de unde trimite spre retipărire în „Arhiva” lui A. D. Xenopol (1893-1894) vechile Amintiri din o călătorie. Cu sprijinul lui Xenopol, H., „amantul nestrămutat al naturii”, ajunge la Iași, profesor de română și latină (un timp director) la Liceul Internat (1899-1912). Stimulat de G. Ibrăileanu („delicatul meu amic” - un „estet literar de mâna-ntâi”), reia scrisul; prestigioasa revistă „Viața românească” îi tipărea, între 1907 și 1912, acum remaniate și împărțite în capitole, amintirile de
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
trandafirii.” Dar simbolismul, cât există, nu angajează însăși simțirea poetică adâncă a lui H., care în esență e o formă de romantism, ușor modernizat în latura tehnică. A parafraza este o procedură ce amintește de clasici, de cei greci și latini, dar modernii o cultivă și ei, parodiind astfel, și totodată revitalizând implicit literatura clasică. Operând, asemenea mai tuturor poeților notorii din generația lui, cu mijloace prozodice - și expresive, în general - consacrate, cu material de inspirație din cele mai canonice surse
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
ceea ce nu era la modă În Franța. Se sacrificase prea mult performanța În favoarea siguranței automobilului. Timpul de livrare era prea lung, iar noile modele promise nu mai veneau. Lui Garsted i se repeta Într-una: „Așa e Franța. O țară latină, pasională, cu sânge cald, pe când Volvo era o mașină cerebrală, concepută de scandinavi melancolici În timpul lungilor seri de iarnă și având ca scop Înainte de toate să fie protejați de frig”. Garsted știa bine toate acestea și, În plus, avea cifrele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
W., Organisation and Environment: Managing Differentiation and Integration, Harvard Graduate School of Business Administration, Harward University, Cambridge, Mass., 1967. Leontiades, M., Managing the Unmanageable: Strategies for Success Within the Conglomerate, Addison-Wesley, Reading, MA, 1986. Liter, B., Le grand jeu Europe-Amerique Latine, Gallimard, Paris, 1981. Little, R., „Conglomerates are doing better than you think”, Fortune, 28 mai 1984, p. 60. „Lumea În 2004 + România În 2004” (traducere din limba engleză), Capital, 2003, p. 47. Lynch, R., Strategia corporativă, Editura ARC, București, 2002
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
în antologia Roumanie fantastique. Spiritul independent și, implicit, polemic, erudiția suplă, rigoarea și coerența lecturii caracterizează următoarele două cărți ale lui D., Spiritul Romei (1979) și Visul lui Scipio (1983), concepute în vădită orientare militantă și restauratoare, vizând moștenirea noastră latină. Eseurile din Fiul Craiului și Spânul (1998) atestă întemeierea clasică a reflexivității criticului. Cartea cumulează, în două secțiuni (Repuneri în... și decăderi din drepturi și Acolade comparatiste și alte reevaluări), o suită de investigații în zone nevralgice ale literaturii române
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Prima verba, II, 207-210; Louis Vax, Les chefs-d’oeuvre de la littérature fantastique, Paris, 1979, 42; Mircea Opriță, Spiritul Romei, TR, 1980, 2; Veronica Mocanu, Spiritul Romei, ST, 1980, 2; Adrian Marino, Interpretarea literaturii fantastice, T, 1982, 8; Adrian Marino, Ideea latină, TR, 1983, 27; Dana Dumitriu, Un eseu despre istoria Romei, RL, 1983, 40; Mircea Popa, „Visul lui Scipio. Istoria Romei ca poveste filosofică”, ST, 1983, 10; Yvonne Goga, O antologie a fantasticului românesc, TR, 1984, 16; Iorgulescu, Prezent, 276-279; Rodica
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
îi sunt Ilie Bărbulescu, Traian Bratu, Dimitrie Gusti, G. Ibrăileanu (acesta a intenționat să-l rețină asistent), A. Philippide, Orest Tafrali. A absolvit și Seminarul Pedagogic Universitar din Iași (1922). După ce funcționează ca profesor titular pentru limba română și limba latină la Liceul de Stat nr. 2 din Cernăuți (1923-1925), face studii de slavistică la universitățile din Varșovia, Lvov și Cracovia, unde a audiat cursuri ale etnologilor și etnografilor Jan St. Bystron, Eugeniusz Frankowski, Adam Fischer, Kazimierz Moszynski și St. Poniatowski
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
ei romane: „Nu poate fi nici o îndoială - scrie el - că înainte de a se începe viul contact al românilor cu slavii, cei dintâi aveau datina colindatului în floare și anume în forme romane, așa cum o primiseră direct de la izvor, prin elementul latin venit să romanizeze provinciile tracice, dintre care unele sunt leagănul poporului nostru.” Împreună cu M. Drinov și cu C. Jirecek, C. susține că slavii au împrumutat, pe teritoriul Daciei, datina și termenul care o denumește de la „acea populație traco-romanică, vorbitoare de
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
să romanizeze provinciile tracice, dintre care unele sunt leagănul poporului nostru.” Împreună cu M. Drinov și cu C. Jirecek, C. susține că slavii au împrumutat, pe teritoriul Daciei, datina și termenul care o denumește de la „acea populație traco-romanică, vorbitoare de limbă latină, răspândită pe spații foarte întinse, pe care au întâlnit-o la năvălirea lor spre sudul Europei”. În noile spații, datinele romane sunt supuse la „schimbări violente, din care ies atât de transformate încât sunt aproape de nerecunoscut”. Cu toate că ulterior au apărut
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
1962, număr dedicat lui Aron Cotruș (la moartea poetului), revista este redactată numai de Traian Popescu. De la numărul 1 pe 1972, editată lunar, poartă subtitlul „Revistă de cultură și acțiune românească în exil”. Cel dintâi număr este dedicat Congresului Uniunii Latine (Madrid, 10-16 mai 1954) și înscrie pe prima pagină poezia lui V. Alecsandri Cântecul gintei latine. Textele sunt redactate în limba română, franceză și spaniolă, iar de la numărul următor revista este scrisă integral în limba română. Precizarea referitoare la atitudinea
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
De la numărul 1 pe 1972, editată lunar, poartă subtitlul „Revistă de cultură și acțiune românească în exil”. Cel dintâi număr este dedicat Congresului Uniunii Latine (Madrid, 10-16 mai 1954) și înscrie pe prima pagină poezia lui V. Alecsandri Cântecul gintei latine. Textele sunt redactate în limba română, franceză și spaniolă, iar de la numărul următor revista este scrisă integral în limba română. Precizarea referitoare la atitudinea publicației Se primește colaborarea oricărui român, revista neaparținând nici unei grupări politice. Se înțelege de la sine că
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
XII.1843, Neuwied, Germania - 1.II.1916, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Fiică a prințului Hermann de Wied și a prințesei Maria de Wied, Paula Ottilia Elisa de Neuwied, viitoarea regină și poetă, învață în familie limbile engleză, franceză, italiană, latină, studiază matematica, fizica și gramatica, ia lecții de pictură și de muzică. La Berlin, urmează cursurile de Belle Arte. În copilărie și în tinerețe, face numeroase călătorii: Berlin (1847, 1861), Bonn (1851), Paris (1854), în Elveția (1858), Italia (1859), Polonia
CARMEN SYLVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
Ce nu trebuie să uităm, îngrijit de Șt. Baciu, în care sunt reproduse poezii, cântece, marșuri cu caracter patriotic național, „rupte din sufletul țării”, cum au consemnat revistele exilului; broșura La Roumanie vous dit: présent, distribuită participanților la Congresul Uniunii Latine (Rio de Janeiro, octombrie 1951); poemul America de Raul Oltero Reiche, poem tradus de Șt. Baciu. Sunt anunțate, pentru caietele următoare, lucrări semnate de Faust Brădescu, Al. Petru Silistreanu, I.G. Dimitriu. În numărul 9 al revistei „Înșir-te mărgărite” pe
CERCUL CULTURAL „ANDREI MURESANU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286169_a_287498]
-
bizantini), N. Cartojan („Ceasornicul Domnilor” de N. Costin și originalul spaniol al lui Guevara), Carlo Tagliavini (Contribuții la bibliografia românească veche), N. N. Condeescu (O dramă istorică inspirată de Doamna Chiajna), I. C. Chițimia (Cronica lui Ștefan cel Mare), B. Cazacu ( Influența latină asupra limbii și stilului lui Miron Costin) ș.a. Fiecare volum mai conține Bibliografia publicațiilor privitoare la cultura veche românească, întocmită de studenți sub îndrumarea lui N. Georgescu-Tistu, facsimile, indici de nume și materii. Apar și articole-necrolog închinate unor personalități din
CERCETARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286168_a_287497]
-
teoretic din Gătaia (1969-1973), urmând apoi un curs postliceal de telecomunicații la Reșița. Înainte de a se pensiona medical, lucrează treisprezece ani în domeniul telecomunicațiilor. Colaborează la revistele „Orizont”, „Luceafărul”, „Transilvania”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Calende”, „Contrapunct”, „Apostrof”, „Ramuri”, „Arca”, „Anabasis”, „Orient latin”, „Poesis”, „Semenicul”. A mai semnat Sorin Roianu, Ion Chirescu. Debutează în 1971, cu versuri, în „Orizont”, iar editorial, în 1986, în placheta colectivă Argonauții. Poeziei spectaculare a primului volum personal, Balade vesele și triste scrise prin cârciumi comuniste (1990), în
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
Cornel Ungureanu, Poeți din Banat, O, 1995, 4; Dan Silviu Boerescu, Ciocane fără seceri, LCF, 1995, 16; Gheorghe Mocuța, Întunecatul Chichere, „Arca”, 1995, 10-12; Lucian Alexiu, Casa Faunului, Timișoara, 1996, 184; Simona Constantinovici, Arta de a fi dincolo de oglindă, „Orient latin”, 1997, 4; Radu G. Țeposu, Manuscris, „Cuvântul”, 1998, 6; Nicolae Oprea, Un optzecist întârziat, VTRA, 1998, 3; Alex. Ștefănescu, Cărțile săptămânii, FLC, 1998, 8; Al. Florin Țene, Ion Chichere, „Podul spadei”, CRC, 1998, 10; Gh. Grigurcu, În Absurdistan, RL, 2003
CHICHERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286193_a_287522]
-
de sinteză, o poezie a însumării tolerante [...], ea nu întoarce spatele liricii existente, ci fața; preia din aceasta ceea ce găsește viabil. Poezia heracleitică se deschide, dialoghează, acceptă poezia de până la ea” (Mic manifest despre poezia heracleitică, postfața volumului Povestea țării latine din Est, 1994). Nu este vorba despre mimetismul parodic al „lunedismului”, atitudine postmodernă de asumare prin delimitare și caricare, ci de o voință integratoare grație căreia Eminescu se întâlnește cu T. S. Eliot, Urmuz stă bine lângă Rilke, iar Valéry
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
căutărilor cvasiinițiatice ale personajului. SCRIERI: Sălaș în inimă, București, 1976; Realul eruptiv, București, 1979; O interpretare a purgatoriului, București, 1982; Lamura, București, 1983; Omul nețărmurit, Craiova, 1987; Unde se odihnesc vulturii, București, 1987; Valul și stânca, Craiova, 1989; Povestea țării latine din Est, București, 1994; Maratonul învinșilor, București, 1997; La marginea lui Dumnezeu, București, 1998; Cartograful puterii, București, 2000; Povestirile lui Cesar Leofu, București, 2002; Bastonul de orb, București, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Candoarea de a fi poet, F
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
CHESARIE DE RÂMNIC, (c. 1720, București - 9.I.1780, Râmnicu Vâlcea), cărturar și traducător. Este fiul Ilincăi și al lui Anghelachi Halepliu, zaraf. Învăță la Academia grecească din București, având printre dascăli pe renumitul Alexandru Turnavitu. Cunoștea istoria și limbile latină, greacă, rusă și franceză. Călugărit în 1761, a fost doisprezece ani protosinghel și eclesiarh al Mitropoliei din București. Împreună cu mitropolitul Grigorie al Ungro-Vlahiei și cu arhimandritul Filaret de la Râmnic, el prezenta, în 1770, doleanțele țării în fața împărătesei Ecaterinei a II
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]