11,487 matches
-
Orașul în mare, la E. A. Poe), în care s-au salvat de pângărire fecioarele-călugărițe. Sirena lacului (variantă a Rusalkăi) mizează pe credințe străvechi despre metamorfozele între regnuri - zâna apelor, pește, sirenă -, dar și pe ideea sancțiunii, aplicată bărbatului necredincios. În Moșii, mântuirea sufletelor dezlegate, într-o panoramă a fantasticului nocturn: ateistul, paricidul, sinucigașul, „vânzătorul patriei sale”, se face prin practici ritualice populare. Disciplina poetică și virtuozitatea tehnică în prelucrarea motivelor universale ale romantismului îl apropie pe A. de capodoperă (Turnul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
unor balcoane sau case de scară reprezintă tot atâtea eforturi de a întâlni la jumătate de drum - și, în proces, de a face vandabile -atât spiritul timpului cât și nostalgiile sămănătoriste ale unor clienți extrași prea brusc de la ațipitele lor moșii spre a fi plantați în aerul tare al noilor metropole. Cât despre arhitectura modernă, atunci când este propulsată de stat, ea este limitată la cămine de ucenici, locuințe sociale sau clădiri secunde, precum stația de radio de la Bod. Când este însă
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
de Planul Voisin sau de Cetatea Radioasă ale lui Le Corbusier. Cartierele acelei upper-midle class bucureștene, fermecate încă de aristocrație (care, în perioada interbelică, încerca să își găsească un rost economic și politic după abolirea marii proprietăți funciare), pendulînd între moșie și club, între terenurile de tenis și bursă, între bănci și Capsa, sunt într-adevăr împănate cu vile moderne, savant camuflate în verdeață; dar sunt, totodată, deliberat decuplate de la orașul propriu-zis, desprinzând astfel porțiuni disproporționat de ample din spațiul public
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
e el, rău și dușman al poporului. Mai întâi este umilit de tiranicul său tată, Găvrilă, care nu vrea să-i dea partea lui de pământ. Apoi, țăranii săraci, în frunte cu Moț, refuză să-i facă parte la împărțeala moșiei baronului Papp de Zerind, deși Ezechil a luptat și a fost rănit pe front. Respins de toți, Ezechil se alătură legionarului Baniciu. Partea obligatoriu bună, pozitivă în conflict, țăranii fără pământ, până acum tratată nediferențiat, este segmentată de Popovici. Țăranii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a luptat și a fost rănit pe front. Respins de toți, Ezechil se alătură legionarului Baniciu. Partea obligatoriu bună, pozitivă în conflict, țăranii fără pământ, până acum tratată nediferențiat, este segmentată de Popovici. Țăranii din Deleni și moțoganii tolerați pe moșia baronului sunt la fel de săraci, dar, nefiind din partea locului, moțoganii sunt săriți la împărțirea pământului. Instigați de avocatul lui Papp, ei pornesc împotriva delenilor. Momentul plecării la luptă e antologic : „Vă propun să cântăm «Trăiască regele !»”, zice avocatul. La care „vocalistul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lui Mitru Moț, e fiica chiaburului Găvrilă - lupta de clasă face imposibilă concretizarea iubirii. Un erou al bătăliei pentru împărțirea pământurilor moși erești este ucis mișelește, din ordinul boieroaicei interpretate remarcabil de Olga Tudorache. Hotărâți, țăranii intră cu plugurile în moșia Hotarele. Aidoma regizorilor Mihu și Marcus și operatorilor Alexandru Întorsureanu, Gheorghe Fischer și George Cornea în Viața nu iartă, Mircea Săucan și operatorul Costea Ionescu-Tonciu fac un adevărat „balet” de imagine pe marginea scenariului propagandistic. Prim-planuri insistente, ca defulare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
La întrebarea lui Sigismund Báthory : „Câtă oaste ai ?”, Mihai Titus răspunde mândru : „Toată țara”. Nimic mai fals. Armatele organizate și conduse de Mihai Viteazul s- au bazat în bună măsură pe mercenari, plătiți cu banii dați de boieri din exploatarea moșiilor și de primăriile orașelor. În lupta cu armata lui Sinan Pașa deschisă la Călugăreni, Mihai Titus este lăsat fără sprijin de Sigismund Báthory, al cărui vasal acceptase să fie. Nu este adevărat. Retrăgându-se după „victoria” de la Călugăreni, de fapt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să ridice gloatele la luptă. Înaintea atacării Transilvaniei, el a instigat cu cinism, prin agenții săi, populația română la răscoală, după care, odată instalat la Alba Iulia, a înăbușit cu cruzime zisa răscoală. În Țara Românească a legat țăranii de moșiile boierești prin legea „Așezământului lui Mihai”, legarea de glie. Masele largi românești din Ardeal și Moldova n- au cunoscut vreo îmbunătățire semnificativă a stării lor în timpul domniei lui Mihai - dimpotrivă, dările au crescut, pentru că armata de mercenari costa mult. „Unirea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
înfăptui curând, pleacă în Rusia, unde mai fusese și în tinerețe. I se acordă, prin grația împărătesei Ecaterina a II-a, gradul de colonel, iar după retragerea din armată este înnobilat cu titlul de cneaz și primește în dar o moșie pe malul drept al Bugului. Aici întemeiază, cu fratele său, Nicolae, târgul Kantakuzinka, unde își va trăi ultimii ani în tihnă și reculegere, făcând lecturi din vasta-i bibliotecă și redactând memorii. Vocația spătarului C. a fost politica, literatura socotind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
lansat în forță o campanie dură de deznaționalizare a românilor, începând cu persecuția preoților în încercarea de a le schimba religia. Acest aspect avea să se contureze și mai pregnant în 1428 când regele Sigismund amenință boierii locali cu confiscarea moșiilor dacă nu-și schimbă religia, obținând astfel maghiarizarea forțată a majorității acestora. Așa că până în secolul al XV-lea Biserica Românească se află sub o dublă influență. Dincolo de munți era influența agresivă a catolicismului impus cu forța de maghiari, iar dincoace
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în acest mod, a cincea parte din pământul țării să aparțină grecilor, aspect dovedit fără echivoc de tabloul real cerut de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a realiza secularizarea averilor mănăstirești. Așa, de exemplu, patriarhia de Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
parte din pământul țării să aparțină grecilor, aspect dovedit fără echivoc de tabloul real cerut de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a realiza secularizarea averilor mănăstirești. Așa, de exemplu, patriarhia de Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aparțină grecilor, aspect dovedit fără echivoc de tabloul real cerut de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a realiza secularizarea averilor mănăstirești. Așa, de exemplu, patriarhia de Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
echivoc de tabloul real cerut de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a realiza secularizarea averilor mănăstirești. Așa, de exemplu, patriarhia de Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii erau închinate, ceea ce constituia un
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru a realiza secularizarea averilor mănăstirești. Așa, de exemplu, patriarhia de Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii erau închinate, ceea ce constituia un adevărat exod de bogății în dauna
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mănăstirești. Așa, de exemplu, patriarhia de Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii erau închinate, ceea ce constituia un adevărat exod de bogății în dauna bieților români care cu greu își duceau traiul zilnic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Constantinopol deținea 6 mari moșii, patriarhia din Antiohia 6 moșii, cea din Alexandria 11 moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii erau închinate, ceea ce constituia un adevărat exod de bogății în dauna bieților români care cu greu își duceau traiul zilnic. Domniile fanariote aveau să însemne punctul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
moșii, cea din Ierusalim 177 moșii, mănăstirile grecești din Sinai 54 moșii, cele din Epir, Macedonia, Tesalia și Albania 120 moșii, cele din muntele Athos 186 moșii. În total peste 75 mănăstiri mari și bogate din Țările Românești cu 561 moșii erau închinate, ceea ce constituia un adevărat exod de bogății în dauna bieților români care cu greu își duceau traiul zilnic. Domniile fanariote aveau să însemne punctul culminant al acestui fenomen când practic țările române au fost transformate în adevărate colonii
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tunul în sate din Vrancea care refuzau colectivizarea. Valurile de industrializare duseseră la transferuri masive de populație de la sat la oraș, iar marile gospodării, rebotezate de către Ceaușescu Cooperative Agricole de Producție, CAP, ca și Întreprinderile Agricole de Stat, IAS (fostele moșii expropriate din 1945 înainte) reluau de fapt, în context comunist, modelul de mult depășit al marilor latifundii de odinioară, dezvoltând un nou propietariat rural tot mai sărac și mai lipsit de experiența unei gestiuni independente a fermelor moderne de tip
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ies "generații una din alta și se duc pe rând" (p. 7). Generațiile care se succed și pier una după alta păstrează însă același sânge al românității, cu care strămoșii actualilor români au sfințit, prin jerfa lor, pământul lăsat în moșie. Îndepărtându-se ireversibil de concepția voluntarist-civică a naționalismului propusă de Renan, Delavrancea se lasă purtat către o tot mai acută rasializare a națiunii. "Conștiința de rassă" este cea care înnobilează "instinctul de Patrie" (p. 21), prima fiind o treaptă superioară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
iubește, deși aplică femeii corecții usturătoare, este apreciat. Jankin este cu douăzeci de ani mai tânăr, meșter în arta dragostei, cunoaște din cărți răutatea femeilor, a fost diac la Oxford, un „intelectual” am putea spune. Lui i-a încredințat femeia moșie și bani, generozitate de care s-a căit apoi. Un episod semnificativ între cei doi este incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună ca fiind perfect credibil: „Soția este darul Celui Sfânt;/ Ce alte daruri sunt pe-acest pământ/ Ca bani, moșie, vite și izlaz/ Norocul ni le dăruie, și azi/ Le stăpânești, iar mâine s-au topit;/ Dar nu greșesc de-oi spune răzvedit/ Că tot nevasta dăinuie din toate/ Mai multă vreme... Chiar prea multă, poate.../ Căci taina nunții este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în acel interogatoriu , am fost lovit la cap de către Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus să mă împuște cu pușca umplută cu pietre de diamant cât oul de mare (...) / Este/ un om bogat care are 48 de moșii, 48 de râuri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate și care are 48 de milioane.” - și la sora poetului, Hanrieta, în scrisoarea din 22 iunie 1889 către Cornelia Emilian: „Atât vă spun, și vă rog să spuneți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
către tată, pentru că mama îngrijea intens de cele două fete pe care le ținea la pensionul Emiliei Humpel, sora lui Titu Maiorescu. Mai înțelegem că mama era, ea însăși, pasionată de cărțile de joc sperând să-și recâștige și astfel moșiile pierdute de fostul soț. E materie pentru un bun roman de moravuri în notele de subsol ale D-lui C. Popescu - Cadem, dar se ridică, iată, întrebarea dacă nu cumva acest Petru Poenaru va fi fost profesoraș prin Craiova - și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de 7 grame, sau ca acel Comitet de doamne să fi intrat în alertă și să fi provocat consultul... 23 iunie/5 iulie: „Epistola D-voastră am primit-o în momentul când a plecat Doctorul Isac în Bucovina, la o moșie a domniei-sale, pe două sau trei zile, din a cărui cauză nu vă pot trimite certificatul în epistula asta. Principala părere a lui Isac e de a merge nenorocitul meu frate la LaculSărat. Mi-a scris Domnul Pompiliu să viu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]