15,863 matches
-
al brutalității, suferinței umane, poetul are forța și ințelepciunea de a intrevedea ziua de mâine, senină, atrăgătoare care mângaie, consolează. Speranța În supravietuirea condițiilor din lagăr este salavatoare. Norii negri se risipesc și se vede seninul Înstelat, cum numai cerul patriei poate da mangâiere și speranță. În ambianță distructivă a celularului amintirea zilelor de acasă aduce forța și sperantă supraviețurii. Poetul se menține Încrezător În steaua lui, și după cum declară nu a supus nimănui fruntea “decât la munți și holde cosânzene
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ce-și Înalță spicul darnic și plin de har”. Boem și militant, liric și pragmatic, a ars pentru Înaltele idealuri ale neamului său. Adesea, gândurile sale ajung la Înălțimi stelare, pentru ca de-acolo să cuprindă mai bine crugul ciuntit al patriei sale. Curajul opiniilor nu l-a părăsit până În apropierea sfârșitului. Când aluzia și metafora nu au mai fost posibile În peisajul autohton s-a refugiat În literatura pentru copii. Tema morții revine frecvent mai ales În scrierile În proză. Aborda
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
condițiile dramatice În care se află. „Așa cum mă vedeți, eu am un mărgăritar care mă face bogat. Acum și, mai mult În viitor”. Adesea, se refugiază În natură nu doar ca ambient ci ca un dar al Creatorului Întru Înobilarea patriei: „E atâta calm În cumpăna naturii Că prinzi, zvâcnind, ăn muguri pe poteci Culorile comorilor, când treci. ...Și toamnei mele Îi aud condurii...” (Sunet de aramăă ...Și un mic semn al optimismului din totdeauna: „Povara grea Spinarea de-ți curmă
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
inimii este o binecuvântare. El a strălucit deopotrivă pe scenă, ca scriitor și ca bun român. Plecând din calea nimicitoare a expansionismului răsăritean și părăsind vatra părintească cu speranța reîntoarcerii, pe cărările pe care l-a purtat soarta, pe pâmântul patriei a Înțeles chemarea timpului vibrând la drama dar și la speranța Întregirii pământului strămoșesc. Întreaga sa operă este inspirată, Însuflețită de speranța Dreptății, că va veni ziua când apele Nistrului vor fi din nou străjer al moșiei naționale. Mărturisirile sale
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
că nu mai am Încotro am devenit optimist”; - ”Am trăit În țară fără sat; ai mei făr’de țară”; - ”Învinsul cât și Învingătorul sunt vremelnici”; Nimic mai jalnic; o limbă biciuită de altă limbă”; - ”Toți ne Închinăm Într-un fel Patriei; unii doar cu viața, alții și cu moartea”; - ”Veșnica tinerețe În lucruri trecătoare”; - ”Pentru Întâia dată mi-am ridicat privirile spre tricolor, care mi-a devenit stindarul vieți, de pe cuptorul din casa bunicilor de pe Nistru. Încă nu mă ridicasem În
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
favorizat o relație cu o familie franceză la invitația căreia familia Grosu a ajuns la Paris unde cere azil și se stabilește În capitala Franței. Rezidența la Paris nu l-a despărțit de România - „ardea un foc ascuns: ideea slujirii patriei de departe” - În conditiile de a fi streini fără nici o relație politică, religioasă sau din exilul românesc. În scurt timp tinerii emigranți au putut să constate că politicienii Franței și chiar intelectualitatea În ansamblu nu agreau atunci aluzii oricât de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
trai În libertate și siguranță. Preceptele biblice dădeau sens situației de exilat și tot din punctul de vedere religios erau apreciate opțiunile refugiaților. Persoanele apropiate cu care menținea relații erau cu convingeri religioase, militanți În spiritul evangheliei și atașament față de patrie. De altfel exilații români apreciau vederile sale exprimate În revista Catacombes manifestând dorința de a-l avea ca invitat la reuniunile pe care le organizau. Concepția sa privitor la organizațiile române era lapidar expusă În cuvintele: ”... este imposibil să ne
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
putut anchetatorii să găsească inventar adus În țară. Și a rămas. Dar nu speriat și umilit. Dârz! Falnic - că nu degeaba i se spunea Stejarul de la Orhei. Cât l-am cunoscut, din primii ani ai libertății relațiilor dintre Basarabia și Patria Română și până În ultima zi a zbuciumatei sale existențe a fost Într-o permanentă activitate creatoare. E greu de Închipuit cum un singur om a izbutit să se facă cunoscut În țara Întregită, mai cu seamă În ultimele două decenii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Cultură din satul Pitușca, baștina talentatului actor din București - Misail Chiriță basarabean de origine. La popasul În localitatea următoare, Ghidighici s-a reunit cu vocile coralei ”Mihai Viteazu” din țară. Aceste reuniuni Între localnici basarabeni și numeroase formațiuni artistice din patrie au reînviat sentimental unității românești sentiment pe care Toma Istrati l-a relevat În discursurile sale În numele României Întregite. Prin vizita formațiunilor artistice care au urmat an de an, prin donațiile făcute școlilor și căminelor culturale din localitățile basarabene vizitate
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
strune, spartă, având în ea trandafiri uscați. Simbolizează intelectualul, omul cu idei. Îmi place atunci când un om lansează o idee, o poveste. Mi se pare că este un cântec.Vedem și câteva nuci. Eu, cum se știe, locuiesc în Basarabia, patria nucilor, unde avem un partid comunist puternic, care este acum la guvernare (2008). Nuca simbolizează rodul despre care nu știm nimic. Miezul e bun sau e putred? Pentru a afla, trebuie spartă. Și mai vedem o păpușă-arlechin, care, de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dintre acele triste repere ale istoriei mai recente a românilor basarabeni și bucovineni. O istorie ingrată, o carte cu coperta neagră, cu paginile însămânțate cu literele foamei, frigului, fricii... Rămași, în fatidicul an 1940, fără sprijin legitim și identitar din partea Patriei istorice (care, după cum se știe, nu a tras nici un foc de armă în direcția dușmanului), trecuți apoi prin calvarul deportărilor, prin infernala mașinărie a gulagurilor staliniste, prin marea spălătorie de creieri ce a funcționat neîntrerupt până la prăbușirea colosului cu picioare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
-le mai întâi în instituții mixte de învățământ româno-ucrainean, apoi... doar în ucrainene. Avem nu puține exemple în această privință. Dacă mai adăugăm la toate acestea și faptul că în școlile noastre nu se studiază istoria poporului român, nici a Patriei noastre istorice, România, că s-au redus orele la limba și literatura română, că geografia și istoria Ucrainei se predau deja în limba de stat, că nu toate școlile sunt asigurate la timp cu manualele necesare în limba română ș.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
profesional, cu toții plecați din țară pentru un trai mai bun. În ce fel de Românie trăim, Lucian Vasiliu? L.V.: În România elevilor olimpiadiști și a celor care se droghează, în România Deltei Dunării, dar și a mizeriilor aruncate în râurile patriei etc. Suntem la Porțile Orientului, la Porțile Europei... Contraste. Masa Tăcerii, dar și Poarta Sărutului, vorbitoare... Brâncuși, dar și manele... Sper. Sperăm "Dum spiro, spero", vorba latinului. Cât respir, sper. În România pe care și-au dorit-o, deopotrivă, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
credință în Munte nemunte și-n Mare nemare Răzbat din adânc dorinți seculare LECȚIE DE GEOGRAFIE "De două mii de ani acest pământ din trupurile noastre face parte" (Nichita Stănescu, (Un pământ numit România) Încă n-am reușit să desenez conturul Patriei exact precum este De fiecare dată îl fac cum aș fi vrut să fie Ba îi adaog niște lanțuri de munți veșnic verzi care cresc în afară și împrejurul lor tot verde o câmpie iar deasupra ei lăcrimând o vioară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
afară și împrejurul lor tot verde o câmpie iar deasupra ei lăcrimând o vioară Păduri seculare mănunchi de râuri ca niște crengi retezate Orașe străvechi colier de cetăți și cine știe câte mii de sate? Încă n-am reușit să desenez conturul Patriei exact precum este De fiecare dată îl fac cum aș fi vrut să fie Ba îi lipesc o bucată de mare la loc și o insulă mică semânând cu-n ghioc sau cu jumătatea de sus a unei harpe sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
îi lipesc o bucată de mare la loc și o insulă mică semânând cu-n ghioc sau cu jumătatea de sus a unei harpe sau de ce nu? cu capul strivit al unui șarpe... Încă n-am reușit să desenez conturul Patriei exact precum este nici cum ar trebui să fie În sufletul fiecăruia din noi se răzvrătește o altă geografie Nu-i nimic! parcă-l aud pe Nichita, zicându-mi, Bătrâne! Patria ta și a mea e aceeași și va rămâne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
unui șarpe... Încă n-am reușit să desenez conturul Patriei exact precum este nici cum ar trebui să fie În sufletul fiecăruia din noi se răzvrătește o altă geografie Nu-i nimic! parcă-l aud pe Nichita, zicându-mi, Bătrâne! Patria ta și a mea e aceeași și va rămâne încă nesfârtecata hartă a limbii române UN MUNTE-NGENUNCHIAT Am sângerat prin codri ca un ram detrunchiat de la tulpina țării Nimic acum mai scump eu n-am de cât un munte-ngenunchiat La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
va rămâne înscris în paginile istoriei războiului nostru din 1916-1919, el fiind strâns legat de acțiunile încununate de succese ale armatei române, după grelele încercări prin care trecuse din Moldova și de peste Tisa. El a fost în serviciul comandat al Patriei sale și a rămas până la sfârșitul vieții sale, în serviciul ei, ca un soldat credincios”. În același editorial, Constantin Kirițescu rememorează viața și activitatea mareșalului:,, A fost soldat și atâta tot. A pus în slujba oștirii toate însușirile lui prețioase
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
să treacă pe lângă el toate momelile situațiilor înalte ce i se ofereau, uneori cu deosebite stăruințe, și zâmbitor, când a descins sabia s a retras ca Cincinatus la ogorul său, fericit săși poată sfârși zilele în acest crâmpei din pământul patriei pe care o salvase în zilele grele. Viața lui Prezan se încheagă, unitară și măreață, în epopeea războiului de întregire, în care a jucat rol de frunte neumbrit de nicio altă încarnație. A trece în revistă etapele acestui rol este
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
București, proprietate a statului, dreptul de a purta toată viața uniforma militară și de a se bucura de toate beneficiile funcției și gradului deținute în timpul războiului. Prin această lege, guvernanții vremii doreau să recompenseze activitatea depusă de general pentru apărarea patriei. Modestul general considera că activitatea sa nu era altceva decât concretizarea datoriei pe care o avea față de România. În anul 1930, militarul Constantin Prezan a obținut cea mai înaltă recunoaștere a întregii activități, demnitatea de mareșal, recompensare a datoriei împlinite
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
din ,,era Vietnam" care se eschivaseră de la îndeplinirea stagiului militar, a dezvăluit o nouă politică a drepturilor omului, a cerut interzicerea testelor nucleare, a sugerat ideea normalizării relațiilor cu Cuba, a aprobat intrarea Vietnamului în ONU, a vorbit în favoarea unei patrii palestiniene și l-a trimis pe Cyrus Vance în Rusia cu o schemă de control al armelor drastic revizuită. Comentatorul David Broder a observat că Jimmy Carter guverna mai puțin ca un căpitan de vas, și mai mult ca un
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
pentru a înfrânge al-Qaida. V-ați împotmolit mai întâi, încercând să înghesuiți unsprezece idei în timpul de patruzeci și cinci de secunde alocat. Apoi v-ați intrat în ritm, când ați stabilit o mantră ce vizează trei aspecte: ,,să îmi apăr patria, să declar război dușmanului și să câștig bătălia ideilor". Acum a venit timpul să adăugați consistență practică structurii ideilor. O apărare perfectă a patriei nu este posibilă, dar este de preferat o securitate imperfectă decât nimic. Fiecare atac care este
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ați intrat în ritm, când ați stabilit o mantră ce vizează trei aspecte: ,,să îmi apăr patria, să declar război dușmanului și să câștig bătălia ideilor". Acum a venit timpul să adăugați consistență practică structurii ideilor. O apărare perfectă a patriei nu este posibilă, dar este de preferat o securitate imperfectă decât nimic. Fiecare atac care este oprit înainte să poată răni sau ucide este de neprețuit. V-ați pregătit deja măsuri pentru a spori controalele navelor portcontainer, aerodromurilor civile, fabricilor
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
ale procesului instructiv-educativ, cum ar fi: dobândire de cunoștințe noi din diverse domenii; completarea și sistematizarea unor cunoștințe; educarea atitudinii elevului față de învățătură și față de școală; cultivarea respectului față de semeni și față de sine; educarea în spiritul dragostei față de natură, față de patrie; dezvoltarea capacităților creatoare ale elevilor; formarea unor deprinderi utile în viața de zi cu zi. La școala noastră activitățile extracurriculare sunt direcționate pe următoarele repere: a). Activități de protecția persoanei: în cadrul cărora se pune accent pe educație rutieră,educație P.S.I.
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2953]
-
mulți. § 5 Aceasta înseamnă că trebuie să le oferim mijloace de trai celor care nu le aveau. § 6 Aceasta înseamnă că trebuie să recunoaștem demnitatea celor cărora le era contestată. § 7 Aceasta vrea să spună că trebuie să asigurăm o patrie celor care se îndoiau că o au. [...] Același principiu de structurare oratorică prin anaforă stilistică se regăsește și în discursul pronunțat în balconul Primăriei din Montréal, despre care a fost vorba în capitolul 2 § 3.4.: Dacă ați ști // cîtă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]