11,985 matches
-
în această localitate în (1749), iar dr. Klaus, în studiul "Izvoare tamaduitoare din monarhia austriaca", se referă la binefacerea apelor din Bazna. În evul mediu a făcut parte din comitatul Târnava Mică, iar în perioada interbelică a făcut parte din plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. Localitatea este renunumită și pentru rasa de porci care poartă numele localității. Localitatea este numită în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn". În maghiară este atestată și ca "Felsőbajom, Bajom". Variantele în română sunt "Boianul de
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
localității Miercurea, zonă formată din satele Apoldu de Jos, Apoldu de Sus, Poiana, Jina, Dobârca, Ludoș, Gusu (județul Sibiu), Doștat, Cunța, Spring, Gârbova (județul Alba). Miercurea s-a impus de-a lungul istoriei ca centru sau subcentru administrativ (scaun sau plasă), datorită poziției mediane față de zona numită Mărginime și satele agricole din Valea Secașului. Ca urmare, în Evul Mediu, localitatea a primit unele privilegii, dintre care amintim aici dreptul de a ține târg săptămânal. O astfel de dispunere a satelor reprezintă
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
(n. 27 ianuarie 1861, satul Sterianul de Mijloc, comuna Butimanu, plasa Snagov, județul Ilfov, în prezent în județul Dâmbovița - d. 27 august 1943, satul Schinetea, județul Vaslui) a fost unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial. a fost ofițer de carieră, provenit din arma geniu. Și-a făcut studiile de specialitate
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
august 1943, fiind înmormântat cu funeralii naționale, în curtea reședinței sale de la Schinetea. Istoricul Nicolae Iorga l-a caracterizat astfel: Constantin Prezan s-a născut la 27 ianuarie 1861, în satul Sterianul de Mijloc din comuna Butimanu, aflată atunci în plasa Snagov a județului Ilfov (în prezent în județul Dâmbovița). Era fiul lui Constantin și al Alexandrinei Prezan. Pe 4 decembrie 1888, la vârsta de 27 de ani, s-a căsătorit cu Clementina Bantaș. Căsătoria lor avea să dureze doar patru
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
Constantin Livaditi conacul și moșia Schinetea, la prețul de 335.500 lei. Cu o întindere de 1.065 ha și 3.522 mp și compusă din două trupuri, Schinetea cu Mălinești și Armășeni, proprietatea se afla în comuna Dumești din plasa Fundurile, județul Vaslui. În primii ani ai secolului al XX-lea, el a adăugat vechiului conac un parc, un beci, o fântână și o casă a administratorului, care avea grijă de conac în lipsa proprietarului. În anul 1939, a construit și
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
României - tricolorul. La 1 octombrie 1918, organul executiv al Sfatului Țării a inițiat procesul de formare a prefecturilor și subprefecturilor de județe și numirea în posturi a prefecților și subprefecților. Județul este împărțit în subprefecturi, alcătuite din mai multe voloste (plase). Florești devine centru de subprefectură, iar Vărvăreuca este inclusă în cadrul plasei Florești. Administrarea autonomă pentru Basarabia a fost abrogată prin hotărârea Sfatului Țării care a anulat condițiile din actul Unirii din 27 martie 1918, încheindu-și astfel activitatea sa ca
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
a inițiat procesul de formare a prefecturilor și subprefecturilor de județe și numirea în posturi a prefecților și subprefecților. Județul este împărțit în subprefecturi, alcătuite din mai multe voloste (plase). Florești devine centru de subprefectură, iar Vărvăreuca este inclusă în cadrul plasei Florești. Administrarea autonomă pentru Basarabia a fost abrogată prin hotărârea Sfatului Țării care a anulat condițiile din actul Unirii din 27 martie 1918, încheindu-și astfel activitatea sa ca organ suprem legislativ. Treptat se statornicesc instituțiile române. Prefectura, subprefectura, jandarmeria
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
de pământ la un număr de 51 230 locuitori din 236 sate”. În Vărvăreuca 218 locuitori primesc 847 ha din moșia boierească expropriată a lui Vladimir Acațatov. La 9 august 1918, prefectul de Soroca Rădulescu-Dobrogeanu propune împărțirea județului în 5 plase: Climăuți, Bădiceni, Nădușita, Florești și Vascăuți. Plasă e un termen de proveniență slavă și înseamnă „fâșie”, „zonă”. La 7 septembrie 1918 plasa Florești se formează doar în granițele vechii voloste. Plasa avea (la 1930) 62 localități. În anul 1925 este
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
230 locuitori din 236 sate”. În Vărvăreuca 218 locuitori primesc 847 ha din moșia boierească expropriată a lui Vladimir Acațatov. La 9 august 1918, prefectul de Soroca Rădulescu-Dobrogeanu propune împărțirea județului în 5 plase: Climăuți, Bădiceni, Nădușita, Florești și Vascăuți. Plasă e un termen de proveniență slavă și înseamnă „fâșie”, „zonă”. La 7 septembrie 1918 plasa Florești se formează doar în granițele vechii voloste. Plasa avea (la 1930) 62 localități. În anul 1925 este adoptată Legea cu privire la unificarea administrativă a României
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
expropriată a lui Vladimir Acațatov. La 9 august 1918, prefectul de Soroca Rădulescu-Dobrogeanu propune împărțirea județului în 5 plase: Climăuți, Bădiceni, Nădușita, Florești și Vascăuți. Plasă e un termen de proveniență slavă și înseamnă „fâșie”, „zonă”. La 7 septembrie 1918 plasa Florești se formează doar în granițele vechii voloste. Plasa avea (la 1930) 62 localități. În anul 1925 este adoptată Legea cu privire la unificarea administrativă a României care se împărțea, din punct de vedere administrativ, în județe, iar județele în comune. Comunele
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
prefectul de Soroca Rădulescu-Dobrogeanu propune împărțirea județului în 5 plase: Climăuți, Bădiceni, Nădușita, Florești și Vascăuți. Plasă e un termen de proveniență slavă și înseamnă „fâșie”, „zonă”. La 7 septembrie 1918 plasa Florești se formează doar în granițele vechii voloste. Plasa avea (la 1930) 62 localități. În anul 1925 este adoptată Legea cu privire la unificarea administrativă a României care se împărțea, din punct de vedere administrativ, în județe, iar județele în comune. Comunele erau de două tipuri: rurale și urbane. Comuna rurală
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
din punct de vedere administrativ, în județe, iar județele în comune. Comunele erau de două tipuri: rurale și urbane. Comuna rurală era alcătuită din unul sau câteva sate, având reședință în unul dintre ele. Județul și comuna aveau statut juridic. Plasa Florești se forma în componența a 6 comune: Florești, Gândești (Ghindești), Mărculești, Prajila, Răduleni și Sevirova. Cuprindea 32 localități. Astfel Vărvăreuca intră în componența comunei urbane Florești. În 1926, subprefecturile au fost înlocuite cu preturi, iar subprefecții - prin pretori. Anul
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
în componența comunei urbane Florești. În 1926, subprefecturile au fost înlocuite cu preturi, iar subprefecții - prin pretori. Anul 1938 este marcat de adoptarea unei noi legi administrative, conform căreia este introdusă unitatea teritorial-administrativă ținutul. Județele Bălți și Soroca, deci și plasa Florești, sunt încadrate în ținutul Prut, în care intrau și 7 județe din partea dreaptă a râului. Până la Unire, autoritățile locale erau instalate prin numire. Conform Legii unificării administrative, urmau să fie alese consiliile comunale și delegațiile lor permanente. Consiliul comunal
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
județul Târnava Mică, care era împărțit în patru circumscripții teritoriale: circumscripția Erzsébet (Elisabetopol, azi Dumbrăveni), circumscripția Hosszúaszó (Hususău, azi Valea Lungă), circumscripția Radnót (azi Iernut), și circumscripția Dicsőszentmárton (Diciosânmartin), de care aparținea și Gănești. În perioada interbelică acestea s-au denumit plase și au fost: I. plasa Blaj , II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni și IV. plasa Iernut. Evoluția demografică a satului Gănești din 1850 până în 1992: Principala ocupație a locuitorilor este agricultura. Zona Gănești - Seuca este o importantă zonă viticolă, vinurile
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
împărțit în patru circumscripții teritoriale: circumscripția Erzsébet (Elisabetopol, azi Dumbrăveni), circumscripția Hosszúaszó (Hususău, azi Valea Lungă), circumscripția Radnót (azi Iernut), și circumscripția Dicsőszentmárton (Diciosânmartin), de care aparținea și Gănești. În perioada interbelică acestea s-au denumit plase și au fost: I. plasa Blaj , II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni și IV. plasa Iernut. Evoluția demografică a satului Gănești din 1850 până în 1992: Principala ocupație a locuitorilor este agricultura. Zona Gănești - Seuca este o importantă zonă viticolă, vinurile obținute aici sunt larg cunoscute
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
circumscripții teritoriale: circumscripția Erzsébet (Elisabetopol, azi Dumbrăveni), circumscripția Hosszúaszó (Hususău, azi Valea Lungă), circumscripția Radnót (azi Iernut), și circumscripția Dicsőszentmárton (Diciosânmartin), de care aparținea și Gănești. În perioada interbelică acestea s-au denumit plase și au fost: I. plasa Blaj , II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni și IV. plasa Iernut. Evoluția demografică a satului Gănești din 1850 până în 1992: Principala ocupație a locuitorilor este agricultura. Zona Gănești - Seuca este o importantă zonă viticolă, vinurile obținute aici sunt larg cunoscute și apreciate. Gănești
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
circumscripția Hosszúaszó (Hususău, azi Valea Lungă), circumscripția Radnót (azi Iernut), și circumscripția Dicsőszentmárton (Diciosânmartin), de care aparținea și Gănești. În perioada interbelică acestea s-au denumit plase și au fost: I. plasa Blaj , II. plasa Diciosânmartin, III. plasa Dumbrăveni și IV. plasa Iernut. Evoluția demografică a satului Gănești din 1850 până în 1992: Principala ocupație a locuitorilor este agricultura. Zona Gănești - Seuca este o importantă zonă viticolă, vinurile obținute aici sunt larg cunoscute și apreciate. Gănești este înfrățit cu localitatea Nagyhegyes (din anul
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La 24 august 1807 a fost încheiat armistițiul de la Slobozia dintre trupele rusești și turcești aflate în războiul din 1806 -1812. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și avea 1753 de locuitori în unicul sat, o moară de aburi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 2864 de locuitori în satele Slobozia și Florica
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
din 1806 -1812. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și avea 1753 de locuitori în unicul sat, o moară de aburi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 2864 de locuitori în satele Slobozia și Florica. În 1931, a căpătat statut de comună suburbană a comunei urbane Giurgiu. În 1950, comuna a fost arondată orașului regional Giurgiu din regiunea București. În 1968, a
Slobozia, Giurgiu () [Corola-website/Science/299376_a_300705]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,97%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,24%). Pentru 2,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț, și era formată din satele Gura Hangului, Fârțigi, Durău, Răpciune, Schitu, Lețești, Izvorul Alb, Boboteni, Audia, Ciurubucu și Strâmtura, având în total 4167 de locuitori. În comună existau 11 mori de apă, 10 biserici și două
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
Schitu, Lețești, Izvorul Alb, Boboteni, Audia, Ciurubucu și Strâmtura, având în total 4167 de locuitori. În comună existau 11 mori de apă, 10 biserici și două școli primare. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Buhalnița, cu satele Buhalnița, Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Lacu Buhalniței, Poenari și Potoci, cu o populație totală de 1979 de locuitori. Această comună avea 14 mori de apă, două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
satele Buhalnița, Izvorul Alb, Izvorul Muntelui, Lacu Buhalniței, Poenari și Potoci, cu o populație totală de 1979 de locuitori. Această comună avea 14 mori de apă, două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Muntele a aceluiași județ, comuna Hangu având 5185 de locuitori în satele Audia, Boboteni, Fârțigi, Gura Hangului, Lețești, Răpciuni și Schitu-Durău; iar comuna Buhalnița avea 2940 de locuitori în satele Buhalnița, Izvorul Alb, Poenari, Potoci și Secu. În 1931, satele
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
duce la Țăndărei și Făurei. Așezarea Fetești a fost menționată pentru prima dată în anul 1528 într-un document emis de domnul Țării Românești, Radu de la Afumați. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Fetești avea statut de comună rurală în cadrul plășii Ialomița-Balta a județului Ialomița. Ea era formată dintr-un singur sat și avea 1236 de locuitori. În comună funcționau o stație de telegraf și poștă, două școli (una de băieți cu 29 de elevi și una de fete cu 25
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
de locuitori. În comună funcționau o stație de telegraf și poștă, două școli (una de băieți cu 29 de elevi și una de fete cu 25 de eleve) și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Fetești a aceluiași județ, fiind compusă din satele Gara Fetești și Feteștii Noi, cu 5312 locuitori. În 1931, existau două comune, Fetești (cu satele Buliga, Fetești și Feteștii Noi) și Fetești-Gară (cu satele Fetești-Gară și Coloniști), dar cele două comune
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
ordinea, prin organe cum a fost Asociația Evreilor din Reich ("Reichsvereinigung der Juden") din Germania și Consiliile Evreiești ("Judenrate") din ghetourile urbane din Polonia. Germanii au promis concesii în schimb pentru fiecare predare, prinzând conducerile evreiești atât de profund în plasa unor compromisuri bine intenționate încât o decizie comună de a lupta nu ajungea niciodată posibilă. Supraviețuitorul Holocaustului Alexander Kimel scrie: "Tinerii din ghetouri visau să lupte. Cred că, deși existau mulți factori care ne-au inhibat reacțiile, cei mai importanți
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]