10,690 matches
-
primul vorbitor otoman de limbă franceză, a fost uimit de ușurința cu care erau multiplicate cărțile în Paris, cu ajutorul tipografiilor, astfel și-a propus să deschidă o tiparniță la întoarcerea la Istanbul. Îl întâlnește pe Ibrahim Müteferrika, căruia îi prezintă schițele și se hotărăsc să pună bazele în anul [[1727]] a ceea ce avea să devină prima tipografie turcă din Imperiul Otoman. În anul [[1726]], Müteferrika a scris un tratat intitulat "Vesilet - üt - tıbâa", prin care prezintă beneficiile și necesitatea fondării unei
Ibrahim Muteferrika () [Corola-website/Science/330950_a_332279]
-
contribuțiile sale la realizarea frescelor de la mănăstirile Curtea de Argeș și Dealu. Zugrăvirea bisericii s-a terminat în decembrie 1526, dar programul iconografic al zugravului Dobromir, în prezent poate fi doar aproximat. În 1860, pictorul Gheorghe Tattarescu a realizat câteva desene și schițe la Curtea de Argeș reunite în "Albumul național", care pe lângă imaginea exterioară a monumentului înainte de restaurare, copiază tablourile votive din interiorul bisericii. În anul 1881 însă, André Lecomte du Noüy - arhitectul francez care coordona lucrările de restaurare de la Mănăstirea Curtea de Argeș, a decis
Dobromir din Târgoviște () [Corola-website/Science/334967_a_336296]
-
un prozator român contemporan de science fiction, fantasy și realism magic. Este membru fondator al Cenaclului de Arte Vizuale și Literatura de Anticipație “Sfera” din Brăila (înființat pe 17 ianuarie 1993) A debutat în 1993 în revistă Jurnalul SF cu schița Techno-Love, dedicată lui Freddie Mercury . În decursul timpului a colaborat cu numeroase publicații și periodice de gen: Jurnalul SF, Anticipația CPSF, cotidianul “Libertatea”, fanzinele “Sfera” (Brăila), Satelit-STRING (București ) cotidianul “Telegraful” (Piatră Neamț), suplimentul "Themis Art Magazin" și “Super Nova” (Iași
Aurelius Belei () [Corola-website/Science/335008_a_336337]
-
folosind dresajul canin. Metoda dă rezultate extrem de bune, dar nu ia în seamă condiționările pe care le impune ierarhia unei haite. Ultimul text din perioada 1994-1995 a apărut în "SuperNova" și a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună schiță la concursul Sigma din 1995. Această nouă distopie vorbește despre un viitor în care oamenii fără câini însoțitori sunt prinși de hingheri întocmai ca și câinii fără stăpân. Secțiunea 2013-2015 începe cu o continuare scrisă după 21 de ani a
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
la animalele și oamenii din jur, iar încercarea de a o distruge dă greș. Povestirea a fost premiată de "Gazeta SF" în 2013 și a fost publicată sub pseudonimul Christian Lis. Aparent o utopie în care oamenii au atins nemurirea, schița aduce în discuție accentele neplăcute ale acestui lucru și încercarea disperată a omenirii de a redescoperi bolile și moartea. Publicată în 2012 în "Gazeta SF", povbestirea prezintă călătoria unei nave spațiale prin sistemul solar răvășit de război, cu planete care
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
spațiale prin sistemul solar răvășit de război, cu planete care nu mai sunt propice vieții și o populație îmbătrânită. În periplul ei, întâlnește două personaje stranii, întruchipându-i pe Dumnezeu și pe Satan, a căror confruntare poate schimba soarta omenirii. Schița a fost publicată în 2015 în revista "Nautilus" și descrie soarta tragică a unui copil care promite să devină un geniu al picturii. Un accident pune însă capăt carierei sale, dar acest lucru îi permite să pătrundă mai adânc în
Rămășițele viselor () [Corola-website/Science/334997_a_336326]
-
a atras distincția cu Premiul imperial pe anul 1891. (Cu un an înainte obținuse acest premiu Klimt însuși) La Romă Hirémy-Hirschl a pictat cu precădere peisaje mediteraneene și portrete. Artistul s-a făcut remarcat că un maestru al desenului și schiței. Din perioada să română au rămas numeroase studii în cărbune sau cretă, care prefigurau picturile sale ulterioare. Studiile sale pentru tablouri precum „Sic transit...” și „Sufletele pe malul râului Acheron”, erau schițate pe hârtie albastră, violet-levănțică sau portocalie, care accentuau
Adolf Hirémy-Hirschl () [Corola-website/Science/335425_a_336754]
-
aparat de fotografiat, un dispozitiv de localizare similar GPS-ului, sau un aparat care permite comunicarea video. În final, produsul ajunge să ocupe atât de mult spațiu, încât este denumit telefonie-mobilă. Povestirea a apărut și în Almanahul Anticipația 2016. Această schiță a apărut în anul 2014 în numărul 4 al revistei "Ficțiuni.ro" și prezintă strădania unui călugăr de a atinge iluminarea.
Delirul încapsulat () [Corola-website/Science/335492_a_336821]
-
Astfel au loc tratative între Sfântul Imperiu Roman și Franța. Respectivii reprezentanți, Villars pentru Regatul Franței și Prințul Eugen de Savoia pentru imperiu, se întâlnesc la Rastatt pe 26 noiembrie 1713. După tratative extenuante, cei doi reușesc să facă o schiță a acordului, dar în timp ce împăratul este destul de mulțumit, Ludovic al XIV-lea îl dojenește aspru pe Villars reproșându-i că a făcut prea multe concesii și respinge proiectul de pace. Doar după ultimatumul prințului Eugen, regele Ludovic, deja bătrân, după
Claude Louis Hector de Villars () [Corola-website/Science/331909_a_333238]
-
Frumoase seri am petrecut alături de ei... A fost o perioadă care și-a pus amprenta asupra mea și care a contribuit la modelarea mea ca om. În plus, părinții mei sunt iubitori de frumos. Tata, pe lângă talentul la desen și schițe umoristice, încă scrie versuri, mi-a educat de mică iubirea pentru muzică clasică, iar mama e o lady, un exemplu de eleganță. DC News: Ce îți place să desenezi? Cum ți-ai descrie creațiile? Ana-Maria Roman: Niciodată peisaje. N-am
Ana-Maria Roman (Antena 3), interviu. Când arta se întâlnește cu justiția-exclusiv by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101357_a_102649]
-
din Secția foto a Escadrilei 1 Aviație. Experiențele trăite în această perioadă sunt redate de albumul fotografic personal ce conține 84 de pagini și 327 de fotografii, marea majoritate fiind însoțite de o scurtă descriere dactilografiată (albumul mai include desene/schițe, tăieturi din ziare). Printre cei fotografiați se regăsesc: Regele Ferdinand, Regina Maria, Prințul Carol, Generalul Berthelot sau Generalul Eremia Grigorescu. Axinte Constantin este demobilizat pe data de 15 iunie 1920, cu gradul de sergent. Între anii 1920-1926 colaborează cu un
Costică Acsinte () [Corola-website/Science/331444_a_332773]
-
Ludwig Krebs, care a studiat cu Bach până în 1735, a interpretat la clavecin în "Collegium musicum". Concertele pentru un singur clavecin, BWV 1052-1059, există în manuscris (aflate acum la Biblioteca de Stat din Berlin) dar nu sunt versiunile finale, ci schițe, versiuni de lucru, care au fost datate în jurul anului 1738. Este foarte posibil ca Bach să fi interpretat aceste concerte mai devreme. Lucrările BWV 1052-1057 erau intenționate pentru a fi un set de șase după cum poate fi observat în maniera
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
de investitori francezi de a canaliza Dâmbovița „de la București și chiar mai sus spre Oltenița” și de a înființa o companie de navigație. Primul proiect real a fost inițiat în anul 1880 de către inginerul Nicolae Cucu, care a realizat o schiță pentru o cale navigabilă între București și Oltenița. În 1929, Parlamentul României a adoptat o lege ce prevedea construirea unui canal care să transforme Bucureștiul în port la Dunăre, dar criza economică din anii 1930 a dus la abandonarea proiectului
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
născut la București într-o familie de evrei și a urmat cursurile școlii primare Kaiserliche-Konigliche Katholische Volksschule în perioada 1911 - 1915, după care a fost elev al liceului „Matei Basarab" în perioada 1920 - 1924. A debutat în anul 1921 cu schița intitulată "Hotărârea" în cadrul revistei "Glasul tinerimii". După terminarea liceului a plecat la Paris și și-a luat licența în drept și litere. A lucrat la redacția ziarului "Le Soir" și a fost corespondent la Paris al ziarului "Politica". A revenit
Ionel Jianu () [Corola-website/Science/337473_a_338802]
-
a acoperișului este retrasă. La sfârșitul lunii octombrie 2012, autoritățile regionale au anunțat o competiție deschisă pentru dezvoltarea proiectului și a documentelor de lucru pe stadion Cupa Mondială. Castigatorul a fost Mostovik. La începutul luna martie 2013 Mostovik stadion publicate schiță, a primit titlul de lucru al Arena Baltika. În luna iunie 2014, Curtea de Arbitraj Omsk a declarat "Mostovik", în stare de faliment și martie 2015 a fost inițiată rezilierea contractului cu compania. La 1 aprilie cu 2014 un ordin
Stadionul Kaliningrad () [Corola-website/Science/337532_a_338861]
-
de aur și argint" (sub titlul "Golful ucigașilor"). Ultimul volum publicat înaintea morții, " Cât de mic poate fi infernul?" conține două nuvele, una dintre ele scrisă de colaboratorul său de-o viață, Anania. Acesta din urmă a declarat că există schița unui ultim roman care să continue evenimentele din "Ferma oamenilor de piatră" și "Paralela-enigmă", intitulat " Lupta cu îngerul", dar nu a confirmat finalizarea proiectului. Romanul abordează tema comunicării prin intermediul bioundelor dintr-un alt unghi decât au făcut-o "Șarpele blând
Încotro curge liniștea? () [Corola-website/Science/328437_a_329766]
-
lucrări create de OTGO se numește Thangka, acestea sunt lucrări de pictură în miniatură a căror conținut se referă la zeitățile din șamanism, budism și tengriism. Autorul le aplică direct pe o pânză special pregătită fără a face preventiv o schiță. Pregătirea pânzei constă în aplicarea unui amestec de negru de fum, cretă și vodcă din lapte sau brandy. Se adaugă pigmenți din minerale obținute din plante. Amestecul se întărește cu clei din piele de iac și se aplică pe ambele
Otgonbayar Ershuu () [Corola-website/Science/336440_a_337769]
-
el însuși și este menționat de multe ori ca fiind „căpitan”, "Historical Register and Dictionary of the U.S. Army" a lui Francis B. Heitman îl menționează doar ca locotenent. Reid a scris aproximativ șaptezeci și cinci de romane și multe povestiri și schițe. Resurse Surse
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
poate adaugă umor la povestiri sau eseuri. Utilizarea de imagini de referință pentru a crea scene și personaje. Acest lucru poate fi la fel de simplu ca si cand te uiti la o imagine pentru a inspira opera de artă, sau de a crea schițe de caractere și scene detaliate din unghiuri diferite pentru a crea baza unei lumi carte de imagine. Anumite tehnici tradiționale de ilustrare includ acuarela, stilou și cerneală, airbrush artă, pictură în ulei, pasteluri, gravura din lemn, si bucăți linoleum . John
Ilustrator () [Corola-website/Science/336530_a_337859]
-
este o compoziție pentru pian și orchestră realizată de Serghei Taneiev după schițele lăsate de Piotr Ilici Ceaikovski pentru ultimele două părți ale Concertului pentru pian nr. 3 în Mi bemol major într-o singură parte, Op. 75. Muzica a fost compusă de Ceaikovski dar finalizarea a fost realizată de Taneiev iar deciziile
Andante și Final () [Corola-website/Science/330005_a_331334]
-
pentru a continua lucrul la Simfonia nr. 6. A finalizat simfonia în august și apoi a revenit la concert, luând decizia să îl publice sub forma unei singure părți, "Allegro de concert". Ultimele două părți au rămas la stadiul de schiță și nu există dovezi conform cărora Ceaikovski ar fi vrut să facă ceva cu ele. Pe 6 octombrie 1893, cu o lună înainte de moartea sa, i-a scris compozitorului și pianistului polonez Zygmunt Stojowski: "Noua mea Simfonie este finalizată. Acum
Andante și Final () [Corola-website/Science/330005_a_331334]
-
într-o lucrare în trei părți, fie dorea să utilizeze celelalte părți în altă formă dacă nu ar fi murit. După moartea lui Ceaikovski, fratele său Modest i-a cerut prietenului și fostului elev al compozitorului, Serghei Taneiev, să parcurgă schițele compozițiilor lăsate neterminate. În noiembrie 1894 Taneiev a început să studieze schițele acestor două părți. Atât Modest cât și Taneiev erau nehotărâți cu privire la cum să fie publicată lucrarea: ca două părți orchestrale pentru o simfonie sau să păstreze aranjamentul ulterior
Andante și Final () [Corola-website/Science/330005_a_331334]
-
în altă formă dacă nu ar fi murit. După moartea lui Ceaikovski, fratele său Modest i-a cerut prietenului și fostului elev al compozitorului, Serghei Taneiev, să parcurgă schițele compozițiilor lăsate neterminate. În noiembrie 1894 Taneiev a început să studieze schițele acestor două părți. Atât Modest cât și Taneiev erau nehotărâți cu privire la cum să fie publicată lucrarea: ca două părți orchestrale pentru o simfonie sau să păstreze aranjamentul ulterior de piese pentru pian și orchestră. După o scrisoare primită de Modest
Andante și Final () [Corola-website/Science/330005_a_331334]
-
Riley. La 6 martie 2014, Sony a anunțat că Screen Gems va fi distribuitorul unei adaptări filmografice a "The Last of Uș", cu scenariul scris de Druckmann și produs de Șam Raimi. Până în ianuarie 2015, Druckmann a terminat a doua schița a scenariului, pe care l-a parcurs alături de alți actori. De atunci pregătirile au stagnat, iar Druckmann a declarat în aprilie 2016 că filmul a intrat în development hell. La 15 noiembrie 2016, Raimi a declarat pentru IGN că pregătirile
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
scris scenariul pentru "Splendoare Americană") pentru a scrie un remake. Scenariștii au creat o poveste care are loc în New York-ul contemporan. Jacob Estes a fost, de asemenea, implicat în acest proiect la un moment dat și a scris o schiță a scenariului. În iunie 2009, Universal și Imagine au început negocierile cu regizorul Neil Burger și partenerul său de scris Dirk Wittenborn, iar producătorul Brian Grazer a fost însărcinat să supravegheze dezvoltarea refacerii.
Bride of Frankenstein () [Corola-website/Science/331249_a_332578]