10,864 matches
-
tradiționala atenție acordată intrării, prin sculptura pridvorul și a portalului din jurul ușii de intrare. Biserica este încinsă pe din afară de un brâu sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi, care servește și drept intrare și troiță.
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe latura de sud o prispă cu arcade semicirculare și stâlpi sculptați. Pereții interiori ai navei, inclusiv bolta, au fost tencuiți, pictura, ascunsă astfel, putând fi imaginată după aceea de pe tâmplă, cu chipuri frumoase și o plăcută paletă coloristică. Cele două registre, cu medalioane, foarte deteriorate, sunt urmate de friza apostolilor
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
într-un butoi de pe vremea turcilor, care a fost de mare folos în realizarea construcției. Biserica a fost construită din cărămidă în anul 1791, în formă de corabie: altar, naos, pronaos și pridvor. Toate trei au semicalote. Pridvorul, zidit cu stâlpi groși, susține turnul mare al bisericii. Inițial pridvorul a fost cu două deschideri laterale, acum zidite din cerințe practice. La intrarea în pronaosul bisericii, pe partea dreaptă se află o pisanie, o inscripție cu anii în care s-a executat
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
Stâlpii funerari sau stâlpii de morminte (în , literal "pom de mormânt") sunt monumente funerare din lemn, la origine precreștine, păstrate până în prezent la secuii din Transilvania. Obiceiul, atestat și la români, a fost abandonat la mijlocul secolului al XX-lea în favoarea crucilor
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
Stâlpii funerari sau stâlpii de morminte (în , literal "pom de mormânt") sunt monumente funerare din lemn, la origine precreștine, păstrate până în prezent la secuii din Transilvania. Obiceiul, atestat și la români, a fost abandonat la mijlocul secolului al XX-lea în favoarea crucilor din piatră sau
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
literal "pom de mormânt") sunt monumente funerare din lemn, la origine precreștine, păstrate până în prezent la secuii din Transilvania. Obiceiul, atestat și la români, a fost abandonat la mijlocul secolului al XX-lea în favoarea crucilor din piatră sau din beton. Înfățișarea stâlpilor evocă vârsta și rangul decedatului (tânăr, bătrân, fecior sau căsătorit etc.). O lucrare importantă este cea a lui Gheorghe Pavelescu "Pasărea suflet. Contribuții pentru cunoașterea cultului morților la românii din Transilvania," în Anuarul arhivei de folklor, VI, 1942, "Ethnos. Studii
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
fecior sau căsătorit etc.). O lucrare importantă este cea a lui Gheorghe Pavelescu "Pasărea suflet. Contribuții pentru cunoașterea cultului morților la românii din Transilvania," în Anuarul arhivei de folklor, VI, 1942, "Ethnos. Studii de etnografie și folclor", I, Sibiu, 1998. Stâlpii funerari sunt însoțiți uneori de porumbei, dacă cel decedat este tânăr necăsătorit sau copil. El a denumit aceste reprezentări ”păsări ale sufletului” care pot fi puse în conexiune cu mentalitatea arhaică conform căreia sufletul era imaginat sub forma unei păsări
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
distinge, în lucrarea "Mitologie română", pasărea-suflet și sufletul pasăre, ”în primul caz este simbolizat dubletul material al mortului pe lumea aceasta, iar în al doilea caz imaginea ornitomorfică a sufletului rătăcitor”. Romulus Vulcănescu spune în lucrarea sa "Coloana cerului" că stâlpii funerari ”reprezintă categoria cea mai numeroasă a stâlpilor mitici întâlniți la români”. ”Stâlpul nu are rol decorativ, ci unul de marcare a locului înmormântării”. Cristian Ioan Popa în lucrarea "Contribuții la cunoașterea arhitecturii funerare din lemn din Valea Cugirului" spune
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
pasăre, ”în primul caz este simbolizat dubletul material al mortului pe lumea aceasta, iar în al doilea caz imaginea ornitomorfică a sufletului rătăcitor”. Romulus Vulcănescu spune în lucrarea sa "Coloana cerului" că stâlpii funerari ”reprezintă categoria cea mai numeroasă a stâlpilor mitici întâlniți la români”. ”Stâlpul nu are rol decorativ, ci unul de marcare a locului înmormântării”. Cristian Ioan Popa în lucrarea "Contribuții la cunoașterea arhitecturii funerare din lemn din Valea Cugirului" spune că ” Originea unor astfel monumente trebuie căutată în
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
simbolizat dubletul material al mortului pe lumea aceasta, iar în al doilea caz imaginea ornitomorfică a sufletului rătăcitor”. Romulus Vulcănescu spune în lucrarea sa "Coloana cerului" că stâlpii funerari ”reprezintă categoria cea mai numeroasă a stâlpilor mitici întâlniți la români”. ”Stâlpul nu are rol decorativ, ci unul de marcare a locului înmormântării”. Cristian Ioan Popa în lucrarea "Contribuții la cunoașterea arhitecturii funerare din lemn din Valea Cugirului" spune că ” Originea unor astfel monumente trebuie căutată în vremurile precreștine, apropieri putându-se
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
rol decorativ, ci unul de marcare a locului înmormântării”. Cristian Ioan Popa în lucrarea "Contribuții la cunoașterea arhitecturii funerare din lemn din Valea Cugirului" spune că ” Originea unor astfel monumente trebuie căutată în vremurile precreștine, apropieri putându-se face cu stâlpii totemici”. El distinge două grupe distincte ce pot fi delimitate atât în funcție de zona în care aceștia sunt prezenți, cât și din punct de vedere stilistic: "grupa din zona montană" și "grupa din zona de șes". Prima grupă, cea din zona
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
sunt prezenți, cât și din punct de vedere stilistic: "grupa din zona montană" și "grupa din zona de șes". Prima grupă, cea din zona montană se remarcă prin bogăția și varietatea elementelor ornamentale realizare cu ajutorul sculpturii și traforajului, mulți dintre stâlpii studiați purtând urme de pictură policromă, ceea ce, desigur, dau o notă de culoare și căldură unui cimitir montan. Stâlpii funerari din zona de șes se disting prin simplitate, fără o decorație abundentă, precum întâlnim în zonele mai înalte ale văii
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
Prima grupă, cea din zona montană se remarcă prin bogăția și varietatea elementelor ornamentale realizare cu ajutorul sculpturii și traforajului, mulți dintre stâlpii studiați purtând urme de pictură policromă, ceea ce, desigur, dau o notă de culoare și căldură unui cimitir montan. Stâlpii funerari din zona de șes se disting prin simplitate, fără o decorație abundentă, precum întâlnim în zonele mai înalte ale văii Cugirului... Pentru localitatea Cugir întâlnim și o explicație a simbolisticii porumbelului, care, se spune, avea rolul ca să apere trupul
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
sau de mai târziu. Patru ferestre mari luminează această încăpere târzie. Din punct de vedere decorativ, pridvorul este partea cea mai elaborată în ansamblul construcției. Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Cei patru stâlpi frontali, sculptați frumos cu fusuri răsucite, bază și capitele, ce stăteau odată înfipți în tălpi și adunați de o grindă-fruntar, a fost înlocuiți de stâlpi simplii. Pridvorul fost închis și structura lui verticală înlocuită pentru a mării capacitatea lăcașului și
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
Grinda-fruntar, împreună cu grinzile laterale, sunt puternic profilate prin traforuri săpate adânc, stârnind imaginația. Cei patru stâlpi frontali, sculptați frumos cu fusuri răsucite, bază și capitele, ce stăteau odată înfipți în tălpi și adunați de o grindă-fruntar, a fost înlocuiți de stâlpi simplii. Pridvorul fost închis și structura lui verticală înlocuită pentru a mării capacitatea lăcașului și pentru a susține un turn scund. Decorul din pridvor este legat de intrarea în biserică și trecerea în spațiul ei sacru închis. Ușa este înconjurată
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
de alimentare a amplificatoarelor, sau repetoarelor din cablu. Cablurile moderne vin într-o mare varietate de învelișuri și blindaje, concepute pentru aplicații cum ar fi îngroparea directă în șanțuri, utilizarea duală că linii de tensiune, instalarea în conducte, fixarea pe stâlpi de telefonie aerienă, cabluri de comunicații submarine și introducerea în pavajele străzilor. Cablurile de fibră moderne pot conține până la o mie de fibre, cu o lățime de bandă potențială de ordinul a câțiva terrabiți/secundă. Fibrele optice sunt inerent foarte
Cablu de fibră optică () [Corola-website/Science/326577_a_327906]
-
8 și este supraînălțat cu un nivel fortificat, astfel acoperișul corului îl depășește pe cel al navei cu 11 m. Nivelul ieșit în consolă, ce se sprijină pe arce așezate pe contraforturi, asigură apărarea dinspre dealul deasupra ansamblului. Ferestrele cu stâlpi mediani au mulaje gotice târzii, iar în cor și sacristie se observă bolți stelare. Între 1795-1797 nava principală este acoperită cu o boltă pe arce dublouri cu penetrații laterale. Fragmente ale unui altar poliptic gotic târziu, cu statui de lemn
Biserica fortificată din Copșa Mare () [Corola-website/Science/326646_a_327975]
-
desfășurată în jurul anului 1300, i-ar aparține adosarea unui pronaos rectangular la vest și a unui proscomidiar pe latura nordică a absidei altarului. A treia fază, corespunzătoare secolului al XIV-lea, ar consta din compartimentarea pronaosului prin bolți sprijinite pe stâlpi, într-o manieră specifică arhitecturii romanice. Ultima etapă, datată în anul 1765, a fost asociată cu sacrificarea părții apusene a spațiului central al pronaosului prin ridicarea unei clopotnițe masive, cu foișor deschis și fleșă zveltă. Accesul la interior se face
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
ale bisericii, este un acoperiș mai jos, la înălțimea acoperișului pridvorului. La absidele laterale ale altarului este acoperiș separat, mai jos decât al pridvorului. Învelitoarea este de aramă și pe biserică și pe turle. Pridvorul este deschis, susținut de opt stâlpi dintre care șase sunt octogonali și de piatră, ar cei doi de la colțurile din față ale pridvorului sunt pătrați, mai groși și zidiți din blocuri paralelipipedice de piatră și straturi de cărămidă aparentă. Lungimea pridvorului este de 4,8 m.
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
este inscripția din 1933. Chenarul din jurul ușii este de piatră sculptată frumos. Sus se termină în boltă semicirculară. Ușa bisericii este din bronz în două canaturi. Pe ea sunt executate artistic motive geometrice. Pronaosul este despărțit de naos prin doi stâlpi masivi cu baza dreptunghiulară având lungimea de 2,25m și lățimea de 1,25m. În rând cu el, către altar sunt așezați alți patru stâlpi exagonali, care susțin turla cea mare. Astfel în interiorul bisericii sunt șase stâlpi așezați în așa
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
canaturi. Pe ea sunt executate artistic motive geometrice. Pronaosul este despărțit de naos prin doi stâlpi masivi cu baza dreptunghiulară având lungimea de 2,25m și lățimea de 1,25m. În rând cu el, către altar sunt așezați alți patru stâlpi exagonali, care susțin turla cea mare. Astfel în interiorul bisericii sunt șase stâlpi așezați în așa fel încât biserica este împărțită în lungul ei în trei: partea centrală mai largă și părțile laterale, care corespund absidelor laterale ale altarului. Stranele din
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
naos prin doi stâlpi masivi cu baza dreptunghiulară având lungimea de 2,25m și lățimea de 1,25m. În rând cu el, către altar sunt așezați alți patru stâlpi exagonali, care susțin turla cea mare. Astfel în interiorul bisericii sunt șase stâlpi așezați în așa fel încât biserica este împărțită în lungul ei în trei: partea centrală mai largă și părțile laterale, care corespund absidelor laterale ale altarului. Stranele din biserică sunt din stejar sculptat. Catapeteasma este din ipsos lucrată în 1933
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
afirmând că țăranii sunt oameni care merită și ei să trăiască și au nevoie de el. Amândoi sunt de acord că legionarii trebuie combătuți, avocatul fiind și el amenințat cu moartea. În anul 1939, Pascal este găsit spânzurat de un stâlp de telegraf aflat pe un câmp părăsit (așa cum îi prevăzuse o ghicitoare vedantă), iar medicul continuă să primească amenințări cu moartea din partea legionarilor. Într-una din zile, după ce primește un manifest al PCR, Poenaru decide să discute cu comuniștii aflați
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
de doctrinele false. Tocmai de aceea, conștiința dogmatică a Bisericii, exprimată în cărți de cult, în practica de cult și în cea liturgică, în experiența spirituală a sfinților, își atribuie o mare valoare doctrinară. Într-adevăr, Biserica, care se pretinde stâlpul și temelia adevărului (I Tim. 3,16), care ar fi inspirată de Duhul Sfânt, Duhul lui Hristos, este aceea care ar fi reținut ceea ce este obligatoriu pentru mărturisirea de credință (omologhia) personală, în vederea primirii botezului, euharistiei și hirotoniei. Prin pretinsa
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
și fiul său Ismail. Toți musulmanii din lume, în orice colț al lumii s-ar afla ei se îndreaptă în timpul rugăciunii zilnice (salat) către Kaaba. Direcția în care se află Kaaba se numește "qibla". Hajjul fiind unul din cei 5 stâlpi ai islamului, acesta se face la Kaaba. În timpul pelerinajului se fac 7 tururi în jurul Kaabei care se numeste "tawaf". La "hajj" trebuie făcute cel puțin două "tawafuri" care sunt obligatorii ("fard") și anume "tawaf"-ul de vizita și de adio
Kaaba () [Corola-website/Science/325586_a_326915]