12,817 matches
-
română, după care au fost traduse în latină și italiană. Atât în Letopiseț, cât și în pisania bisericii de la Războieni, ridicată întru pomenirea celor căzuți în după-amiaza zilei de 26 iulie 1476, răsare din inima și mintea domnului plânsetul, durerea stăpânită într-una dintre cele mai frumoase pagini de literatură. “Căci, scria Iorga, aceasta este literatură. Aici nu mai este subiect de împrumut și nici forma copiată, ci subiectul este durerea unui popor întreg și forma aceea care se crează în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale de arme. În 1517, baronul Herberbstein îl gratifica pe domn cu apelativul Magnus ille Stephanus Moldaviae palatinus. În 1521, regele polon îi scria lui Petru Rareș, amintindu-i că nici Stephanus ille magnus (deci Ștefan cel Mare) nu a stăpânit Pocuția. Într-un document turcesc din 1581, sultanul îl numea pe Ștefan Quodjea Istefan, adică cel Mare. Într-o cronică rusească, Ștefan a fost numit, „oștean viteaz ca un al doilea Alexandru”. În ceea ce privește apelativul cel Sfânt, s-au purtat discuții
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
MalaiaVîlcea: „Cinci comiși de coamă-l țin,/ Și-alții cinci frâul i-l pun,/ Și-alții cinci șaua i-o pun,/ Și-alții cinci în chinșî-l strâng,/ Șialții cinci călare-l pun”. Cei douăzeci și cinci de dregători reușesc cu greu să stăpânească energia nărăvașă care ascultă doar de feciorul consubstanțial cu miticul. El poate nu numai să domolească bidiviul aprig, dar știe să îl poarte în mod magic și devine un concurent al soarelui: „Strânge calul, mi-l cofTânge,/ Calu-mi sare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o zî - iera dzîua cum i zîua-acum, iera d-un an - a trecut un an, a trecut doi, a trecut trei; iera ani, nu iera zîle!” . Rapidi¬tatea creșterii este proprie ființei care stăpânește energiile generatoare de viață și cu această putere înfrânge haosul de la marginea lumii. Tot o valorificare extremă a fecundității lumii o reprezintă geneza dintr-un animal năzdrăvan, motiv care cumulează ajutoarele măiestre cu încărcătura magică a concepției imaculate. Eroul „poate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zmeu, cu frâu din balauri și chingă de năpârci, Iovan dă o funcție domestică, socială fiarelor: prin ele neantul este asimilat cosmosului. Pe lângă poziția lui de superioritate, chiar de suveran, trebuie să adăugăm preluarea energiilor pe care aceste ființe le stăpânesc. Capul de zmeu, în special, depozitează toată puterea bestiei, el adăpostind fluidul miraculos al vieții sau chiar sufletul, de unde cultul craniilor la popoarele primitive. În timpul inițierilor, tinerii intrau în posesia unor fetișuri animaliere, precum gheare, dinți, fragmente din blană care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
apare drept cadru propice succesului probei: „șederea în pământ sau în întuneric (...) contribuie la acumularea unor puteri magice”. Fata mare va folosi din plin aceste forțe pe care și le trage din absența luminii căci ea are capacitatea de a stăpâni stihiile și, chiar mai mult, are o îndeletnicire cosmogonică: țesutul. Acest fapt și interdicția de a privi soarele sunt explicate de Mircea Eliade prin „legătura mistică dintre lună și femeie”. Tabloului îi lipsește dramatismul, fecioara apare integrată materiei primordiale, pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
destinul ei. Asociată întunericului, tânăra aflată în procesiunea inițiatică va câștiga filiația directă cu luna prin feminitatea și fertilitatea ei latentă, pentru că astrul „dirijează atât moartea, cât și fecundi¬tatea, drama și inițierea”. Cufundată adânc în energiile primordiale, fecioara poate stăpâni mersul vremii și întârzia apariția luminii. Nevoită să plece după foc înainte să i se trezească frații, fata din basmul Cu Bogdan „a legat zorile dă zî în basma și limbile la cocoș’, fata - ca să nu să scoale frațâi. Ș-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țesutul și cântecul substituie forța fizică. În cadrul practicii din Gherla, fetele de măritat încercau să supună prin apucarea de coarne un bou aflat sub influență bahică, iar similitudinea nu se limitează doar la importanța coarnelor în ritual: „După ce boul «era stăpânit» de o fată «se băga în grajd să se liniștească» prin acțiunea unui descântec la care se foloseau nouă cărbuni «stânși în cana cu apa n’e-cepută»”. Funcția de incantație a adresării fetei din colindă are, așadar, un suport real
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
metaforă a fertilității maxime în formă delicată, specific feminină. Fetele „aud” cum cresc florile nu prin intermediul simțurilor, ci resimt în mod mistic momentul recoltării magice, asemenea feciorului care percepe solitar glasul cerbului din munte. Ele sunt „singurele care cunosc și stăpânesc tainele vieții obscure, vegetale”, în timp ce feciorii sunt legați de dimensiunea exterioară a lumii. Sărăcirea luncilor prin culesul hiperbolizat („cu brațurile”) are o menire similară aducerii sălbăticiunii legate în sat, fiind un act de ordonare și de preluare din nucleul mitic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Doispre’ce năranz,/ Fi-v-ar de miraz;/ La mijloc de vie/ De-o lină fântână/ Cu apă sălcie”. Lumea arhetipală conține esența vieții și, o dată cufundat în ea, eroul va putea provoca oriunde și oricând fertilitatea. „Iscusința de a stăpâni natura”, care se cere dovedită aici, frecventă mai ales în basme, a fost pusă în relație cu „reprezentările referitoare la magi și preoți” pentru aceleași abilități de inițiat. Când aparține lumii, rodirea fantastică este pusă în primejdie de ființele neantului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de amenințarea cu decapitarea, ce se opune la nivel magic morții simbolice. Ratarea probelor impune dispariția definitivă a tânărului care nu a putut opri haosul din expansiune și a fost el însuși absorbit. Ca și în cazul defrișării, curățarea locului stăpânit de plantele inutile social o fac ajutoarele năzdrăvane: „Vezi tu acolo leasa aia de mărăcini? Până mâine s-o prefaci în holdă de grâu, iar dimineață să-mi aduci pâine caldă pe tavă. Altfel, unde-ți stau talpele o să-ți
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
care împietrește. Este a doua oară în text când dispare figura paternă, de data aceasta și din plan sacru. Obiectele miraculoase reprezintă tocmai puterea și autoritatea masculină a capului de familie care, fără extincția tatălui, nu ar fi putut fi stăpânite de fii. Pătru nu și-a cunoscut tatăl și iată, pe unde trece, tații dispar. Se creează astfel un hiatus propice instaurării figurii masculine a fiului. Armele și hainele din tinerețea tatălui sunt o preluare parțială a energiilor părintești, obiectele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o împărăție înghețată, asemănătoare celei din basme. Simetria gesturilor simbolice se păstrează și în această baladă; furtul merelor e răscumpărat de Ardiu cu furtul obiectelor magice și Pătru reface echilibrul stricat de împietrirea dracilor prin readucerea la viață a orașului stăpânit de „împăratul păsărilor”. Reprezentare universală a sufletelor, păsările recunosc căile de acces între lumi, acționând ca animale psihopompe. Împăratul lor este suveranul peste lumea sufletelor, aflată ea însăși într-un impas până la sosirea lui Pătru. Ordinea reinstaurată de toiagul furat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?”, numai pentru a momi și mai mult ascultătorul în interiorul lumii poetice. Stârnirea curiozității, suspansul instaurat de un narator care scapă firele epice numai pentru a le reliefa mai bine sunt toate tehnici stăpânite cu virtuozitate de povestitorii populari. Similară este și tehnica de a compara lumea eroilor cu date familiare din contingent: „Șî era numa munț’ di piatrî șî nisip șî căldurî mari di 50 di gradi... poate mai cald ca la noi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
internațională, rup alte hălci din trupul ei. Refugiaților din Basarabia li se adaugă cei din Ardealul de Nord și Cadrilater. Cu toți sunt ajutați, în continuare, făcându-i să suporte mai ușor pribegia. În ciuda marilor dificultăți survenite, guvernul României va stăpâni situația și echilibrul economic. Odată cu începerea războiului pentru dezrobirea Basarabiei (22 iunie 1941), prin acel act istoric: „Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”, românii basarabeni se bucură că, în curând, refugiul lor va lua sfârșit. Mulți tineri și adulți basarabeni cer
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
unde ne despărțim. Fiecare pleacă spre destinația dinainte cunoscută. La 5 aprilie 1944, înainte de a intra în Ploiești, asist îngrozit la bombardamentul american asupra orașului Ploiești și împrejurimilor. Calul meu, atât de blând și docil, câteva zile nu-l pot stăpâni. În alte 4 zile voi ajunge la Rm. Vâlcea, localitate în care se stabiliseră părinții mei. Și de data aceasta basarabenii s-au bucurat de o primire frățească (ajutoare bănești, cantine pentru refugiați, case pentru cazare etc.). Vine 23 august
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
Bobutac Costache decedat la Mitoc în 1952 și a tatălui meu Nicolaie decedat la Iași în 1990, aici în cavoul familiei la Onești, unde odihnește de veci și soția, mama copiilor. Acum, ajuns la vârsta când scriu aceste rânduri sunt stăpânit de un puternic sentiment de nostalgie legat de pământul natal, rudele ce și-au lăsat oasele pe meleaguri străine, dar și după Iașiul pe care l-am îndrăgit atât de mult și în care nu am avut șansa să trăiesc
O FAMILIE VICTIMĂ A STALINISMULUI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Constantin Rusanovski () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1709]
-
sens al existenței terestre, al creștinului, dar și al musulmanului pios în drum spre Mecca. însă omul caucazian născut din mitul lui Prometeu se încăpățânează să nege camino, să transpire din greu pentru a domina natura, materia, pentru a o stăpâni atât de mult încât nu își dă seama că devine sclavul ei. Camino ne va învăța (așa intuiescî că suferind cu înțelepciune pe drumul existenței pământești ne vom elibera de suferința de a fi dominați, măcinați de materie. Poate că
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
să ajungă la Santiago. Este tot un zâmbet calm și liniștit, în hainele lui tradiționale, cu bastonul ce și l-a construit singur pe care și-a scris numele iar în capul lui a sculptat un urs. Nu mă pot stăpâni să nu-i cer permisiunea de a face o fotografie împreună. M-a impresionat acest om scos din vremuri vechi budiste și transplantat temporar pe drumul de pelerinaj al Sf. Iacob apostolul. Drumul acesta este cu adevărat universal. Aș fi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
caz cu mare măiestrie. Prin linii și forme simple, lumini și umbre, alăturări neașteptate de obiecte, prin proporții armonioase sau șocante, prin exploatarea exhaustivă a detaliilor, Dan Mititelu își izvorăște un limbaj propriu cu o adâncă putere de comunicare. El stăpânește datele geometriei sugestive care potențează expresivitatea imaginilor sale. În lumea aceasta de profunde schimbări, cu metafore de altă factură, cu tendințe contradictorii, Dan Mititelu se simte în largul său. El ne prezintă într-o modalitate nouă lumea așa cum a fost
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
în mers lăsă vorbă paracliserului să ascundă în locuri mai ferite evanghelia, vasele sfinte ale proscomidiei și argintăria de pe masa altarului... Spre deosebire de cei plecați în ultimele zile când se aruncau în aer ultimele poduri de peste Prut, în voia întâmplării și stăpâniți de panică, noi plecam „oficial”, organizat, cu carnet de evacuare și bilet de trimitere spre viitorul domiciliu, într-un vagon de marfă închis și cu acoperiș (supremul lux, nu de alta dar ne urmau alte vagoane descoperite în care refugiații
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
în tratatele de pace de la Șiștov și Iași (1792) care au încheiat alte încleștări războinice dintre ruși, turci și austrieci desfășurate tot pe teritoriul Țărilor Române. În aceste împrejurări de concurență acerbă cu Austria și Prusia în adjudecarea întinselor teritorii stăpânite de Poarta otomană, Rusia face un pas important spre Apus, ocupând teritoriul dintre Bug și Nistru și mutând astfel frontiera dintre Rusia și Moldova pe Nistru. Tratatul ruso-turc semnat la Iași, la 9 ianuarie 1792 specifica, de fapt, „granița dintre
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
hartă Siretul care, de la Focșani la Galați, separă Moldova de Valahia. Relatând, ca participant la întrevederea Berthelot-Alexeev cele de mai sus, Pétin face următorul comentariu: „așadar, la 15 octombrie, la 6 săptămâni după intrarea României în război, atunci când aliații noștrii stăpâneau trecătorile Carpaților, comandantul șef al armatei ruse avea în vedere - pentru scurtarea frontului oriental -, să abandoneze cea mai bogată jumătate a teritoriului românesc; și el sugera francezilor să-i sfătuiască pe români să abandoneze a priori mai mult de jumătate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ne-a făcut posibilă victoria - recunoaște Ludendorff. Ocuparea Valahiei ne-a adus avantaje considerabile... Acum trebuia doar să adunăm tot ceea ce aveam nevoie și să trimitem neamurilor noastre”. Este interesant de amintit că germanii vedeau rău pretențiile bulgare de a stăpâni toată Dobrogea, mai mult, doreau să evite ca podul Cernavodă-Constanța să cadă în mâinile bulgarilor, preferând ca Nordul Dobrogei să rămână României sub administrație germană. Trădarea Rusiei țariste în toiul bătăliilor pentru apărarea teritoriului național al României, reaua voință manifestată
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a întrebuința dreapta violență împotriva celor mai nelegitime violențe care lovesc în tot ce ai mai scump și încearcă a-ți interzice întreg viitorul, a-ți paraliza întreaga activitate viitoare, aceasta se cheamă imperialism ? Imperialism se cheamă tendința de a stăpâni fără drept oricât pământ, oricare ar fi populațiile ce le-ar locui și oricare ar fi sentimentele locuitorilor care sunt acolo. Acesta este imperialism, iar a cere cu arma în mână dreptatea pentru frații tăi, a cere ca tot pământul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]