KorAP: Find »[drukola/base=violent & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...422 423 424 ...442 >

11,047 matches

Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

din prima fază, prin faptul că ei nu au fost expuși la televiziune. Această prezumție implică existența altor diferențe Între comunități, rezultatele putând fi totuși Îndoielnice” - remarca Richard B. Felson (1996, 107-108). Programele de televiziune ,,sugerează” anumite metode și tehnici violente prin filmele și unele emisiuni pe care le promovează. Aspectele privind modalitatea sau modalitățile de influențare a mass-media sunt discutate având În vedere faptul că cei mai afectați sunt tinerii și În special cei aflați la vârsta adolescenței. Într-un

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
realizat pe un eșantion de 470 de tineri (235 de băieți și 235 de fete), Anton Aluja-Fabregat și Rafael Torrubia-Beltri (1998, 986) au arătat că o mare parte dintre aceștia (agresivi, căutători de senzații tari, impulsivi) sunt amatori de filme violente. ,, Acești elevi sunt judecați de profesorii lor ca fiind mai puțin sociabili, ei prezentând niveluri scăzute de responsabilitate, de interes față de studiu, respectiv de capacitatea de a conduce, având și rezultate școlare foarte slabe. Aceste rezultate sunt mult mai frecvente

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Aceste rezultate sunt mult mai frecvente la băieți decât la fete, băieții Înregistrând un nivel mai ridicat pe scala dezinhibiției, rezultatul fiind un nivel scăzut al socializării, dat fiind faptul că nivelul academic reprezintă un factor decisiv al socializării.” Comportamentul violent sau agresiv nu se moștenește, ci se Învață, se dobândește. Cel mai repede poate apărea În sânul familiei sau, binențeles, În mediul În care copilul crește și se dezvoltă din punct de vedere social și intelectual. Televiziunea poate intensifica anumite

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
cu cât Înaintează În vârstă. Când sunt mai În vârstă și dau atenție intențiilor și contextului În transmisiile televizate, comportamentul lor tinde mai mult să reflecte mesajul pe care Îl iau la cunoștință. De asemenea, la aceste vârste târzii, comportamentul violent poate apărea și poate fi periculos” (Felson, 1996, 119). Prin urmare, după cum precizau și Leonard Berkowitz și colaboratorii săi (1963, 229) filmele și programele care promovează violența pot crește ,,instalarea” unui comportament agresiv la marea majoritate a copiilor ce le

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
comportament agresiv la marea majoritate a copiilor ce le vizionează. Pe de altă parte, Christian Kiewitz și James B. Weaver III (2001, 821) au arătat că ,,dispozițiile agresive și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult, s-a constatat că bărbații cu un grad scăzut de agresivitate sunt extremi În raportarea gândurilor agresive și a acțiunilor. Surprinzător, nu au susținut ipoteza că expunerea la un film violent ar avea un impact violent asupra telespectatorilor”. Un studiu de actualitate care pune În vedere violența media și comportamentul agresiv este cel coordonat de Jo Groebel (1998a, 1998b). Acesta a fost desfășurat Între 1996 și 1997 de UNESCO, World Organization

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Rezultatele, de altfel, ,,demonstrează omniprezența televiziunii În mediul urban, semiurban și În zonele rurale electrificate ale lumii. Majoritatea copiilor de pe glob par să petreacă o mare parte a timpului În fața televizorului. Aceștia primesc o mare și regulată porție de conținut violent. Combinată cu violența reală și experiențele copiilor, probabilitatea ca orientările agresive să fie promovate este mult mai mare comparativ cu probabilitatea promovării orientărilor pașnice. Dar, de asemenea, În zonele cu un grad scăzut de agresiune, conținutul violent al media este

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
porție de conținut violent. Combinată cu violența reală și experiențele copiilor, probabilitatea ca orientările agresive să fie promovate este mult mai mare comparativ cu probabilitatea promovării orientărilor pașnice. Dar, de asemenea, În zonele cu un grad scăzut de agresiune, conținutul violent al media este prezent Într-un context recompensator” (Groebel, 1998a, 53). Cu alte cuvinte, agresiunea poate fi interpretată ca o soluție de a rezolva multe probleme de ordin psihologic și social. Totodată, rezultatele au mai arătat dorința copiilor de a

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media trezește gânduri și emoții legate de agresivitate (Bushman și Green, 1990). Expunerea frecventă la scene de violență poate duce În cazul copiilor la stocarea scenariilor violente În memoria lor, ele fiind evocate În situații ulterioare dacă vreun aspect al situației originare, un detaliu oricât de nesemnificativ ar fi, este prezent (de exemplu, filmul The Champion, cu Kirk Douglas În rolul principal, folosit În experiment). S-a

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
vreun aspect al situației originare, un detaliu oricât de nesemnificativ ar fi, este prezent (de exemplu, filmul The Champion, cu Kirk Douglas În rolul principal, folosit În experiment). S-a demonstrat că violența În media poate crește sau inhiba comportamentul violent al privitorilor În funcție de predispozițiile lor, dar aceste efecte sunt de scurtă durată; acest lucru nu are efect asupra ratei totale de violență a subiecților. Cercetătorii admit efectul sponsorului care se referă la următoarea constatare: cei ce privesc tind să internalizeze

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Noțiunea de catharsis furnizează o explicație alternativă, dar ea nu poate explica relația negativă Între expunerea la violența televizată și incidența criminalității nonviolente. În al treilea rând, avem teoria socializării. După cum am mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
alternativă, dar ea nu poate explica relația negativă Între expunerea la violența televizată și incidența criminalității nonviolente. În al treilea rând, avem teoria socializării. După cum am mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
mai menționat, se recunoaște că oamenii sunt mai violenți pentru că ei Învață să fie violenți de la părinți, prieteni, din mass-media. Conceptul de cultură a violenței este astăzi frecvent utilizat În psihosociologie. Efectele socializării asupra comportamentului individual sunt bine stabilite. Comportamentul violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală, alcoolism, dependență de jocuri, instabilitate În raport cu un loc de muncă etc. Noi forme de comportament agresiv: televiziunea ca factor informator Cercetătorii consideră astăzi

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
alții. De aceea, diferențelor interindividuale ar trebui să li se aloce mai multă atenție În cercetarea efectelor media, chiar dacă până În prezent nu s-au pus În evidență factorii care condiționează aceste efecte, contribuind la scepticismul unor cercetători. Angajarea În comportamente violente este determinată de mai multe aspecte. Imitația are, desigur, o mare importanță, dar Înțelegerea mesajului rămâne un aspect important. Acest lucru nu constituie decât un argument substanțial care certifică Îngrijorarea privind relația Între media și violență. Recomandările făcute chiar Consiliului

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
of Personality and Social Psychology, 58, 156-163. Centerwall, B.S. (1989). Exposure to television as a cause of violence. Public Communication and Behavior, ed. G. Comstock, 2, 1-58. Eckhardt, Christopher I. și Dye, Melanie I. (2000). The Cognitive Characteristics of Maritally Violent Men: Theory and Evidence. Cognitive Theory and Research, 24, 2, 139-158. Eron, L.D., Huesmann, L.R., Lefkowitz, M.M. și Walder, L.O. (1972). Does television violence cause aggression? American Psychology, 27, 253-263. Fabregat, Anton Aluja și Beltri, Torrubia Rafael. (1998). Viewing

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
principiul d-lui Picard, reprodus mai sus, că „un fenomen ar fi explicat când Îl putem prevedea”. Așa, bunăoară, se poate totdeauna prevedea că un element de clor adăugat protoclorurei de mercur o va schimba pe aceasta Într-o otravă violentă sau că beladona luată Într-o doză mai mare va provoca nebunia; dar, cu toate că aceste prevederi sunt În totul sigure, explică ele oare cât de puțin fenomenele? Cauza unui fenomen și deci explicarea lui nu poate reședea În Însăși legea

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
colectiv simbolic și o culpabilizare, sub aparențe democratice, a majorității. Provocatorul chema la insurecție contra unei construcții, invocând ideea de inovare, democrație, fibra sindicalăă În numele unei ideologii egalitariste, membrii erau invitați, Într-o atmosferă de atac emoțional, printr-o mișcare violentă și neașteptată, să se solidarizeze cu uzurpatorii; 2. umilirea altuia, ca tentativă de a-l lipsi de o plăcere. Pornind de la relatarea a două cazuri concrete, Sirota ne Înfățișează portretul perversului nihilist, al celui care nu suportă succesul sau bucuria

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
reducându-i la tăcere, pentru a putea ocupa locul rămas liber. Când vorbește, perversul o face pentru a denigra, deprecia, descalifica, a-i devaloriza pe ceilalți și a se valoriza pe sine. Modalitatea prin care o face e, de obicei, violentă, el Își organizează și pregătește cu atenție loviturile, de obicei la sfârșitul unei reuniuni sau profitând de o adunare convocată pentru un alt scop. Un PPS-ist (În limbajul lui Sirota : perversul psihosocial) nu e interesat de realitate sau de

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739

religioase, cu abordarea ei modernă, care nu se mai mărginește la soluția monopolului și a exclusivismului. Principiul laic de respectare a diversității religioase a început nu numai să fie acceptat de Biserici, ci să capete chiar transpunere teologică. Deși fundamentalismele violente sînt astăzi mult mai vizibile decît colegialitatea, au loc totuși mari adunări de Oameni și religii. Teologi liberali înaintează, nu fără piedici instituționale, în reflecția asupra întemeierii doctrinare pe care o poate căpăta diversitatea religioasă ; încep să cerceteze beneficiile pe

STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
și la disciplina pluralismului, ei se străduiesc să acționeze potrivit unor convingeri religioase pe care le recunosc a nu fi neapărat unanime. în Occident, pînă și fundamentaliștii își susțin revendicările prin mijloacele legale ale democrației, chiar dacă discursul lor cuprinde atacuri violente la adresa culturii și a valorilor profane care au curs în societatea mare. în orice caz, vocile credinței/credințelor se manifestă ca elemente dintr o diversitate pe care nu intenționează să o anuleze. Desigur, în țările majoritar creștine din Europa Centrală

STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
aplicată în social și ideologie de luptă. S-a putut vorbi chiar despre caracterul antitradițional al fundamentalismelor, dat fiind că ele interpretează selectiv ideologic textele religiei în cauză și impun inovații prezentate ca adevărata tradiție pentru a-și justifica mijloacele violente și obiectivele, care sînt în mod evident mai curînd politice decît spirituale. Pînă la urmă, fundamentalismele se lovesc, chiar în mediile tradiționale, unde religia are un rol înglobant și normativ, de pluralismul inerent unei societăți viabile. Dar în primul rînd

STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768

în practică voința. În această tradiție, democrația înseamnă, în primul și în primul rând, o metodă prin care conducătorii sunt selectați în competiții electorale. Alegerile libere și corecte corespund proprietății fundamentale a democrației. În loc să-i înlocuiască pe conducători prin conflict violent, poporul admite ca cei care îl guvernează să fie aleși urmând regula majorității. Chiar dacă acest concept ar putea să pară prea minimalist pentru anumiți cercetători, merită să ne amintim că miliarde de oameni trăiesc în astfel de regimuri democratice. Mai

[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600

la 60% din cazuri. Excavarea focarului de pneumonie necrotică și evacuarea colecției purulente în bronșii este anunțată de exacerbarea tusei, de o mică hemoptizie sau de fetiditatea respirației. Vomica masivă, cu eliminarea unei cantități mari de puroi fetid prin chinte violente de tuse, este astăzi mult mai rară decât în descrierile clasice. Abcesul pulmonar se evacuează fracționat în cantități de ordinul zecilor de mililitri sub forma vomicii fracționate. În perioada de stare ce corespunde fazei de „focar deschis” bronhoreea este semnul

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]