10,730 matches
-
Acest lucru l-a determinat pe Kupka să execute o serie de picturi pe care le-a numit "Discurile lui Newton" (1911-1912). Lucrări în Colecția Peggy Guggenheim, Veneția, Italia: Printre alte lucrări se află "Catedrala" ("Katedrála)". Kupka a servit ca voluntar în Primul Război Mondial și este menționat în "La Main Coupée" de Blaise Cendrars. Cendrars îl descrie ca un „soldat mândru, calm, placid, puternic...”, dar prea bătrân pentru a fi un soldat, fiind cu cel puțin 25 de ani mai
František Kupka () [Corola-website/Science/336260_a_337589]
-
(BEST, în română "Consiliul Studenților Europeni în Tehnologie") este o organizație studențească europeană, non-profit, apolitică și non-reprezentativă, care se adresează studenților de la universitățile tehnice. În organizație activează aproximativ 3 600 de voluntari care sunt membri ai grupurilor locale BEST în 95 de universități tehnice în 33 de țări. participă la viața educațională studenților din domeniul tehnologiei prin educație complementară, suport în carieră și dezvoltarea sistemul educațional european. Prin oferirea de oportunități de
Board of European Students of Technology () [Corola-website/Science/336358_a_337687]
-
și dorința de a limita bolșevismul. Depășind ce-a de-a doua linie de demarcație, Armata Română a determinat o situație care se putea complica foarte mult. Surescitați de sentimentul naționalist, din toate părțile au început să vină în Transilvania voluntari maghiari deciși să lupte. Nu s-a ajuns la o ciocnire deschisă totuși, deoarece pe 21 ianuarie Franchet d'Esperey a ordonat oprirea avansului militar românesc. Pe 23 ianuarie Consiliul de Miniștri ungar a decis pentru prima dată că nu
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
la începutul anului 1939 era acuzat cu separatism și arestat de către autoritățile cehoslovace. Succesorul lui devenea Avgustin Voloșin, sub conducerea lui a început organizarea treptată a unei Transcarpatie independentă. La Hust era organizat miliția cu numele Gărziile Sich, alcătuit din voluntari ruteni, sub conducerea politicianului social-democrat Dmitro Ivanovich Klimpus. După un scurt timp, miliția a devenit armata de facto oficială a regiunii autonome. La 6 ianuarie 1939 o unitate militară cehoslovacă sub conducerea generalului Lev Prchala a pornit un atac împotriva
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
scurt timp, miliția a devenit armata de facto oficială a regiunii autonome. La 6 ianuarie 1939 o unitate militară cehoslovacă sub conducerea generalului Lev Prchala a pornit un atac împotriva orașului Munkács. Asediul era respins de către garnizoana militară orășenească și voluntari maghiari localnici (dintre apărători șapte persoane au fost ucis). Referindu-se la atacul de la Munkács, ambasadorul maghiar din Berlin, Döme Sztójay, a cerut suportul conducerii Germaniei pentru invazia maghiară a Transcarpatiei, explicate prin motive strategice (apărarea mai ușoară a orașelor
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
(sau Memoriul-Manifest de la Darnița) reprezintă un document memorabil al foștilor prizonieri de război din Armata Austro-Ungară aflați în Rusia, constituiți în primul Corp al Voluntarilor Români din Rusia. Acest memoriu a readus în fața Marilor Puteri dorința poporului român de a trăi unit într-un singur stat, independent și suveran și reprezintă prima declarație de acest tip, ca preambul al Marii Uniri de la Alba Iulia și
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
într-un singur stat, independent și suveran și reprezintă prima declarație de acest tip, ca preambul al Marii Uniri de la Alba Iulia și a precedat cu peste un an Declarația de autodeterminare de la Oradea din 12 octombrie 1918. La Darnița, voluntarii aflați sub conducerea lui Victor Deleu, au hotârât pe 11/24 aprilie 1917 la sugestia Dr. Pompiliu Nistor făcută într-o adunare ținută cu 1 zi înainte, să redacteze un document care să evidențieze punctul lor de vedere, într-un
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
În original, documentul a fost redactat în 4 exemplare, 2 în limba română și 2 în limba rusă. Documentul este un exemplu tipic al discursului românesc din perioada luptei pentru întregirea statului. Rațiunea și obiectivul unic al constituirii Corpului de Voluntari din Rusia a fost postulate ca fiind unirea poporului și teritoriului românesc din Imperiu, cu România. O incursiune în istoria luptei de emancipare națională a românilor transilvăneni, a fost inclusă dat fiind că documentul a fost adresat unor factori de
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
autoritățile de la Viena și Budapesta - stoarse de guvernul ungar sau cele exprimate de unii renegați, voluntrii și-au exprimat în text opoziție ca acestea să fie considerate ca reprezentând voința românilor din Imperiu. În textul Declarației, a fost exprimat angajamentul voluntarilor români din Rusia de a continua să lupte cu arma în mână pentru realizarea unității nationale. Semnatarii au scos în evidență faptul că lupta românilor din Transilvania pentru înlăturarea jugului austro-ungar era o acțiune justă și au afirmat necesitatea destrămării
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
prin răpirea unor țări prin forță brutală și fără consimțământul națiunilor. Singura soluție fiind destrămarea Imperiului, toate popoarele componente ale respectivului stat, trebuiau conform semnatarilor, să se unească pentru a forma state independente. Pronunțându-se ferm pentru unirea cu patria-mamă, voluntarii urmau să se angajeze cu tot ce aveau până la vitoria finală sau moarte. În numele dreptului la autodeterminare, aceștia s-au opus oricărei forme de existență în continuare a românilor în teritoriul Austro-Ungariei, convinși că drepturile românilor nu vor fi respectate
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
de autoritățile austro-ungare. Încheiat într-o manieră optimistă, documentul a afirmat și credința în viitorul fericit, național și democratic al românilor într-o națiune a tuturor acestora. Semnată de către 250 de ofițeri și 250 de subofițeri și soldați în numele tuturor voluntarilor români, această declarație a fost tradusă pe lângă rusă]] și franceză și a fost trimisă tuturor guvernelor puterilor Antantei, precum și ziarelor și partidelor politice românești și reprezentanților presei ruse, franceze, engleze și italiene. Memoriul a fost remis de asemenea unor organizații
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
ale românilor transilvăneni, de a se uni cu România. Ideile cuprinse în Memoriul-Manifest reprezintă argumentarea voluntariatului românesc dedicat întregirii naționale și de aceea s-au regăsit în documentele ulterioare elaborate atât de primul, cât și de al doilea Corp al Voluntarilor români din Rusia. Această declarație a fost dealtfel tipărită, alături de informații privind voluntarii de la Darnița, pe foi volante, lansate de aviația aliată asupra pozițiilor trupelor austro-ungare din Italia.
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
reprezintă argumentarea voluntariatului românesc dedicat întregirii naționale și de aceea s-au regăsit în documentele ulterioare elaborate atât de primul, cât și de al doilea Corp al Voluntarilor români din Rusia. Această declarație a fost dealtfel tipărită, alături de informații privind voluntarii de la Darnița, pe foi volante, lansate de aviația aliată asupra pozițiilor trupelor austro-ungare din Italia.
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
România Mare - Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria a reprezentat organul de presă al primului Corp de Voluntari Români din Rusia, apărând în perioada iulie-decembrie 1917. În linii mari, a urmat evoluția primului Corp de Voluntari, excepția fiind reprezentată de existența unui interval de timp
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
România Mare - Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria a reprezentat organul de presă al primului Corp de Voluntari Români din Rusia, apărând în perioada iulie-decembrie 1917. În linii mari, a urmat evoluția primului Corp de Voluntari, excepția fiind reprezentată de existența unui interval de timp între apariția ideei înființării unui astfel de organ de presă (toamna anului 1916
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
România Mare - Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria a reprezentat organul de presă al primului Corp de Voluntari Români din Rusia, apărând în perioada iulie-decembrie 1917. În linii mari, a urmat evoluția primului Corp de Voluntari, excepția fiind reprezentată de existența unui interval de timp între apariția ideei înființării unui astfel de organ de presă (toamna anului 1916 - moment al debutului inițiativelor de organizare a prizonierilor pe baze naționale) și apariția efectivă (iulie 1917 după plecarea
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
de existența unui interval de timp între apariția ideei înființării unui astfel de organ de presă (toamna anului 1916 - moment al debutului inițiativelor de organizare a prizonierilor pe baze naționale) și apariția efectivă (iulie 1917 după plecarea primelor eșaloane de voluntari și încadrarea în Armata Română). Problematica abordată a situat ziarul în rândul periodicelor numeroase din anii Primului Război Mondial, care și-au făcut un merit din susținerea desăvârșirii unității statului național român. Pentru sustinerea din punct de vedere financiar a gazetei a
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
un merit din susținerea desăvârșirii unității statului național român. Pentru sustinerea din punct de vedere financiar a gazetei a fost necesară implicarea statului român, spre diferență de asigurarea cu personal care a putut beneficia de folosirea unor resurse proprii (printre voluntari s-au aflat câțiva intelectuali cu experiență anterioară câștigată la diferite publicații din Transilvania și Bucovina). La câteva zile după primirea entuziastă făcută la Iași primului detașament de voluntari, generalul Constantin Coandă si locotenent-colonelul Pietraru au solicitat în scris guvernului
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
personal care a putut beneficia de folosirea unor resurse proprii (printre voluntari s-au aflat câțiva intelectuali cu experiență anterioară câștigată la diferite publicații din Transilvania și Bucovina). La câteva zile după primirea entuziastă făcută la Iași primului detașament de voluntari, generalul Constantin Coandă si locotenent-colonelul Pietraru au solicitat în scris guvernului român sprijinul pentru publicarea unui periodic al Corpului de Voluntari. Ca efect, Ministerul român de Interne a delegat un grup de publiciștii (Avram Imbroane, Sever Bocu - fost redactor al
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
la diferite publicații din Transilvania și Bucovina). La câteva zile după primirea entuziastă făcută la Iași primului detașament de voluntari, generalul Constantin Coandă si locotenent-colonelul Pietraru au solicitat în scris guvernului român sprijinul pentru publicarea unui periodic al Corpului de Voluntari. Ca efect, Ministerul român de Interne a delegat un grup de publiciștii (Avram Imbroane, Sever Bocu - fost redactor al Tribunei arădene și ulterior director al gazetei voluntarilor, Gheorghe Popp, Filaret Doboș și Iosif Schiopu.) și tipografii (Vasile Macrea, Ion Târnoveanu
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
solicitat în scris guvernului român sprijinul pentru publicarea unui periodic al Corpului de Voluntari. Ca efect, Ministerul român de Interne a delegat un grup de publiciștii (Avram Imbroane, Sever Bocu - fost redactor al Tribunei arădene și ulterior director al gazetei voluntarilor, Gheorghe Popp, Filaret Doboș și Iosif Schiopu.) și tipografii (Vasile Macrea, Ion Târnoveanu si Nicolae Stoica) - toți emigranți, plecați din Regatul României odată cu militarii care aveau sarcina de a-i organiza pe voluntari. Periodicul a fost în fapt o reeditare
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
Tribunei arădene și ulterior director al gazetei voluntarilor, Gheorghe Popp, Filaret Doboș și Iosif Schiopu.) și tipografii (Vasile Macrea, Ion Târnoveanu si Nicolae Stoica) - toți emigranți, plecați din Regatul României odată cu militarii care aveau sarcina de a-i organiza pe voluntari. Periodicul a fost în fapt o reeditare în alte condiții a ziarului scos sub același nume la București în timpul neutralității României) de către refugiații Voicu Nițescu, Ion Soricu, Gheorghe Ciuglea, A. Dobrescu si A. Banciu, iar numele a avut caracter simbolic
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
si A. Banciu, iar numele a avut caracter simbolic. Publicația a avut un ritm de apariție săptămânal, apărând până în decembrie 1917 un total de 23 de numere. Primul număr a apărut pe 20 iulie 1917. Ziarul a fost trimis atât voluntarilor din Corpul de la Kiev, fiind difuzat în lagăre pe grupuri (10-20 de exemplare la 100-200 de oameni), cât și unor diverse personalități române aflate pe teritoriul rus, precum și la Iași membrilor guvernului, conducătorilor armatei, diferitelor personalități politice și cultural-științifice și
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
gazetei au fost diverse, toate a fost însă legate de problematica specifică voluntariatului, fără excepție. Preocuparea constantă a redactorilor ziarului a fost de a face cunoscute acțiunile întreprinse cu scopul organizării prizonierilor români din teritoriile supuse Austro-Ungariei în unități de voluntari, sentimentele care i-au animat pe cei care au solicitat admiterea în rândul voluntarilor și obstacolele foarte frecvente care s-au ivit în absența unui sprijin solid din partea autorităților române. Din paginile publicației a reieșit permanent încrederea atât în succesul
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]
-
excepție. Preocuparea constantă a redactorilor ziarului a fost de a face cunoscute acțiunile întreprinse cu scopul organizării prizonierilor români din teritoriile supuse Austro-Ungariei în unități de voluntari, sentimentele care i-au animat pe cei care au solicitat admiterea în rândul voluntarilor și obstacolele foarte frecvente care s-au ivit în absența unui sprijin solid din partea autorităților române. Din paginile publicației a reieșit permanent încrederea atât în succesul victoriei Aliaților împotriva „barbariei prusace” și asupra prăbușirii inevitabile a Austro-Ungariei, cât și în
România Mare (Foaia Voluntarilor Români din Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/336602_a_337931]