106,336 matches
-
asistent la fonetică experimentală, șef al secției bibliografice și al bibliotecii, apoi administrator (1940-1945). În anul 1931 obține un doctorat magna cum laude, cu teza "Edgar Quinet și românii", continuându-și în paralel cercetările cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935) este premiat de Academia Română în 1937, în urma raportului lui Nicolae Iorga. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
-și în paralel cercetările cu privire la literatura transilvăneană și cercetările de literatură comparată. Studiul "Michelet și românii" (1935) este premiat de Academia Română în 1937, în urma raportului lui Nicolae Iorga. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj (1955-1958). Predă cursul de Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania. a fost un militant activ
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
în 1937, în urma raportului lui Nicolae Iorga. Este cooptat în învățământul universitar, fiind numit în 1943 conferențiar de istoria literaturii la Facultatea de Litere a Universității din Cluj-Sibiu, apoi promovat profesor al Universității din Cluj (1955-1958). Predă cursul de Istoria literaturii române moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania. a fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
A colaborat în decursul timpului cu numeroase articole, studii, cronici și comentarii literare în revistele "Societatea de mâine", "Cosânzeana", "Boabe de grâu", "Revue de Transylvanie", "Dacoromania", "Gând românesc", "Transilvania", "Studii literare", "Steaua", "Tribuna" ș.a., depunând un efort constant pentru valorizarea literaturii transilvănene din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. (Mircea Zaciu, în M. Zaciu, M. Papahagi și Aurel Sasu (ed.), "Dicționarul scriitorilor români", Fundația Culturală Română, București, 1995). Interesul său principal l-a constituit analizarea operei literare
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
modului de răspândire a valorilor universale la românii din Ardeal, elaborând volumele "Timotei Cipariu și Italia" (1943), "Slavici și Confuciu" (1948), "Turgheniev la românii din Ardeal" (1948), "Schiller la românii din Transilvania" (1955), "Coșbuc și Longfellow" (1957), "Ecouri ovidiene în literatura română din Transilvania" (1958). A analizat în volumul "Literatura Transilvaniei" (1944) schimburile de idei între Transilvania și celelalte provincii românești și pătrunderea valorilor moderne în literatura română din Ardeal. Profesorul clujean Mircea Curticeanu i-a cercetat cu minuțiozitate biografia și
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
Ardeal, elaborând volumele "Timotei Cipariu și Italia" (1943), "Slavici și Confuciu" (1948), "Turgheniev la românii din Ardeal" (1948), "Schiller la românii din Transilvania" (1955), "Coșbuc și Longfellow" (1957), "Ecouri ovidiene în literatura română din Transilvania" (1958). A analizat în volumul "Literatura Transilvaniei" (1944) schimburile de idei între Transilvania și celelalte provincii românești și pătrunderea valorilor moderne în literatura română din Ardeal. Profesorul clujean Mircea Curticeanu i-a cercetat cu minuțiozitate biografia și bibliografia în anii regimului comunist, adunând în două tomuri
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
1948), "Schiller la românii din Transilvania" (1955), "Coșbuc și Longfellow" (1957), "Ecouri ovidiene în literatura română din Transilvania" (1958). A analizat în volumul "Literatura Transilvaniei" (1944) schimburile de idei între Transilvania și celelalte provincii românești și pătrunderea valorilor moderne în literatura română din Ardeal. Profesorul clujean Mircea Curticeanu i-a cercetat cu minuțiozitate biografia și bibliografia în anii regimului comunist, adunând în două tomuri (Ion Breazu, "Studii de literatură română și comparată", vol. I-II, ediție îngrijită, bibliografie și indice de
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
idei între Transilvania și celelalte provincii românești și pătrunderea valorilor moderne în literatura română din Ardeal. Profesorul clujean Mircea Curticeanu i-a cercetat cu minuțiozitate biografia și bibliografia în anii regimului comunist, adunând în două tomuri (Ion Breazu, "Studii de literatură română și comparată", vol. I-II, ediție îngrijită, bibliografie și indice de nume de Mircea Curticeanu, Editura Dacia, Cluj, 1970-1973, 575 și 463 pagini) o parte esențială a operei învățatului transilvănean, precum și un volum de corespondență între Ion Breazu și
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
români" (I-IV, 1995-2001, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), "Dicționarul esențial al scriitorilor români" (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, 2000), "Dicționarul cronologic al românului românesc de la origini până la 1989" (Editură Academiei Române, București, 2004), "Dicționarul general al literaturii române" (vol. I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009), "Dicționarul cronologic al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Dicționarul cronologic al românului tradus în România" (coautor) și Premiul pentru poezie al Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea a fost decorat în anul 2009 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Cluj (2007). De asemenea, Ioan Milea a fost decorat în anul 2009 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
G.Călinescu. Profesorul o avea de la Mihail Dragomirescu, care și el o preluase, ca pe un mesaj sacerdotal, și chiar printr-un fel de ritual de inițiere, de la Titu Maiorescu, pe la începutul secolului XX. Credem că autorului monumentalei „Istorii a literaturii române de la origini până în prezent” i-ar fi plăcut modul gordianic prin care Goci rezolvă unele, aparent insurmontabile, probleme ale analizei și sintezei. Ca și imaginația sa critică. El s-a născut cu „harul”, noi îi transmitem „darul”. (recomandare pentru
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
ar fi plăcut modul gordianic prin care Goci rezolvă unele, aparent insurmontabile, probleme ale analizei și sintezei. Ca și imaginația sa critică. El s-a născut cu „harul”, noi îi transmitem „darul”. (recomandare pentru ocuparea postului de muzeograf la Muzeul Literaturii Române, apărut ulterior ca referință critică).Dumitru Radu Popescu: Aureliu Goci are un ideal - profesorul Piru consideră că, în afară de a trăi ca orice familist, istoria și critica literară formează temeiul existenței sale. Precum d. Al.Piru, citește tot ce apare
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
românesc de la origini pănă în 1989" (Ed. Academiei, 2004, Premiul Uniunii Scriitorilor) și "Dicționarul romanului tradus în România" (Ed. Academiei, 2005, Premiul Filialei din Cluj al Uniunii Scriitorilor) și a colaborat la elaborarea celor șapte volume ale "Dicționarului general al literaturii române" (2004-2008) de sub conducerea acad. "Eugen Simion", precum și a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol I-V (1994-2002), "100 cei mai mari scriitori români" (2002), "Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale" (2003), "Dicționarul personajelor din
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
a altor opt dicționare: "Scriitori români" (1978), "Dicționarul scriitorilor români", vol I-V (1994-2002), "100 cei mai mari scriitori români" (2002), "Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L.Caragiale" (2003), "Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga" (2005), "Dicționarul biografic al literaturii române", I-II (2006), "Personalități clujene" (2007), "Dicționar ilustrat" (2007), "Elite clujene contamporane" (2014). A colaborat la elaborarea a două volume de corespondență a lui George Bariț, care au fost distinse cu premiul „N.Iorga” al Academiei Române. A predat în
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Dicționar ilustrat" (2007), "Elite clujene contamporane" (2014). A colaborat la elaborarea a două volume de corespondență a lui George Bariț, care au fost distinse cu premiul „N.Iorga” al Academiei Române. A predat în perioada 1991-1995 cursuri de Istoria presei, Istoria literaturii române, Istoria culturii din Transilvania și Istoria cărții și tiparului la Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Începând din 1994 a fost angajat la catedra de Istoria Literaturii Române de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
în perioada 1991-1995 cursuri de Istoria presei, Istoria literaturii române, Istoria culturii din Transilvania și Istoria cărții și tiparului la Facultatea de Istorie și Filozofie din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Începând din 1994 a fost angajat la catedra de Istoria Literaturii Române de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, unde a fost și titularizat în 1995, predând aici până în anul 2009, când a ieșit la pensie. Este începând din 1994 conducător de doctorat în istoria literaturii române la Institutul de
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
la catedra de Istoria Literaturii Române de la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, unde a fost și titularizat în 1995, predând aici până în anul 2009, când a ieșit la pensie. Este începând din 1994 conducător de doctorat în istoria literaturii române la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca și apoi la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A condus peste 40 de teze de doctorat. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, și
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
2009). A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor Papilian și a colaborat la peste
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
este o editură germană, înființată în 1950 și recunoscută, în general, ca fiind unul dintre editorii europeni de top de cărți de literatură. Rădăcinile sale provin din partea „arianizată” a editurii S. Fischer Verlag. În ianuarie 2010 sediul central al companiei s-a mutat de la Frankfurt la Berlin. Suhrkamp a declarat faliment în 2013, în urma unui îndelungat conflict juridic între proprietarii săi. În 2015
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
s-a alăturat firmei în 1952, a devenit coproprietar în 1957 și editor la moartea lui Suhrkamp în 1959. El a condus până la propria sa moarte în 2002. Sub conducerea lui Unseld, editura s-a concentrat pe trei domenii majore: literatura germană din secolul al XX-lea, literatura în limbi străine și științele umaniste. Cărțile editate de Suhrkamp au fost apreciate pentru aspectul lor inovativ, datorat în mare parte activității lui Willy Fleckhaus. În timpul conducerii lui Unseld, Suhrkamp i-a publicat
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
devenit coproprietar în 1957 și editor la moartea lui Suhrkamp în 1959. El a condus până la propria sa moarte în 2002. Sub conducerea lui Unseld, editura s-a concentrat pe trei domenii majore: literatura germană din secolul al XX-lea, literatura în limbi străine și științele umaniste. Cărțile editate de Suhrkamp au fost apreciate pentru aspectul lor inovativ, datorat în mare parte activității lui Willy Fleckhaus. În timpul conducerii lui Unseld, Suhrkamp i-a publicat pe unii dintre cei mai importanți autori
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
germană au fost Samuel Beckett, Octavio Paz, James Joyce, Marcel Proust, José Maria de Eça de Queiroz, Clarin, Mercè Rodoreda, Jorge Semprún, Lídia Jorge, Agustina Bessa-Luís, Juan Ramón Jiménez, Amos Oz, Julia Kissina, Sylvia Plath, Eduardo Mendoza și Clarice Lispector. Literatura latino-americană a devenit un punct de interes special al Suhrkamp Verlag; catalogul editurii include nume precum Pablo Neruda, Isabel Allende, Mario Vargas Llosa, Manuel Puig, Joăo Ubaldo Ribeiro, Adolfo Bioy Casares, Guillermo Cabrera Infante, Alejo Carpentier, Julio Cortázar, Osman Lins
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
Fleischer, 26 februarie 1886 Székesfehérvar, Imperiul Austro-Ungar - 2 decembrie 1955 Timișoara) a fost un filolog - ebraist maghiar și român, evreu născut în Ungaria, care a trăit și activat la Timișoara și s-a făcut cunoscut mai ales prin cercetările asupra literaturii ebraice medievale, mai ales a scrierilor și vieții lui Avraham Ibn Ezra. Fleischer a avut diplomă de rabin și ca profesor de ebraică, a înființat și condus o școala elementară israelita la Timișoara. Yehuda Leib sau s-a născut la
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]