106,064 matches
-
tehnic, cât mai ales la nivelul sensibilității simboliste înregistrate sub semnul unui vizionarism cu tendință spre esențializare, fapt care va deveni definitoriu pentru Brâncuși. "Pe d-l Paciurea îl frământă problema imaterialului (...). Acesta e coșmarul conștiinței de sine care tulbură sufletele artiștilor din epoca noastră: Rodin și alții au suferit aceleași dureri. Și numele lui Brâncuși trebuie să-l scriem aici. D-l Paciurea, vizionar, spiritualizează materialul, anulând pe cât posibil descripțiunea plastică planuri și forme prin reducerea liniilor constructive la maxima
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fluiditatea sa formală. În ce privește conectarea la aria reprezentărilor mitologice românești, Adriana Șotropa lansează o propunere curajoasă privind o posibilă origine comună a tuturor himerelor paciuriene și anume cățelul pământului sau țâncul pământului, animal htonian, trăind sub crucile cimitirelor, paznic al sufletelor morților: Figura cățelului pământului ar putea constitui, de altfel, ambiția unei opere întregi și cheia interpretării tuturor himerelor lui Paciurea"345. Cercetătoarea își întemeiază afirmația pe câteva dintre desenele lui Paciurea, înfățișând himere similare cu Himera pământului aflate la picioarele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a căror discuțiune e păzită de însăși piepturile lor două sânuri care ar face din orice ascet un nou sfânt Antoniu o spune de la început artistul prin acea discretă armonizare brumărie. (...) Aman-Jean e un artist care vorbește de-a dreptul sufletului"368. Nudurile lui Pallady cunosc două perioade delimitate net nu numai prin compoziție, dar și ca modalitate de a descifra corpul feminin. În prima perioadă, pictorul se află încă sub influența secession-ului și a tematicii decadente. Ulterior se va
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Figuri ale reveriei și melancoliei: simbolismul ca état d'âme Melancolia este o figură culturală majoră în tot Occidentul, astfel încât fiecare secol sau perioadă mai îndelungată îi imprimă propriul reflex, propriul cod cultural. Stare pasageră, înclinație temperamentală sau maladie a sufletului, melancolia pare să se fixeze la sfârșitul secolului XIX ca fenomen morbid. Le vague à l'âme, "doliul fără obiect" (Sigmund Freud), tiparul melancolic este similar celui reflexiv. De fapt, reflexivitatea ca delectatio morosa și meditație filozofică pe marginea efemerității
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abandon, corporalitatea fiind astfel sensibilizată prin gest. Altfel, inefabilul reveriei melancolice poate fi cuprins într-o temă îndelung utilizată în formatul idilic. Artur Verona încetează să mai picteze idile, ceea ce-l reține sunt elementele folclorice și desfășurarea plenitudinară a unui suflet național. O parte din tablourile sale cu țărănci dobândesc o notă intimistă, tinerele fete sunt izolate într-o atitudine de visare pe care cadrul natural o amplifică, însă fără acea pronunțată turnură romantică. Țărăncile lui Artur Verona, Țărancă în pădure
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai multor generații. În numele acestei viitoare vieți, noi, căutătorii lânei de aur, desfășurăm steagul de luptă. Arta este eternă, pentru că există în ceea ce este imuabil, în ceea ce nu poate fi distrus; ea este doar una, pentru că are o sursă unică sufletul. Arta este simbolică, pentru că ea închide un simbol: reflectarea Imuabilului în temporar. Arta este liberă pentru că ea este produsul unui elan creator spontan"479. În stilul Art Nouveau, pe coperta revistei se află o sirenă cu un păr care cade
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel o căutare fără sfârșit a restabilirii unității primordiale. Ca și pentru artiștii care semnează articolul manifest din primul număr din Золотое Руно (Lâna de aur), arta constituie pentru Przybyszewski un reflex al Absolutului, iar misiunea artistului este să reveleze "sufletul gol goluț" (naga dusza) și să dea glas "strigătului" individului"484. Tot Stanisław Przybyszewski expune teoria cu privire la "naturalismul psihic" (psychic naturalism) într-o interpretare modernistă, care-l situează la confiniile cu decadentismul și expresionismul, marcând astfel un câmp de tensiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Regelui Siamului, adus la Paris pe timpul Expoziției Universale din anul 1900, și știam toată admirația ce el deșteptase în publicul amator. Nu puteam uita apariția exotică și impunătoare a cortegiului, înaintând încet parcă ar fi vrut să-ți intre în suflet, printre tufișurile din parcurile expoziției. Păreau un buchet de orhidee și magnolia, ce se mișcau în spațiu, în parfumul și în ritmul misterios specific al Orientalilor. Dănțuitoarele dansau îmbrăcate în haine împodobite cu aur, cari străluceau după cum cădea lumina soarelui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui bărbat pe care-l contemplă. Moartea luxurioasă deghizată în femeia venală, prostituata malefică, prezidează acest conclav al exacțiunilor venerice prin care bărbatul își pierde capul, iar virtuțile sunt decadent inversate rezidând "in lombis" și nu celest în Organon-ul sufletului, Inima, sau cel al rațiunii, Creierul. Moartea nu mai apare ca în tradiția iconografică ca o femeie bătrână cu coasa sau sub forma celor patru cavaleri ai apocalipsului ca la Dürrer sau a unui schelet ținând în mâini o clepsidră
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
locuință. Este ceea ce constată și Walter Pater pe filiera "filozofiei" spiritiste a lui Swedenborg, în capitolul " Două case curioase. Biserica din casa Ceciliei"" din Marius epicurianul: ""Casa în care ea trăiește, afirma scriitorul mistic german citat anterior, este a unui suflet ordonat, care nu viețuiește orbește înaintea ei, ci, dincolo de experiențele sale trecătoare, se reconstruiește și redecorează creând multe spații care s-o adăpostească, fiind doar o extensie a corpului; conform filosofiei lui Swedenborg, corpul nu este decât un proces, o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nu viețuiește orbește înaintea ei, ci, dincolo de experiențele sale trecătoare, se reconstruiește și redecorează creând multe spații care s-o adăpostească, fiind doar o extensie a corpului; conform filosofiei lui Swedenborg, corpul nu este decât un proces, o prelungire a sufletului""564. Casa cu care Marius o identifică nu este doar locuită, ci este vie, animism speculativ care induce o serie de suprapuneri ale afectelor transpuse la nivelul arhitecturii, decorațiunilor interioare etc., fiecare element configurând o "personalitate" imobiliară. Într-un astfel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Casa cu care Marius o identifică nu este doar locuită, ci este vie, animism speculativ care induce o serie de suprapuneri ale afectelor transpuse la nivelul arhitecturii, decorațiunilor interioare etc., fiecare element configurând o "personalitate" imobiliară. Într-un astfel de suflet ordonat, așa cum viața o arată mereu, se stabilesc singure tot felul de delicate afinități între ea și ușile și coridoarele casei, între luminile și umbrele exterioare habitaclului ei, până ce, în fine, ea pare să-l încorporeze, în întreaga sa expresivitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spațiu vid cel al spectatorului. Estetul solitar, personaj al artei, se bucură spiritual de materialitatea decorului inutil și luxos care maschează un fundal plan al neantului: cel al vieții contemporane. El organizează spectacolul interior pentru el însuși. Cucerind teritoriul aparențelor, sufletul decadent contemplă propriile sale emoții în oglinda decorului, trompe-l'oeil psihologic cât și artistic. Și pentru că locuința este o scenă, nu trebuia ea să recurgă la repertoriul comediei, la toate mijloacele artei dramatice?"591. Este posibil ca sursa de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să se înțeleagă, Cecilia Cuțescu-Storck le conferă grația și mobilitatea vegetației explozive, textură de ficuși, salcâmi, lămâi, smochini și un cactus rătăcit. "Toate le vedem armonizându-se într-o simfonie de tonuri în atmosfera de liniște și de împăcare a sufletului, sub bolta paradisiacă unde păsările cântau ascunse în frunzișuri, în crengi de ficuși sau de smochini, ce se împleteau între ghirlande de flori de salcâm. Totul apărea ca un arabesc cu tonuri închise pe fondul unui cer de fildeș jur
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
3 oct. 2007). Între efectele negative cu impact În dezvoltarea copiilor și structurarea personalității lor se Înscriu fenomene și stări afective pe care ei le percep ca: abandon, trădare, nedreptate, respingere, umilire etc. Aceste stări afective trăite ca răni ale sufletului stau la baza unor structuri, a unor pattern-uri, măști pe care individul și le asumă și care Îl fac să acționeze În contradicție cu adevărata lui fire, să fie blocat În dezvoltarea sa personală. Lise Bourbeau, practician În dezvoltare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
susținător și consilier, confident al familiei, activitatea sa având efecte pozitive la nivelul individual și al familiei ca grup social. Lipsa unor percepții negative privind psihologul de familie ne permite să afirmăm că el este așteptat, dorit, un „doctor de suflet”. 3. Consecințe ale activității psihologului de familie susține familia În dezvoltarea optimă; asigură asistență și consiliere În apariția situațiilor de criză (colaborare cu psihoterapeuți, psihiatri); sesizează dificultățile de dezvoltare psihică a copiilor (colaborare cu medicul de familie); previne inadaptarea, eșecul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o organizație care este conștientă și apreciază valoarea umană a clienților” (C. Coffman, G. Gonzaley Molina, 2002, p. 157). Sentimentul de mândrie față de companie, marcă, producător e asociază În timp cu pasiunea. d) Pasiunea ce reflectă legătura, mintea, rațiunea și sufletul clientului apare atunci când s au stabilit Încrederea, integritatea și mândria ce funcționează ca susținător al dorinței și voinței de a fi client fidel al companiei, mărcii etc. Autorii citatți anterior susțin că nu se pot maximiza profiturile dacă nu se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin: Teme și motive romantice: - intuiția viitorului; - prezența ecourilor mitice; - istoria și peisajul românesc; - folclorul: - știința și filosofia veacului. Se disting În opera poetului următoarele teme și motive: -titanismul care vizează: - marile geneze; - marile prăbușiri cosmice: - macro și microuniversul; - transmigrarea sufletelor;condiția geniului și a artei; - călătoria cosmică; - Îngerul și demonul; - zburătorul;natura și dragostea; - luna, codrul, floarea albastră, lacul, lumea siderală, muzica sferelor, dublul, nebunia, speranța, visul (după cum a afirmat G. Călinescu) Dispoziții lăuntrice: - exaltarea; extazul; visul; duioșia; luciditatea; satira
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
operele literare clasice constă În lupta dintre sentiment și rațiune, dintre interesele personale și cele cetățenești și se rezolvă prin triumful rațiunii și binelui. Natura pentru clasici reprezintă un fapt general, cu valoare decorativă, natură frumoasă, dar fără rezonață În sufletul omului. Stilul are ca trăsătură dominantă frumusețea și puritatea lui, stil Înalt, elevat. Sunt respinse cuvintele și expresiile vulgare. Esteticul este dominant. În teatru este respectată regula celor trei unități: de loc, de timp, de acțiune. Clasicisnul a cunoscut două
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui Andre Malraux demonstrează odată În plus că Într-un viitor nu prea Îndepărtat, lumea așa zisă postmodernă ori transmodernă, va fi atât de derutată de ideologii, Încât va fi nevoită să privească spre cer, să-și facă, pentru mântuirea sufletului, semnul crucii. Mihai Eminescu, contemporan cu Nietzsche, filosoful german, pare mult mai rafinat În ceea ce privește libertatea individului, relativitatea acestei stări fiind exprimată În chip genial. Fiecare individ din lumea aceasta are filosofia lui, Îmbrăcată În hainele cunoscute, conform aprecierii lui G.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
reacție Împotriva incapacității științei, artei și literaturii de a stopa izbucnirea primului război mondial. Susținătorii acestui curent propun În schimb o literatură a iraționalului:confirmarea libertății absolute a spiritului; - lumea existenței e o lume a culorilor; -arta, expresie profundă a sufletului uman, nu o reproducere a naturii; - explozia sentimentului, starea dionysiacă; - năzuința spre absolut, ideea escaladării cerului; - revolta Împotriva condiției umane; - strigătul fără ecou În totul cosmic; - afirmarea ideii de supraom care să stăpânească lumea; - imagini violente, exprimând neliniștea existențială; - personajele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liric se exprimă prin accente ale oralității stilului. Elementele de versificație au un rol important În receptarea poetică, multe din versurile baladei fiind memorabile. Tema fundamentală a baladei „Zburătorul” este mitul erotic, al unei făpturi care provoacă mari neliniști În sufletul și trupul adolescentin al fetelor, unul din miturile fundamentale care au fertilizat permanent literatura română, după aprecierea lui George Călinescu. ,,Zburătorul”... este un demon frumos, un Eros adolescent, care dă fetelor pubere tulburările și tânjirile Întâiei iubiri”. Începând cu I.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
noblețe aparte, aceea a apartenenței de neam și de clasă, al căror exponent se simte autorul. Sentimentul comuniunii ancestrale cu mulțimea de bătrâni care s-au stins În timp trudind În anonimat, dar nu Înainte de a-și depune osemintele În sufletul urmașului, explică aici o dată mai mult demnitatea cu totul specială pe care Arghezi o Împrumută hrisovului său care, În virtutea apartenenței la un destin istoric supraindividual, devine „al nostru”. Opera constituie astfel În viziunea poetului un instrument socialmente util, dar și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
corespunde o culoare. Acum În urmă m-a obsedat galbenul, culoarea deznădejdei... În plumb culoarea galbenă. Compușii lui dau un precipitat galben. Temperamentului meu Îi convine această culoare. După violet și alb am evoluat spre galben. Plumbul ars e galben. Sufletul ars e galben... Altădată, În Plumb, pe lângă impresia colorată, mai simțeam alta statică, de greutate. Plumbul apasă mai greu pe om... Cât privește despre mine am fost și rămân un poet al decadenței." Gama de culori este restrânsă În poezia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Decorul este aici de o artificialitate studiată. Punctul central este cromatica atipică (violet), disipată În atmosferă (amurg) și În tot spațiul: „Orașul tot e violet”. Cadrul natural este trist și dezolant În lirica bacoviană. Ploaia și ninsoarea au rezonanță În sufletul omului, aducând monotonie, nevroză, chin și frig lăuntric. Toamna, anotimpul ploilor interminabile, pustiește sufletul și amorțește simțurile ca În poezia „Nervi de toamnă”. Iarna este infernală, domină Întreaga lume și aduce cu sine pierderea oricărei speranțe, a oricărei iluzii din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]