16,963 matches
-
născut la 1 aprilie 1945 în satul Sârbi, com. Banca. Sunteți membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății Scriitorilor "C. Negri" din Galați, membru al Academiei Internaționale "M. Eminescu" din India cu sediul la Calcutta, membru al Centrului Academic Internațional "M. Eminescu" din Chișinău, Republica Moldova, un reputat cercetător în literatura beletristică, istorie și critică literară, publicistică, istorie, filosofie. Este extrem de cunoscută activitatea dvs. în didactică și cercetare metodico-literară. Ce nu știe cititorul despre dvs. și ar trebui să afle
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
câțiva eminescologi nonconformiști ne mai apropie și alte priorități, cea dintâi înființarea unui Institut Național "M. Eminescu", așa cum există institute Goethe, Cervantes etc. în Germani, în Spania etc. Un asemenea institut ar trebui, în primul rând, să inițieze refacerea ediției academice a operei eminesciene, aceasta având importante carențe și lacune. Doar un exemplu: lipsa scrisorilor inedite ale lui Eminescu adresate Veronicăi Micle, scrisori date tiparului în anul 2000. Apoi, va fi necesară o ediție transcriptată a manuscriselor eminesciene, ediția Eugen Simion
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
oameni, întâmplari, clipe... Ce mai face astăzi scriitorul Dan Mănucă? Am condus treizeci de doctorate în literatură română la Facultatea de Litere a Universității ieșene "Alexandru Ioan. Cuza" (dintre acestea au fost publicate douăsprezece și cinci au primit diferite distincții academice). Am lucrat în comitetul de coordonare și revizie al Dicționarului general al literaturii române, scriu lunar în rubrica de "critica criticii" a "Convorbirilor literare", particip la reuniuni științifice în țară și peste hotare. Și defect vechi citesc. Nu cu foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pledat pentru literatura română în țara de adopție, a tradus poezie și proză românească, a alcătuit un compendiu de literatură română în limba italiană, dar a și condus o publicație de mare anvergură Revista Scriitorilor Români, fiind și secretarul Societății Academice Române, înființată la Roma de către Monseniorul Bârlea. Multe aș putea povesti despre Mircea Popescu, dar poate că și aceste câteva fraze vor trezi interesul cititorului avizat pentru această carte. Chiar și titlul cărții are o semnificație anume Mircea Popescu, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vreun anume curent literar, alții spun că deși literar se simt afini cu o anume generație nu se simt ideologic apropiați de ea, alții pendulează spiritual între două generații, etc. Deci, în prezent, eu sunt în plin proces de analiză academică a acestui fenomen literar. În al doilea rând, întrebarea Dvs mă intrigă pentru că țintește direct în inima mea ca poet care a debutat după 1990, deci aș putea spune că fac parte din Generația '90, dar, prin scriitura mea, literar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
toate greutățile, riscurile și dezavantajele care reies din el. Desigur, și cu beneficiile sale, de om solitar, integru, demn. Grație și cărților mele de interviuri cu personalități culturale românești contemporane, din țară și din străinătate (proiecte personale, individuale, de cercetare academic, de fapt), am întâlnit oameni deosebit de frumoși spiritual și sufletește și cu o vastă pregătire internațională de la actori, regizori de teatru și film, scriitori, critici literari, dramaturgi, coregrafi, analiști literari, politologi, istorici, doctori, avocați, foști deținuți politici, muzicieni, etc. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mine 100%, ci și un dat al destinului meu. Totodată, prin tot ceea ce am scris și publicat până acum, am împlinit o carieră aflată la intersecția dintre literatură (poezie) și jurnalism (interviuri). În ultimii 10 ani a intervenit și linia academică, universitară. Nu-mi reproșez modalitatea aleasă, doar faptul că nu m-am împrietenit cu mai mulți oameni din sfera literară. Am prieteni buni din alte sfere culturale teatru, balet, politologie etc. (Dumnezeu a fost și este în continuare bun cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Caraion. Cărțile mele de istorie literară printre care Prolegomene argheziene (1968), Sinteze și antisinteze literare (1975), Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc (1981), Reviste românești de poezie (1974) etc. mi-au asigurat o carieră în domeniul învățământului și al cercetării academice și universitare, dar nu mi-au asigurat aceleași bucurii pe care mi le-ar fi dat, fără întrerupere, poezia. A.B.Știm ce rol important a jucat exilul în trecut.Dar astăzi, ce însemnătate credeți că mai are vocea exilaților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cazuri elemente importante pentru conturarea unei realități oneste. Desigur, nu excludem posibilitatea ca unele afirmații citate, neconfirmate din alte surse, să fie eronate ori, cel puțin, incomplete. Pentru că ne adresăm în primul rând publicului larg (desigur, intelectual), și nu mediului academic, am evitat încărcarea excesivă a aparatului critic. Prin urmare, din carte lipsesc trimiterile peste măsură de numeroase la volume și studii altminteri importante-de tipul Raportului Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România-, ele fiind indicate doar acolo
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
este deservită de domnul Marius, un tip plăcut care și-a primit Realizarea și care meditează de fiecare dată alături de participanți. Cel puțin. Tabloul lui Shri Mataji, corpul subtil și micul auditoriu venit pentru conferințele publice completează decorul (un pic) academic al întâlnirilor de la Arad. Ședințele publice - foarte bine structurate și cu o tematică aparent științifico-filosofică, dar de evidentă factură sahaj - sunt conduse cu mult talent pedagogic și evidente abilități oratorice de către Janina. Mărturisesc că, la prima mea participare, tributar obișnuințelor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Alina Mungiu-Pippidi, cu atât mai mult în proteste de stradă, este incitantă, produce eveniment. Profesoară universitară la Berlin, autoare de cărți științifice tipărite la edituri prestigioase din țară și din străinătate, ana‑ list al politicii românești, director al Socie tății Academice din România - un think tank consultat de instituții publice și financiare internaționale -, lider al societății civile, o persona‑ litate deschisă oricărei provocări, în sfârșit, doamna Alina Mungiu-Pippidi este, cred, personalitatea cea mai nimerită din politologia românească pentru a răspunde exigențelor
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
impuneți - tot vom face un maraton - ca un alergător de cursă lungă. Cred că e firesc că, după ce ați publicat câteva cărți importante de analiză socială și poli‑ tică, dar nu numai, ați reușit, între timp, să aveți o recunoaștere academică internațională, dovadă cursurile, unele chiar de tranziție, pe care le predați la diferite universități străine. Apoi, prin misiunile pentru agenții de dezvoltare în multe zone fierbinți din lume, experi‑ ența de teren este valorificată științific în cărțile de ști‑ ință
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
străine. Apoi, prin misiunile pentru agenții de dezvoltare în multe zone fierbinți din lume, experi‑ ența de teren este valorificată științific în cărțile de ști‑ ință socială publicate în țară și în străinătate. E firesc, cu un astfel de palmares academic internațional, să fiți stimată, dar și invidiată, mai ales că faima dumneavoas‑ tră e întreținută și de rumoarea pe care o treziți fie prin prezența la demonstrații neautorizate, cum au fost cele desfășurate împotriva proiectului Roșia Montană, și de inițiativele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
stimată, dar și invidiată, mai ales că faima dumneavoas‑ tră e întreținută și de rumoarea pe care o treziți fie prin prezența la demonstrații neautorizate, cum au fost cele desfășurate împotriva proiectului Roșia Montană, și de inițiativele insolite ale Societății Academice din România, care nu e doar un think tank, ci chiar o instanță ce sanc‑ ționează deraierile politicienilor de la responsabilitățile cu care au fost mandatați. Dacă medalionul de televizi‑ une ne dezvăluia cât de tânărĂ și de convingătoare era autoarea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
provine din convorbirea aia dintre generalul Gușă și Iliescu, care a fost reprodusă - e filmată -, în care rușii, cărora li se telefonează, refuză să intre în țară. Și noi trebuie să vedem ce au făcut rușii în 1990. Există materiale academice destul de importante care arată că planul lui Gorbaciov era să iasă din Europa de Est. Dar, adevărat este că din țările baltice nu a vrut să iasă și nici din Moldova. Rușii ieșiseră din România cu 30 și ceva de ani înainte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
un altul. Eu, până azi, nu am văzut un alt român care să fie atât de internațional. Și el mi-a lăsat moștenire acest lucru. Mi-a arătat că se poate, că poți să fii primit oriunde, în orice organizație academică, că nu mai contează că ești de origine română. Străini sunt mulți așa. Știu unguri așa, știu polonezi așa, dar români nu prea sunt. Românii se duc în Occident și rămân tot români. Iar Monica și Virgil erau extraordinar de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de guvernare. Omul responsabil cu programul de guvernare al Convenției era Nicolae Noica, profesor doctor inginer constructor, un om de bună calitate. El a venit la noi, la SAR, care abia se crease - această adunare de intelectuali, care formase Societatea Academică din România -, și ne-a întrebat dacă îi putem încropi un program. El n-a folosit cuvântul încropi, dar, având în vedere că era deja vară, că urmau să fie alegeri în toamnă și că au lucrat la asta numai
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Primul discurs pe care Emil Constantinescu l-a ținut în public, revin la Congresul Alianței Civice, îl consider sfârșitul Alianței Civice, momentul în care Alianța Civică a intrat în disoluție. Cred că în aceeași perioadă dum‑ neavoastră ați inventat Societatea Academică din România. A.M.P. : Eu am gândit întotdeauna un fel de continuitate între prima societatea civilă, cea a anilor ’90 și noi, Coaliția pe care am pus-o eu la un loc și care era extrem de reprezentativă în 2004, care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Eu am gândit întotdeauna un fel de continuitate între prima societatea civilă, cea a anilor ’90 și noi, Coaliția pe care am pus-o eu la un loc și care era extrem de reprezentativă în 2004, care era condusă de Societatea Academică din România, creată în 1996, dar a cărei importanță a crescut cu timpul. Dar haideți să încheiem cu mandatul Emil Constantinescu. E clar că el n-a știut să țină bine legătura cu trupele lui care l-au adus la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a statu‑ lui, care începuse în 2000-2004. VI. Cum s-a construit capitalismul românesc ? Cum devii Danemarca • Șansa de a fi protestant sau polo‑ nez • Când funcționează contractul social • Troc TV : inter‑ viu contra limuzină • Megaescrocherii sub umbrela statului • Societatea Academică din România V.A. : Suntem la a șasea etapă a maratonului nostru. Aș vrea să le faceți o destăinuire cititorilor : cu ce vă ocupați când nu convorbim pentru această carte ? Ce scrieți în timpul zilei, pentru că noi ne întâlnim la ora
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
maratonului nostru. Aș vrea să le faceți o destăinuire cititorilor : cu ce vă ocupați când nu convorbim pentru această carte ? Ce scrieți în timpul zilei, pentru că noi ne întâlnim la ora ceaiului, la ora 5. A.M.P. : Eu scriu o carte academică de științe politice în engleză pentru Cambridge University Press, ce adună dovezile pentru o teorie la care lucrez de mai mulți ani. Titlul cărții este The Quest for Integrity : How Societies Develop Control of Corruption și încerc să răspund la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
decât Ceaușescu și nevastă-sa, care fuseseră împușcați. Și toți ceilalți au rămas. Academia fusese clar o instituție poli‑ tică, epurată politic, în care nu puteai să intri decât dacă erai membru de partid. Când s-a creat SAR, Societatea Academică din România, în 1995, acesta a fost unul din elementele importante... V.A. : Societatea Academică din România este, de fapt, numele vechi al Academiei Române. A.M.P. : Da, dar, drept să vă spun, eu nu știam acest lucru. Eu am venit
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
clar o instituție poli‑ tică, epurată politic, în care nu puteai să intri decât dacă erai membru de partid. Când s-a creat SAR, Societatea Academică din România, în 1995, acesta a fost unul din elementele importante... V.A. : Societatea Academică din România este, de fapt, numele vechi al Academiei Române. A.M.P. : Da, dar, drept să vă spun, eu nu știam acest lucru. Eu am venit cu numele și profesorul Ioan Popa mi-a atras atenția că e numele vechi al
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
nume care venea din vechime. Am botezat Facultatea de Jurnalistică pe care am făcut-o pe lângă AZR Școala Superioară de Jurnalistică. Mi-a plăcut mai mult decât „facultate“ sau decât „academie“. A.M.P. : Deci noi ne-am luat numele Societatea Academică. După aia au fost discuții. Dar numele nu aparținea nimănui. Societatea Academică e o calitate, însemna că astea sunt preocupările noastre : academice. V.A. : Când ați pus piatra inaugurală, am fost și eu invitat. A.M.P. : În 1995, în primăvară
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
am făcut-o pe lângă AZR Școala Superioară de Jurnalistică. Mi-a plăcut mai mult decât „facultate“ sau decât „academie“. A.M.P. : Deci noi ne-am luat numele Societatea Academică. După aia au fost discuții. Dar numele nu aparținea nimănui. Societatea Academică e o calitate, însemna că astea sunt preocupările noastre : academice. V.A. : Când ați pus piatra inaugurală, am fost și eu invitat. A.M.P. : În 1995, în primăvară. Cred că înscrierea oficială a fost mai târziu, dar în ’95, în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]