11,287 matches
-
Motorul Wankel este un tip de motor cu ardere internă inventat de inginerul german Felix Wankel, la care mișcarea de rotație se obține nu printr-un mecanism bielă-manivelă, ci cu ajutorul unui piston rotativ de formă triunghiulară. În comparație cu motorul cu ardere internă cu piston, avantajele motorului Wankel sunt compactitatea și vibrațiile mai reduse. Dezavantajele acestui motor sunt randamentul mai mic, ceea ce duce la un consum de combustibil mai mare pentru aceeași putere furnizată, emisia sporită de poluați, ceea ce duce la necesitatea
Motor Wankel () [Corola-website/Science/306413_a_307742]
-
formate din plante și animale putrezite care s-au transformat în țiței, cărbune, sau gaze naturale, sub acțiunea căldurii și a presiunii din scoarța terestră, de-a lungul sutelor de milioane de ani. Pentru a genera electricitate, energia degajată de arderea combustibililor fosili este adesea folosită pentru a pune în mișcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obținut prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
presiunii din scoarța terestră, de-a lungul sutelor de milioane de ani. Pentru a genera electricitate, energia degajată de arderea combustibililor fosili este adesea folosită pentru a pune în mișcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obținut prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. În lumea modernă a secolelor 20 și 21, setea de energie provenită din combustibili fosili, mai ales pentru benzină, provenită din
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
degajată de arderea combustibililor fosili este adesea folosită pentru a pune în mișcare o turbină. Generatoarele mai vechi foloseau adesea aburul obținut prin arderea combustibililor pentru a pune în mișcare turbina, dar în generatoarele moderne, se folosesc direct gazele de ardere ale combustibililor. În lumea modernă a secolelor 20 și 21, setea de energie provenită din combustibili fosili, mai ales pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale și regionale. S-a născut astfel o mișcare
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
combustibili fosili, mai ales pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale conflictelor globale și regionale. S-a născut astfel o mișcare globală spre generarea de energie regenerabilă, pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie. Arderea combustibililor fosili de către omenire este cea mai importantă sursă a emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele cauzatoare ale efectului de seră, care împiedică dispersarea radiațiilor și contribuie la încălzirea globală. Concentrația de CO din atmosferă este
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
reținere a radiației solare, care va avea ca rezultat creșterea temperaturii medii a suprafeței terestre. Doar o mică cantitate a combustibililor pe bază de hidrocarburi sunt biocombustibili, adică derivați din dioxidul de carbon din atmosferă, deci care nu contribuie, prin ardere, la creșterea cantității globale de dioxid de carbon. Andreea Zafiu Emissions.svg|thumb|right|250px|Emisiile anuale de dioxid de carbon, defalcate pe diferiți combustibili, în perioada 1800-2004. Arată rata crescândă de utilizare a acestora.]] Principiul cererii și ofertei sugerează
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
energetice. Marea Britania, de exemplu, se bazează încă pe combustibilii fosili ca resursă principală de energie. Care ar putea fi " Combustibilul viitorului", este încă foarte controversat. În Statele Unite, peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Vezi încălzire globală. În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente organice volatile și metale grele. Arderea combustibililor fosili generează acid sulfuric și azotic, care cade pe Pământ ca
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
combustibilii fosili ca resursă principală de energie. Care ar putea fi " Combustibilul viitorului", este încă foarte controversat. În Statele Unite, peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Vezi încălzire globală. În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente organice volatile și metale grele. Arderea combustibililor fosili generează acid sulfuric și azotic, care cade pe Pământ ca ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor fosili. Vezi încălzire globală. În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente organice volatile și metale grele. Arderea combustibililor fosili generează acid sulfuric și azotic, care cade pe Pământ ca ploaie acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului artificial. Sculpturi și monumente construite din marmură sunt în mod deosebit vulnerabile, deoarece acizii reacționează
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
de calciu. Combustibilii fosili conțin și materiale radioactive, mai ales uraniu și toriu, care este emanat în atmosferă. În anul 2000 au fost emise în atmosferă circa 12.000 de tone de toriu și 5000 de tone de uraniu prin arderea cărbunelui. Se estimează că în cursul anului 1982, cărbunele ars în SUA a eliberat în atmosferă de 155 de ori mai multă radiație decât incidentul Three Mile Island. Arderea cărbunelor generează și imense cantități de zgură și funingine. Exploatarea, procesarea
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
de tone de toriu și 5000 de tone de uraniu prin arderea cărbunelui. Se estimează că în cursul anului 1982, cărbunele ars în SUA a eliberat în atmosferă de 155 de ori mai multă radiație decât incidentul Three Mile Island. Arderea cărbunelor generează și imense cantități de zgură și funingine. Exploatarea, procesarea și distribuția de combustibili fosili poate crea și alte probleme mediului. Metodele de exploatarea cărbunelui, îndeosebi exploatarea în cariere de suprafață creează multe probleme, în timp ce forajele maritime sunt un
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
efectelor încălzirii globale, folosirea combustibililor fosili trebuie diminuată treptat, iar până în 2100 ar trebui eliminați complet. În termeni economici, poluarea provenită din combustibilii fosili este privită ca o externalitate negativă și trebuie taxată. Acest lucru internalizează costul poluării și face arderea acestor combustibili mai scumpă, reducând astfel utilizarea lor și deci și poluarea asociată cu aceștia. Cu toate că țările europene impun taxe pe poluare, aceste taxe se întorc deseori ca subvenții tocmai la industriile direct legate de combustibilii fosili, prin amânări și
Combustibil fosil () [Corola-website/Science/306419_a_307748]
-
încălzire observat este cvasiunanim acceptat de oamenii de știință și de factorii de decizie, există diverse explicații asupra cauzelor procesului. Opinia dominantă este că încălzirea se datorează activității umane, în special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei () afirmă că „cea mai mare parte a creșterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX-lea se datorează probabil creșterii concentrației gazelor cu efect de seră, de
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
revoluției industriale concentrația de dioxid de carbon a crescut cu 32 %. Aceste niveluri sunt mult mai mari decât cele măsurate în cadrul programului "Ice Core", și sunt comparabile cu cele atinse acum 20 de milioane de ani. Producerea de CO prin arderea combustibililor fosili, a căror ponderi în perioada 2000 - 2004 au fost: După cum se vede din figurile alăturate, pe țări, cele mai mari emisii de CO le au Statele Unite ale Americii, urmate de China, Indonezia, Rusia, India și Brazilia. Emisiile de
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
emisii de CO le au Statele Unite ale Americii, urmate de China, Indonezia, Rusia, India și Brazilia. Emisiile de CO ale SUA se datorază economiei sale, mare consumatoare de petrol, iar ale Chinei și Rusiei datorită industriilor lor energetice bazate pe arderea cărbunilor. Pe cap de locuitor, emisiile corespund practic nivelurilor industrializării. Ministrul britanic al Schimbării Climatice, Lady Verma, a avertizat populația să mănânce mai puțină fasole pentru a reduce flatulențele, deoarece metanul emanat prin flatulație este un factor cauzator al încălzirii
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
favorizând incendiile de pădure. Între 20 iunie și 8 iulie 2008 în California se declanșaseră deja 18 000 de incendii, devastând 241 600 ha. În afară de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despăduririlor. Deși prin ardere se creează un efect sinergic, totuși, prin încălzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pădurilor, astfel că efectul incendiilor de pădure asupra fenomenului de încălzire globală este incert. Un efect cert este însă eliberarea metanului prin topirea permafrostului siberian
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
ce combustibil consumată, deci emisiile de CO în atmosferă. Producția de CO în România depășește pe cea a Regatului Unit datorită tehnologiilor ineficiente. În scopul reducerii emisiilor de CO se recomandă utilizarea energiilor care nu se bazează pe tehnologia de ardere, cum sunt energia solară, energie hidraulică și energia eoliană. Captarea energiei solare este dificilă, actual recomandările sunt ca ea să fie captată sub formă de biomasă. Energia hidraulică exploatabilă actual este limitată și nu poate satisface cererea, însă ea joacă
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
sub formă de biomasă. Energia hidraulică exploatabilă actual este limitată și nu poate satisface cererea, însă ea joacă un rol cheie în acoperirea vârfurilor de sarcină. Energia eoliană este disponibilă doar în anumite zone, iar randamentul captării sale este scăzut. Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin arderea lor carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
acoperirea vârfurilor de sarcină. Energia eoliană este disponibilă doar în anumite zone, iar randamentul captării sale este scăzut. Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin arderea lor carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO, acest carbon provine chiar din CO din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
este disponibilă doar în anumite zone, iar randamentul captării sale este scăzut. Arderea biomasei s-a practicat din cele mai vechi timpuri, oamenii folosind drept combustibil lemnul. Din punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin arderea lor carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO, acest carbon provine chiar din CO din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
punct de vedere al ciclului carbonului arderea plantelor este ecologică. Deși prin arderea lor carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO, acest carbon provine chiar din CO din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de CO. Totuși arderea lemnului nu este o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durând cca.
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
Deși prin arderea lor carbonul coținut în ele este eliberat în atmosferă sub formă de CO, acest carbon provine chiar din CO din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de CO. Totuși arderea lemnului nu este o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluție alternativă este arderea porumbului, care
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
sub formă de CO, acest carbon provine chiar din CO din atmosferă, captat în procesul de fotosinteză. Deci arderea plantelor este un proces de reciclare a carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de CO. Totuși arderea lemnului nu este o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluție alternativă este arderea porumbului, care în cultură se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
carbonului, spre deosebire de arderea combustibililor fosili, care introduce în atmosferă noi cantități de CO. Totuși arderea lemnului nu este o soluție bună, deoarece ritmul de regenerare al copacilor este mic, regenerarea lemnului durând cca. 30 de ani. O soluție alternativă este arderea porumbului, care în cultură se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă rolul unui imens captator solar, ecologic. Pentru asigurarea necesităților energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat arderii a cca. 15 % din suprafața agricolă. Opțiunea este
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
cca. 30 de ani. O soluție alternativă este arderea porumbului, care în cultură se reface anual. În acest caz culturile de porumb joacă rolul unui imens captator solar, ecologic. Pentru asigurarea necesităților energetice este nevoie de cultivarea cu porumb destinat arderii a cca. 15 % din suprafața agricolă. Opțiunea este sprijinită de American Corn Growers Assocication (AGCA - ) și National Corn Growers Assocication (NGCA - ). Arderea se poate face atât în termocentrale, care însă trebuie echipate cu instalații de ardere adaptate acestui tip de
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]