10,749 matches
-
credință, fenomenul de posedare a unei persoane de către o ființă supranaturală malefică (sau demon). Descrieri ale posesiunilor demonice includ adesea amintiri șterse sau personalități, convulsii, „crize” și leșin ca și cum persoana ar fi pe moarte. Alte descrieri includ accesul la cunoștințe ascunse (gnoza) și limbi străine (xenoglosia), schimbări drastice în intonația vocală și a structurii faciale, apariția bruscă de leziuni (zgârieturi, urme de mușcături etc.), și putere supraomenească. Spre deosebire de mediumi, subiectul nu are nici un control asupra entității care îl posedă și astfel
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]
-
ca și al lui "Assassin's Creed III", ceea ce permite același gameplay. Aveline are propriul set de animații, dar și abilitatea de a folosi două arme în același timp, precum noua țeavă de suflat, împreună cu săbiile, cuțitele, pistoalele și lama ascunsă. Modul multiplayer, exclusiv pentru versiunea Vita, constă din marcarea locurilor pe hartă, prin folosirea personajelor (reprezentați de portrete statistice) pentru capturarea bazelor și proviziilor, printre altele. Acesta diferă față de modul multiplayer al seriei, în care jucătorii se asasinau unii pe
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]
-
este deblocat după ce fiecare birou este completat, cu excepția celui de Patrulare. În acest mod, jucătorul și partenerul său pot patrula străzile orașului Los Angeles. Jucătorul poate rejuca Crimele străzii, poate găsi Pelicule de film, poate descoperi Obiective, poate colecta Vehicule ascunse, poate găsi Insigne sau poate, pur și simplu, să se plimbe prin oraș și să asculte radioul. Povestea începe cu ofițerul Cole Phelps (Aaron Staton), veteran al United States Marine Corps, decorat pentru Campania din Pacific, la divizia 7 de
L.A. Noire () [Corola-website/Science/331196_a_332525]
-
remarci, adăugând faptul că desingul nivelurilor acompaniază cu bine povestea. Helgeson de la "Game Informer" a scris că lumea reda „singurătatea cu eficientă”. IGN, prin Moriarty, a apreciat elementele de design adăugate în mai multe locuri din lumea jocului, precum notițe ascunse și scrisori. Criticii au apreciat și felul în care au fost folosite sunetele în "The Last of Uș". Welsh a considerat că sunetul a fost mult mai bun ca în alte jocuri, în timp ce Helgeson l-a numit „uimitor”. Mc Shea
The Last of Us () [Corola-website/Science/331198_a_332527]
-
pilonul central, axul), care este deținătorul celei mai mari autorități spirituale în cadrul "awliya" '. Fiind sursa fundamentală a grației divine către omenire, el este numit și "al-ghawth" (salvatorul). În conformitate cu tradiția sufi, cel mai frecvent, starea de realizare divină a "awliyii"' rămâne ascunsă credincioșilor obișnuiți. Doar cine ajunge la un anumit grad de purificare lăuntrică poate recunoaște un "waIi. " precizează: "”walaya" este unul dintre secretele divine"”," și doar un "wali" poate cunoaște identitatea unui alt "wali""." Versetul coranic 42:23 - ”Aceasta este bunăvestirea
Wali () [Corola-website/Science/334283_a_335612]
-
Tulburarea obsesiv-compulsivă principal obsesiva, numită deasemenea și TOC pur obsesiv, Pur-O, TOC fără compulsii evidente sau cu compulsii ascunse este o formă sau manifestare mai puțin cunoscută a TOC. La oamenii care suferă de TOC principal obsesiv există mai putine compulsii observabile în comparație cu cele întâlnite în mod normal la forma tipică de TOC (verificare, numărare, spălarea mâinilor etc.). Deși
Tulburare obsesiv-compulsivă principal obsesivă () [Corola-website/Science/334295_a_335624]
-
și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori. „Inima care-și spune taina” folosește un narator care nu-i de încredere. Exactitatea cu care naratorul povestește uciderea bătrânului, ca și modul ascuns în care a realizat crima sunt dovezi ale sănătății sale, evidențiindu-i monomania și paranoia. Naratorul povestirii „Inima care-și spune taina” este presupus în general a fi de sex masculin. Cu toate acestea, unii critici au sugerat că o
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
Benvenisti & Co. din București. Romanul urmărește destinul principalelor personaje din "Fecioarele despletite" (1925), fiind cel de-al doilea volum din "Ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii. Următoarele romane ale ciclului sunt " Drumul ascuns" (1932), "Rădăcini" (1938) și "Străina" (roman scris între 1942 și 1955, considerat pierdut, recuperat și publicat de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române în anul 2013, la 58 de ani după moartea scriitoarei). Întreaga acțiune a romanului se
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Zamfirescu prin „sciziparitate literară” din dorința de a prezenta în detaliu o serie de întâmplări legate de familia Hallipa. Lipsa unui plan prealabil determină existența unor neconcordanțe în plan cronologic; astfel personajul Doru Hallipa, despre care se afirmă în " Drumul ascuns" că ar fi murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. "Concert din muzică de Bach" este cel de-al doilea roman al ciclului Hallipilor, prezentând întâmplările prin care trec descendenții Lenorei și ai lui Doru Hallipa, precum și
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
tendințelor înnoitoare din literatura occidentală. O nouă generație de romancieri printre care Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu se orientează către romanul de analiză psihologică, sondând subconștientul și iraționalul personajelor cu scopul de a descoperi motivația comportamentelor și rațiunea ascunsă a acțiunilor și simțirilor omenești. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu urmăresc să limpezească structurile morale ale personajelor, folosindu-se de modul retrospectiv al amintirii derivat din scrierile lui Marcel Proust. Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
sunt în realitate. Eforturile nu sunt ridicole ca la personajele lui I.L. Caragiale, deoarece personajele Hortensiei Papadat-Bengescu s-au deprins într-o anumită măsură cu stilul de viață luxos. Lipsa de cultură, imoralitatea și lipsa sentimentelor nu pot fi însă ascunse, ieșind la iveală în anumite momente. Personajele simt nevoia să epateze precum Ada Razu care poartă pe degete un inel cu un safir uriaș. „Sufletul lor [acestor oameni - n.n.] e încă primitiv și grosier subt reflexe de aur și de
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
din descrierea cu luciditate a iubirii feminine de la formele ei simple și rudimentare până la cele poetice și din analiza introspectivă a psihologiei personajelor. Primele trei romane ale ciclului Hallipilor - "Fecioarele despletite" (1925), "Concert din muzică de Bach" (1927) și "Drumul ascuns" (1932) - sunt considerate de criticii literari drept cele mai reușite scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având aceeași formulă stilistică. Ele concretizează un efort artistic întins pe durata a mai puțin de un deceniu, în care scriitoarea și-a folosit toate resursele
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
potrivit criticului Mihai Zamfir, „forța Hortensiei a scăzut brusc, iar scrisul ei nu a mai prezentat interesul de odinioară”. Analizând opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu, criticul Silvian Iosifescu consideră că mai ales romanele "Concert din muzică de Bach" și " Drumul ascuns" au o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir afirmă că romanul "Concert din muzică de Bach" atinge nivelul calitativ maxim al prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, în timp ce
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir afirmă că romanul "Concert din muzică de Bach" atinge nivelul calitativ maxim al prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, în timp ce „"Drumul ascuns" reia, în ton minor, "Concertul...", fără a-i coborî prea mult nivelul”. George Călinescu îl considera cel mai bun roman al autoarei, apropiat prin respectul pentru convenționalism de romanele lui Marcel Proust, în care viețile personajelor se consumă în nimicuri
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
pe scurt, a devenit perfect lizibil”, concluzionează Nicolae Manolescu. Romanul "Concert din muzică de Bach" a fost tradus în mai multe limbi străine: maghiară ("Kamarazene * Rejtett út", Európa, Budapesta, 1964; traducere de Éva Lendvay; volumul conține și traducerea romanului " Drumul ascuns"), germană ("Das Bachkonzert", Verlag Volk und Welt, Berlin, 1967, 1968, 1975; reeditat de Editura Kriterion, București, 1975; traducere de Valentin Lupescu), slovacă ("Bachov koncert", Slovensky spisovatel, Bratislava, 1977; traducere de Ján Kerdo), bulgară ("Koncert ot tvorbi na Bach", Narodna kultura
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
încercărilor frumoasei Coca-Aimée (fiica cea mică a Lenorei și a lui Doru Hallipa) de a se impune în înalta societate a Bucureștilor. Personajele principale ale acestui roman fuseseră abia amintite în romanul anterior, unde avuseseră o pondere nesemnificativă. Romanul " Drumul ascuns" a fost publicat pentru prima oară în anul 1932 de către Editura Naționala S. Ciornei din București. Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele două volume prin folosirea unor personaje-reflector, martori ai evenimentelor relatate precum Mini și Nory. Spre deosebire de primele două volume ale ciclului, " Drumul ascuns" renunță la personajele-reflector, cedând controlul naratorului omniscient care descrie și analizează faptele, pătrunzând în conștiința personajelor. Subiectul romanului îl reprezintă organizarea burgheziei românești sub formă de clasă socială și descrierea relațiilor convenționale care se stabilesc între membrii ei sau mai
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
comportarea personajelor este artificială, „un joc al aparențelor goale” (după cum îl denumește Nicolae Manolescu). Compromisul medicului Walter care a contribuit la îmbogățirea acestuia prin moștenirea unei bătrâne soții de bancher nu mai este privit ca un fapt rușinos ce trebuie ascuns, iar bătrâna și obeza Salema Efraim devine o „donatoare”, formulă convenabilă ce ascunde realitatea prozaică a relațiilor. Personajele din "Drumul ascuns" se află într-un alt stadiu de evoluție al clasei sociale. Prima generație a familiilor din "Fecioarele despletite" avea
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
îmbogățirea acestuia prin moștenirea unei bătrâne soții de bancher nu mai este privit ca un fapt rușinos ce trebuie ascuns, iar bătrâna și obeza Salema Efraim devine o „donatoare”, formulă convenabilă ce ascunde realitatea prozaică a relațiilor. Personajele din "Drumul ascuns" se află într-un alt stadiu de evoluție al clasei sociale. Prima generație a familiilor din "Fecioarele despletite" avea origini umile: tatăl Lenorei era preceptor la Mizil, părinții lui George Drăgănescu erau niște cârciumari, în timp ce Efraim, soțul Salemei, purtase, atârnată
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
manifestărilor exterioare ale bolilor au atras admirația medicului și publicistului Grigore Graur (1884-1969), absolvent al Facultății de Medicină din Viena, care a afirmat într-un articol publicat în 1932 în cotidianul bucureștean "Adevĕrul" că descrierea evoluției bolilor în romanul " Drumul ascuns" este „măiastră”. El analizează din punct de vedere medical agravarea bolii de inimă și moartea ulterioară a industriașului Drăgănescu cauzată de preocuparea sa de a-și salva căsnicia și o pune în legătură cu suprasolicitarea cardiacă a bărbaților cu vârsta cuprinsă între
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
sunt în realitate. Eforturile nu sunt ridicole ca la personajele lui I.L. Caragiale, deoarece personajele Hortensiei Papadat-Bengescu s-au deprins într-o anumită măsură cu stilul de viață luxos. Lipsa de cultură, imoralitatea și lipsa sentimentelor nu pot fi însă ascunse, ieșind la iveală în anumite momente. „Sufletul lor [acestor oameni - n.n.] e încă primitiv și grosier subt reflexe de aur și de purpur. Din civilizație ei n'au decât confortul”, observa criticul Mihai Ralea. Mediul uman descris de Hortensia Papadat-Bengescu
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
a-și depăși condiția umilă a determinat dezumanizarea lor, acesta fiind prețul plătit pentru ascensiunea pe scara socială. Urmașii lor au moștenit această stare de evoluție sufletească, ce va conduce în timp la dispariția neamurilor. Personaj principal al romanului " Drumul ascuns", medicul tânăr și sărac Walter s-a vândut bătrânei și obezei soție de bancher Salema Efraim pentru a avea posibilitatea de a-și realiza aspirațiile medicale. „El năzuise și se trudise până atunci pentru gloria științifică; acum, când se vindea
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
din descrierea cu luciditate a iubirii feminine de la formele ei simple și rudimentare până la cele poetice și din analiza introspectivă a psihologiei personajelor. Primele trei romane ale ciclului Hallipilor - "Fecioarele despletite" (1925), "Concert din muzică de Bach" (1927) și "Drumul ascuns" (1932) - sunt considerate de criticii literari drept cele mai reușite scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având aceeași formulă stilistică. Ele concretizează un efort artistic întins pe durata a mai puțin de un deceniu, în care scriitoarea și-a folosit toate resursele
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
potrivit criticului Mihai Zamfir, „forța Hortensiei a scăzut brusc, iar scrisul ei nu a mai prezentat interesul de odinioară”. Analizând opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu, criticul Silvian Iosifescu consideră că mai ales romanele "Concert din muzică de Bach" și " Drumul ascuns" au o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir afirmă că romanul "Concert din muzică de Bach" atinge nivelul calitativ maxim al prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, în timp ce
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir afirmă că romanul "Concert din muzică de Bach" atinge nivelul calitativ maxim al prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, în timp ce „"Drumul ascuns" reia, în ton minor, "Concertul...", fără a-i coborî prea mult nivelul”. Într-un studiu vast din perioada interbelică cu privire la romanul românesc, Șerban Cioculescu considera că " Drumul ascuns" este „un foarte important roman”. Unii critici consideră că " Drumul ascuns" ar
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]