11,111 matches
-
1. Ecuson textil cu grad profesional buc. 7 4 2. Ecuson buc. 7 4 3. Ecuson metalic buc. 1 10 4. Insignă cu număr de identificare buc. 1 10 5. Epoleți împletiți per. 1 4 Pentru fiecare 6. Șnur pentru ceremonie buc. 2 8 sacou Se asigura pentru constituirea unei uniforme de ceremonie NOTĂ: 1. Femeile primesc pălărie în loc de șapca și fustă în loc de un pantalon. 2. Uniformele de vară și de iarnă se poartă în perioadele stabilite prin ordin. 3. La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182087_a_183416]
-
7 4 3. Ecuson metalic buc. 1 10 4. Insignă cu număr de identificare buc. 1 10 5. Epoleți împletiți per. 1 4 Pentru fiecare 6. Șnur pentru ceremonie buc. 2 8 sacou Se asigura pentru constituirea unei uniforme de ceremonie NOTĂ: 1. Femeile primesc pălărie în loc de șapca și fustă în loc de un pantalon. 2. Uniformele de vară și de iarnă se poartă în perioadele stabilite prin ordin. 3. La prima încadrare în corpul polițiștilor se distribuie o singură dată, indiferent de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182087_a_183416]
-
litera "J". Acesta se gaseste la mijlocul epoletului, pe lățime și la 5 mm de capătul interior al acestuia. Capitolul I Aplicarea însemnelor de grad militar și a semnelor de armă Secțiunea 1 Generali Însemnul de grad militar pentru uniformele de ceremonie, de reprezentare și de serviciu are forma dreptunghiulara și este confecționat pe suport textil, din material țesut cu fir metalizat de culoare alb-argintiu, pe care se brodează însemnele specifice gradului (stea în cinci colțuri încadrată în mărimea unui cerc imaginar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
fir de culoare roșie, astfel: a) pentru general de brigadă - o stea; ... b) pentru general-maior - două stele; ... c) pentru general-locotenent - trei stele; ... d) pentru general - patru stele. ... Secțiunea a 2-a Ofițeri 1. Însemnele de grad militar pentru uniformele de ceremonie, de reprezentare și de serviciu se confecționează pe suport textil de culoare bleu jandarm pe care se brodează trese din fir metalizat de culoare alb-argintiu, cu lățimea de 8 mm, astfel: a) pentru gradul de sublocotenent - o tresa; ... b) pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
astfel: a) fruntaș - un galon cu lățimea de 13 mm; ... b) caporal - două galoane cu lățimea de 13 mm; ... c) sergent - un galon cu lățimea de 20 mm. ... Capitolul ÎI Embleme pentru coifură Secțiunea 1 Generali Emblemă pentru șapca de ceremonie și reprezentare se brodează din fir metalizat alb-argintiu, pe suport textil bleumarin, fiind formată dintr-o cunună cu câte patru rânduri de frunze de stejar, care încadrează însemnul specific Jandarmeriei Române, iar la partea superioară este acvila cruciata pe care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
dintr-o cunună cu câte 4 rânduri de frunze de stejar care încadrează acvila cruciata, pe care se fixează un scut metalic reprezentând stema României. Secțiunea a 2-a Ofițeri, maiștri militari, subofițeri, studenți și elevi Emblemă pentru șapca de ceremonie și reprezentare se brodează din fir metalizat alb-argintiu, pe suport textil bleumarin, fiind formată dintr-o cunună cu câte 1-3 rânduri de frunze de stejar, care încadrează însemnul specific Jandarmeriei Române, iar la partea superioară este acvila cruciata pe care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
un rând de frunze de stejar care încadrează acvila cruciata și pe care se fixează un scut metalic reprezentând stema României. Anexă 2 NORME PRIVIND DREPTURILE DE ECHIPAMENT PENTRU EFECTIVELE DE JANDARMI Normă nr. 1 pentru echiparea cu uniformă de ceremonie a generalilor și ofițerilor *Font 9* Nr DENUMIREA ARTICOLELOR DE PREVEDERI c ECHIPAMENT U/ M OBSERVAȚII r Can- Du- ț ți- rata ta- (ani) te 0 Anexă 3 MODELUL legitimației de serviciu și al insignei pentru jandarmi Articolul 1 Legitimația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185304_a_186633]
-
stat nu Își poate impune voința asupra Americii sau a aliaților săi și va descuraja sau chiar va Împiedica orice adversar potențial de la Încercarea de a-și mări capacitățile militare pentru a le provoca pe ale noastre 18. La o ceremonie de absolvire la Academia Militară a Statelor Unite ale Americii, de la West Point, În iunie 2002, președintele Bush a subliniat ca „America deține și intenționează să păstreze, puterea militară dincolo de orice provocare - prin urmare, făcând cursele Înarmărilor din alte epoci lipsite de sens
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În interesul generațiilor viitoare”61. Noua lege cere guvernului german să considere drepturile animalelor, În raport cu alte drepturi, pentru prima oară, incluzând dreptul de a face cercetări și a practica religia. (Multe religii, de exemplu, practică sacrificări rituale de animale În ceremoniile lor.) Însăși ideea de a extinde drepturile fundamentale la animale ar fi privită cu uluire În cercurile politice americane. și-au pierdut europenii mințile? Acesta este genul de răspuns care se poate auzi, În special de la cercetătorii americani și reprezentanții
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a iașilor a fost adânc mișcată de moartea eminentului medic. Ziarele, câte apăreau în acele zile când toată țara era prinsă de încleștarea disperată a războiului, i-au publicat necrologuri mult prea sărăcăcioase față de însemnătatea personalității defunctului. Cu toate acestea, ceremonia înmormântării a fost impresionantă, slujba fiind oficiată în biserica Sfântul Spiridon de vicarul Mitropoliei din Iași, episcopul Antim Botezăneanul. C. I. Parhon a avut în Alexandru Brăescu un antecesor de bază. Se bucura de o cultură vastă atât medicală, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
1.3 Liturgia primilor creștini, humusul experimental al muzicii Sub împăratul Constantin (+ 337) situația bisericii s-a schimbat în mod radical. În urma libertății religioase, comunitățile s-au mărit și s-a simțit necesitatea de a avea ambiente mai spațioase pentru ceremoniile de cult. Trecerea de la cultul celebrat în biserica domestică la cel celebrat în bazilică a schimbat fie arhitectura spațială, fie acustica sonoră. Bazilicile spațioase, pe lângă exigența de a declama și realiza cantilația cu o voce puternică, aveau și meritul de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
exigența de a declama și realiza cantilația cu o voce puternică, aveau și meritul de amplificatoare acustice naturale. Clericii au început să aibă demnitatea unui funcționar de curte și să poarte îmbrăcămintea corespunzătoare pentru a putea fi deosebiți de ceilalți. Ceremoniile au devenit tot mai fastuoase și liturgia tot mai complexă, ceea ce a dus la o diferențiere a persoanelor în cadrul celebrării și a rolurilor muzicale. Fiecare biserică, din Orient și din Occident, și-a creat și stabilizat un mod propriu de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
culturi de elită de a practica muzica la nivel înalt. Astfel, celebrările tind să se configureze ca un opus perfect, realizat de protagoniștii specializați din schola, ceea ce va duce la amplificarea și perfecționarea repertoriului, dar în defavoarea celorlalte persoane prezente la ceremonie, cărora le revine doar rolul de a asculta. Muzica își îndrepta ușor pașii spre a deveni o „limbă” cultă: o limbă pe care o cunoșteau doar anumiți credincioși din biserică, aceștia identificându-se practic cu clerul și docții. Din punct
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ale cultului. În această perioadă, dacă nu chiar în epoca pregregoriană, au fost introduse responsoriile din Săptămâna Sfântă și antifonele din grupul hodie, de origine orientală. Binecuvântarea și procesiunea din Duminica Floriilor arată clar influența orientală; Adorația Crucii este o ceremonie a bisericii din Ierusalim care a supraviețuit după anul 614 în riturile iacobite și maronite din Siria. Ceremonia a fost introdusă la Roma de Papa Sergiu I (687-701), de descendență siriană. Este interesant de notat că, în ritul latin, s-
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și antifonele din grupul hodie, de origine orientală. Binecuvântarea și procesiunea din Duminica Floriilor arată clar influența orientală; Adorația Crucii este o ceremonie a bisericii din Ierusalim care a supraviețuit după anul 614 în riturile iacobite și maronite din Siria. Ceremonia a fost introdusă la Roma de Papa Sergiu I (687-701), de descendență siriană. Este interesant de notat că, în ritul latin, s-au păstrat până în zilele noastre multe melodii, cu text în limba greacă (Kyrie eleison) și cu un caracter
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
liturgice. Textele care erau de competența lor erau deseori intonate în stil psalmodic pe o anumită treaptă melodică sau corda di recita, și doar în anumite puncte existau flexiuni sau cadențe spre finalis. Pentru a evita nesiguranțele, cei care celebrau ceremoniile evidențiau aceste puncte textuale cu anumite semne, a căror funcție era foarte asemănătoare cu cea a punctuației. De fapt, punctuația, inițial, nu era altceva decât un subsidiu pentru lectura cu voce tare. S-ar părea că originea cea mai plauzibilă
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
capelei pontificale a fost urmat imediat și de principii laici în oratoriile din palatele lor și de episcopi și cardinali în propriile catedrale. În curțile regale și în catedrale, polifonia somptuoasă a capelelor era considerată un element de lux al ceremoniilor, iar pentru principi era un semn de prestigiu și putere. Episcopi și nobili se întreceau în a-i angaja pe cei mai buni maeștri și cantori europeni, inserând în mod instituțional prestația lor printre serviciile de curte și remunerându-i
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în sufletul credincioșilor, și, astfel, puteau să se roage mai bine în celebrările liturgice, unde se simțeau puțin solicitați din cauza limbii latine pe care nu o înțelegeau și a rolului marginal de simpli spectatori pe care îl aveau în cadrul unor ceremonii somptuoase. Între secolele XV și XVI, școlile muzicale abațiale și ale catedralelor au devenit astfel realități muzicale prestigioase și adevărate laboratoare de artă polifonică rafinată. Aici, cantorii-compozitori s-au format tehnic și profesional, iar muzica și-a asumat roluri ieșite
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Byrd (+ 1623) și Școala venețiană, cu Giovanni Gabrieli (+ 1612). 4.5 Lauda polifonică Nașterea artei polifonice a coincis cu nașterea și afirmarea în Europa a limbilor moderne. Cele două situații au dus la excluderea credincioșilor de la orice participare activă la ceremoniile liturgice: limba latină devenea tot mai enigmatică, capabilă să fie înțeleasă numai de clerici, iar muzica, devenind polifonică, era accesibilă numai unui grup restrâns de cantori și muzicieni calificați. În aceste condiții, poporul a dat naștere unor forme de pietate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
unui cântec profan (parodia), cu valori de notă dilatate și de nerecunoscut în audiție; - folosirea exagerată a tehnicii contrapunctice și prezența numeroasă a vocilor întrepătrunse în polifonie, împiedicând și îngreunând astfel inteligibilitatea textului liturgic; - inserarea unor fragmente muzicale (motete) în cadrul ceremoniilor, fără a se respecta natura acestora, ori pentru că nu erau bine alese, ori datorită virtuozismului execuției, ori pentru că erau excesiv de lungi; - interpolarea textelor originale cu altele străine, mai mult sau mai puțin compatibile: era vorba de tropi și secvențe, răspândite
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzică. Congregația Riturilor, în anul 1643, denunța abuzul că în „misele solemne sunt introduse execuții muzicale care nu se potrivesc actului liturgic; sunt așa de lungi, încât preoții, trebuind să aștepte prea mult, se plictisesc și își distrag atenția; cursul ceremoniilor este întrerupt, încât nu muzica este cea care slujește liturghia, ci liturghia este în serviciul muzicii”. Exhibiția și abuzurile muzicale în lăcașurile de cult nu au reușit să fie estompate nici măcar de numeroasele atenționări din partea autorităților ecleziastice. În fond, cerințele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
lui Beethoven; Petite Messe solenelle a lui Rossini; misele lui F. Listz, ale lui A. Bruckner, C. Gounod, misa de Requiem a lui G. Verdi ..., pentru a le cita doar pe cele mai cunoscute. În fața acestei situații, cei prezenți la ceremoniile sacre nu puteau să rămână decât în silentium și să asculte în mod pasiv recitarea rugăciunilor în limba latină a preotului. Pentru a înțelege mai bine cum se desfășura o misă în secolele de care ne ocupăm, prezentăm o mărturie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
acestui motu propriu se bazează pe următoarele aspecte teologice: „Muzica sacră, ca parte integrantă a liturgiei solemne, participă la scopul general al acesteia, care este gloria lui Dumnezeu, sanctificarea și edificarea credincioșilor. Ea contribuie la mărirea cadrului și a splendorii ceremoniilor ecleziastice și, așa cum datoria sa principală este de a ornamenta cu o melodie adecvată textul liturgic care este propus înțelegerii credincioșilor, tot astfel scopul ei principal este acela de a adăuga o mai mare eficacitate textului însuși, în așa fel
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și este cu atât mai puțin demnă de lăcașul de cult, cu cât se îndepărtează mai mult de modelul suprem. Vechiul cânt gregorian tradițional va trebui, deci, să fie restituit în funcțiunile sale de cult, toți fiind convinși că o ceremonie religioasă nu pierde nimic din solemnitatea sa atunci când nu este acompaniată de o altă muzică decât numai de aceasta. Să se facă în așa fel încât să se restituie cântul gregorian poporului, pentru ca credincioșii să participe din nou în mod
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
oricărei muzici sacre, care este cântul gregorian, și, pentru acest motiv, merită să fie primită, împreună cu cântul gregorian, în funcțiunile cele mai solemne ale Bisericii, precum sunt cele ale Capelei Pontificale. Va trebui, deci, să fie restituită și ea în cadrul ceremoniilor de cult, în special în bazilicile cele mai semnificative, în bisericile-catedrale, în seminarii și celelalte institute ecleziastice, unde mijloacele necesare, de obicei, nu lipsesc”. Documentul ia în considerație orice moment al celebrării: „Nu este permis, din cauza cântecului sau a sunetului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]