11,041 matches
-
un opozant. Dintre cele 18 cluburi ale Ligii I, 16 l-au votat pe Dragomir, Unirea Urziceni s-a abținut de la vot, iar Pandurii Târgu Jiu nu a avut reprezentant la Adunarea Generală. În 1991, împreună cu Dobrescu Nicolae, a lansat cotidianul sportiv „Sportul Românesc”, care îl avea în funcția de redactor-șef pe Ovidiu Ioanițoaia. În 1997 ziarul a dispărut după ce fusese părăsit de echipa redacțională care a fondat un alt cotidian sportiv, Pro Sport. În 1998 Dragomir a lansat ziarul
Dumitru Dragomir () [Corola-website/Science/297318_a_298647]
-
Adunarea Generală. În 1991, împreună cu Dobrescu Nicolae, a lansat cotidianul sportiv „Sportul Românesc”, care îl avea în funcția de redactor-șef pe Ovidiu Ioanițoaia. În 1997 ziarul a dispărut după ce fusese părăsit de echipa redacțională care a fondat un alt cotidian sportiv, Pro Sport. În 1998 Dragomir a lansat ziarul de scandal „Atac la persoană”, administrat de Nicolae Dobrescu. Retorica antisemită și xenofobă a acestui ziar l-a adus pe Dragomir în atenția Ligii Antidefăimare de la New York, care la rândul său
Dumitru Dragomir () [Corola-website/Science/297318_a_298647]
-
IPTV câștigă teren, 450.000 de abonați folosind televiziunea prin cablu, 10% din totalul populației. În Croația funcționează 314 ziare și 2.678 de reviste. Piața de mass-media tipărite este dominată de Europapress Holding și Styria Media Group care publică cotidianele "Jutarnji list", "Večernji list" și "24sata". Între alte ziare influente se numără "Novi list", "Slobodna Dalmacija" și "Vjesnik", ultimul fiind de stat. Conform unui sondaj efectuat în 2006, "Jutarnji list" este cel mai circulat cotidian, urmat de "Večernji list" și
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
Styria Media Group care publică cotidianele "Jutarnji list", "Večernji list" și "24sata". Între alte ziare influente se numără "Novi list", "Slobodna Dalmacija" și "Vjesnik", ultimul fiind de stat. Conform unui sondaj efectuat în 2006, "Jutarnji list" este cel mai circulat cotidian, urmat de "Večernji list" și "24sata". Industria cinematografică este mică și predominant subvențonată de stat, mai ales prin granturi aprobate de Ministerul Culturii pentru filme adesea coproduse de HRT. Festivalul de film de la Pula în care se decernează premiile naționale
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
intrat sub scrutinul publicului în timpul scandalului „Poneiului Roz”. Un intelectual care a avut de câștigat de pe urma relației cu Traian Băsescu este Traian Ungureanu, un publicist care scria laudativ despre Băsescu în revista „Idei în dialog” și în ziarul de dreapta „Cotidianul” (în perioada dinaintea venirii lui Cornel Nistorescu), a fost propus inițial pentru postul de ambasador la Londra, neacceptând în urma reacțiilor dezaprobatoare, apoi a devenit membru al PDL și a candidat pentru Parlamentul European din partea PDL, susținându-l pe Băsescu și
Traian Băsescu () [Corola-website/Science/297316_a_298645]
-
sunt mult mai mari decât la alte publicații locale, iar tirajul comun al edițiilor în limbile română și rusă în 2001-2003 depășea 9.000 exemplare (la începutul anului 2011, tirajul ziarului era de circa 11.000 de exemplare) . În 1999, cotidianul „Flux” din Chișinău a fondat trei ediții județene, inclusiv „Flux de Ungheni”, însă până la sfârșitul aceluiași ani își încetează existența . Din 2007 apare apare un ziar nou „Expresul de Ungheni”, fondat de SRL „Miraza” . La 11 noiembrie 2010 este lansată
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
trecut. A fost doar o etapă, neplăcută, dar a fost. Și nu o pot uita. Acum mai stau pe o bancă, pe un peron, privind cu detașare forfota plecărilor și sosirilor. Mă liniștește. Acest ”exercițiu” îmi permite să evadez din cotidian. Mă văd așezat la geamul unui compartiment și-mi imaginez toate locurile frumoase prin care am călătorit în delegațiile pe care serviciul m-a obligat să le fac. De aceea iubesc Gara. Sper, cât de curând, să mai pot face
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
de așteptări?, deconstruindu-le ce tip de clișee?, apropiindu-i de ce tip de limbaj?. Recurenta acestui „ce tip de” identifica experiență raportării la teatru. Cum integrează sau cum se opune teatrul pentru copii abundentei tactilului și vizualului care fac parte din cotidianul lor? Cum îi scoate din ecran? Cum le generează un tip de experiență care să stea sub semnul nevoii de a se repetă? Și cum le creează părinților dorința de a „riscă o narațiune” care nu se încadrează în repertoriul
Flecul de la tocul Cenușăresei. Teatrul copiilor ascultați () [Corola-website/Science/296114_a_297443]
-
catedră; de acum înainte viața lui Ibrăileanu se va împărți între revistă și Universitate. "Viata românească" își încetează apariția august 1916 și reapare în martie 1920. Va publica volumul "Note și impresii". Între aprilie și septembrie 1918 G. Ibrăileanu publică cotidianul “Momentul”. Iar în octombrie Academia Română îi respinge candidatura. Din februarie până în decembrie 1919 apare revista săptămânală "Însemnări literare". Ține, la îndemnul medicului Francisc Iosif Rainer, un „curs popular” despre literatura română la Institutul de Anatomie Iași. Apar volumele "După război
Garabet Ibrăileanu () [Corola-website/Science/297561_a_298890]
-
Ion Pillat, Ion Vinea, Gib Mihăescu, Alexandru Sahia, Geo Bogza. "Azi" a apărut până în 1940. Este și redactor la "Credința". 1934 - Alcătuiește "Antologia poeților tineri" cu o postfață de Ion Pillat, un adevărat eveniment literar. 1937 - Împreună cu Constantin Clonaru editează cotidianul "Lumea Românească", apărut până în 1940. Ziar de stânga (Geo Bogza publică reportaje de pe fronturile din Spania), polemizează cu Stelian Popescu de la "Universul", ziar fascizant. 1943 - Este internat în lagărul de la Târgu-Jiu, de unde impresii cristalizate în volumul "Zile de lagăr". 1946
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
deținând rubrică permanentă la "Amfiteatru" (Confruntări critice), "Luceafărul" (Semn), "România literară" (Poezia tânără), "Viața românească" (Intermezzo), "Paradigmă" (editorial), "Ziua literară" (cronică literară), "Tomis" (Repere), "Contemporanul -Ideea europeană" (Intermezzo), etc. A avut rubrică săptâmânală permanentă («Accente») în pagina culturală a ziarului „Cotidianul” (1999-2004). De asemenea, colaborator la unele reviste italiene: "Alfabeta" (Milano), "La fiera letteraria" (Romă), "Strumenti critici" (Torino), "Uomo e cultură" (Palermo), "Îl cavallo di Troia" (Romă), "Inventario" (Firenze), "L’Indice" (Torino), "Îl Ponte" (Firenze), "La nuova Rivista Europea" (Milano, unde
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Sadoveanu oscilând în perioada interbelică între forțele politice de dreapta și stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, Partidul Național Liberal-Brătianu și Partidul Agrar al lui Constantin Argetoianu, ocupând funcția de Președinte al Senatului. A fost colaborator al cotidianelor de stânga "Adevărul" și "Dimineața", și a fost ținta unei campanii de presă venite din partea partidelor de extremă dreapta. Deși a fost un susținător al monarhiei în timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea, își schimbă orientarea politică după
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
al Senatului României. Numirea sa în funcție a fost justificată prin statutul de personalitate culturală. În această perioadă face parte din Partidul Național Liberal-Brătianu, un partid de dreapta în opoziție cu principala grupare Național-Liberală. În paralel, începe să contribuie la cotidianul de stânga "Adevărul". În 1928 publică "Hanul Ancuței", o lucrare remarcabilă aparținând perioadei de maturitate a scriitorului, care cuprinde nouă povestiri, îmbinare măiastră a genului epic și liric. Între 1927 și 1930 a fost Venerabilul Lojii masonice ieșene „Dimitrie Cantemir
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
cumpărat o casă și o vie la Valea Mare, lângă Pitești, unde au fost scrise majoritatea cărților sale de acum încolo. La începutul anului 1941 a fost numit din nou director al Teatrului Național. A acceptat numirea de director al cotidianului "Viața" (fără o participare esențială). În luna ianuarie 1942, a luat parte la un turneu de conferințe despre cultura românească la Berlin, München, Stuttgart, Leipzig, Dresda, Görlitz, Breslau, Viena. În luna martie a călătorit la Zagreb și Weimar, călătorii prilejuite
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Roman. L. Rebreanu" (notație datată pe verso-ul unei file oarecare; cf. "Arh. L.R., II, ms. 1"). Vor mai trece ani până când "Zestrea" uceniciei literare va apărea cu noul titlu în librării. Pe data de 31 iulie, la București, apare cotidianul "Ziua," sub conducerea lui Ioan Slavici. Aici Rebreanu va publica, folosindu-se de pseudonime, cronici dramatice. Pe 17 septembrie - Datare pe piesa "Jidanul" (trei acte), cu tematică semită. Pe 21/28 septembrie publică în "Universul literar" studiul "Revoluția lui Horia
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
Armeanul (Idilă de la țară)"; "Talerii [inedită]"; "[[Cântec de dragoste (Cântecul iubirii)|Cântec de dragoste [Cântectul iubirii"; "Cearta" [inedită]. În [[27 august]] 1916, reia "Zestrea". Pe data de [[5 noiembrie]] termină nuvela "Catastrofa". Pe data de [[27 septembrie]], la București, apare cotidianul "Scena", în care Rebreanu va publica articole de teatru. Pe data de [[23 ianuarie]] [[1918]], în Bucureștiul ocupat de trupele germane, ziarul "[[Lumina]]", condus de [[Constantin Stere]], publică schița "Bibi" (manuscrisul este datat [[19 august]] [[1915]] și poartă dedicația "Pentru
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
la editura Universala Alcalay. După multe tergiversări pe [[26 mai]] [[1939]] este ales membru al [[Academia Română|Academiei Române]], la propunerea lui [[Mihail Sadoveanu]]. În luna [[martie]] [[1940]], Apare la editura Socec & co romanul "[[Amândoi]]". Acceptă de asemenea numirea de director al cotidianului "[[Viața]]" (fără o participare esențială). În luna [[ianuarie]] [[1942]], ia parte la un turneu de conferințe despre cultura românească la [[Berlin]], [[München]], [[Stuttgart]], [[Leipzig]], [[Dresda]], [[Görlitz]], [[Breslau]], [[Viena]]. În luna [[martie]] călătorește la [[Zagreb]] și [[Weimar]], călătorii prilejuite de constituirea
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
își poate găsi, gazetărește, locșorul de sfruntata exhibare a propriilor golănești, fripturiste, înduioșătoare totuși, frustrări. Însă, cum lesne vedem - spre deosebire de lamentabilele dejecții de limbricoasă, gîngăvita maimuțărire a unor ilustre modele pamfletare, cu generozitate și repeziciune absorbite de încăpătoarea hazna a cotidianului și a cotidianelor - valoarea shakespearienelor versuri decurge din remarcabilă lor putere de generalizare: în oribilele coordonate trasate de pana măiastra a poetului se poate înscrie, pe o extensie descrescătoare, orice regim despotic, orice dictatură pasagera, orice implementare administrativă comunistă, orice
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
gazetărește, locșorul de sfruntata exhibare a propriilor golănești, fripturiste, înduioșătoare totuși, frustrări. Însă, cum lesne vedem - spre deosebire de lamentabilele dejecții de limbricoasă, gîngăvita maimuțărire a unor ilustre modele pamfletare, cu generozitate și repeziciune absorbite de încăpătoarea hazna a cotidianului și a cotidianelor - valoarea shakespearienelor versuri decurge din remarcabilă lor putere de generalizare: în oribilele coordonate trasate de pana măiastra a poetului se poate înscrie, pe o extensie descrescătoare, orice regim despotic, orice dictatură pasagera, orice implementare administrativă comunistă, orice ierarhie instituțională nepotistă
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
Freamătul”), în „Miorița”, III, nr. 5-6, Galați, ianuarie 1925, pp. 100-104. TUTOVEANU 1929: George Tutoveanu, "Ștefan Petică" (reproducere din „Freamătul”), în „Scrisul nostru”, I, nr. 5, mai 1929, pp. 1-5. TUTOVEANU 1945: George Tutoveanu, "Amintiri literare. Ștefan Petică", în „Ardealul”, cotidian independent de luptă cetățenească, vineri, 28 septembrie 1945. ȚARĂLUNGĂ 2011: Ecaterina Țarălungă, "Enciclopedia identității românești. Personalități, "Editura Litera, București, 2011 ȚIGĂNUȘ 1971: Virgil Țigănuș, "Duminică, la Ivești, a avut loc Adunarea Populară de alcătuire a Societății Culturale „Ștefan Petică"”, în
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
instituții și firme se împotrivesc adoptării noii ortografii, în general considerând-o nereușită. Landurile "Bayern" (Bavaria) și "Nordrhein-Westfalen" (Renania de Nord-Vestfalia) precum și cantonul/orașul elvețian Berna au decis să prelungească pe teritoriile lor paralelitatea ortografiilor cu încă un an. Marele cotidian (particular) de renume mondial "Frankfurter Allgemeine Zeitung" („"F.A.Z."”) nu a acceptat deloc noua ortografie din 1998 și a continuat multă vreme să aplice ortografia „veche”. Din cauza numeroaselor reclamații și în baza propunerilor făcute de Comisia internațională pentru ortografia germană
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
demis din funcția de revizor școlar și a lucrat ca redactor la "Curierul de Iași", publicație aflată atunci în proprietatea unui grup de junimiști. La inițiativa lui Maiorescu și Slavici, Eminescu a fost angajat în octombrie 1877 ca redactor la cotidianul "Timpul", organul oficial al conservatorilor, unde a rămas în următorii șase ani. Deși a ajuns jurnalist printr-un concurs de împrejurări, Eminescu nu a practicat jurnalismul ca pe o meserie oarecare din care să-și câștige pur și simplu existența
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
teatrul denumit atunci Regina Maria, cu reprezentațiile Teatrului Național din Cluj, al cărui director era poetul și dramaturgul Victor Eftimiu. În 29 ianuarie 1928 se constituie Asociația „Vestul Românesc” cu scopul predilect de a întemeia un teatru stabil și un cotidian românesc. Sub direcția Comitetului Central al Asociației pe 18 septembrie 1928 ia ființă Teatrul Asociației Vestul Românesc, primul teatru românesc stabil din Oradea. Teatrul de Stat pentru Copii și Tineret Arcadia, (fostul Teatru de Păpuși) a luat ființă în anul
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Nord. Ziar de propagandă comunistă, în paginile sale era reflectată atât situația de pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial, cât și eforturile administrației locale de a normaliza viața orădenilor după eliberarea de sub ocupația ungurească fascistă. Pe 6 martie 1946 cotidianul "Viața nouă" este denumit "Crișana", sub acest nume continuând să existe de-a lungul întregii perioade comuniste, dar și după 1989. Astfel, "Crișana" este cel mai vechi cotidian românesc din această parte de țară. În 45 de ani de regim
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
viața orădenilor după eliberarea de sub ocupația ungurească fascistă. Pe 6 martie 1946 cotidianul "Viața nouă" este denumit "Crișana", sub acest nume continuând să existe de-a lungul întregii perioade comuniste, dar și după 1989. Astfel, "Crișana" este cel mai vechi cotidian românesc din această parte de țară. În 45 de ani de regim comunist, presa a fost o unealtă propagandistică a PCR, puține articole și ziare fiind realmente profesioniste și libere. Imediat după căderea regimului dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu, presa
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]