13,637 matches
-
sunt personalizate și materializate. Condițiile sociale în schimbare democrația electorală de masă, bunăstarea economică și educația schimbă și modurile participării. Succesul democrației este de neconceput fără existența legăturilor orizontale. Transformarea puterii din resurse de felul venitului, educației, situației sociale, specifice elitelor în puterea numărului, deci al celor mulți, este scopul mobilizării democratice. Mobilizarea a fost inițial socială și s-a realizat în cadrul unor categorii largi, de clasă sau etno-lingvistice. Dar dezvoltarea structurii sociale, multiplicarea alternativelor, a necesitat crearea de loialități față de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
articulată reprezintă lipsa unei ocazii pentru cetățeni de a-și dezvolta "capacitățile cetățenești", dar și lipsa pârghiilor de influență și control al statului. O astfel de societate civilă slabă nu înseamnă sfârșitul democrației, ci doar dependența de abilitățile și bunăvoința elitelor. Al doilea factor analizat de Howard persistența rețelelor personale trebuie analizat în profunzime pentru a înțelege condiționările la care este supusă în prezent participarea în fostele țări comuniste. Conform teoriei "dependenței de cale", structura socială actuală și relațiile sociale sunt
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
reprezintă o speranță pentru răspândirea valorilor democratice în România, în ciuda participării politice foarte reduse și evident inegalitare. Spunem speranță, pentru că nu există probe de necontestat că participarea voluntară actuală poate genera lideri de opinie puternici care să țină sub presiune elitele puternice pentru o funcționare responsabilă și eficientă a sistemului politic (Dragoman, 2006d). Participarea politică poate crește rapid în România, în condițiile consolidării capitalismului și a satisfacerii nevoilor materiale, urmate de o explozie a valorilor post-materiale. Tipurile participării, în schimb, pot
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
explicație avansată de autori ar fi condițiile politice anterioare regimului democratic, când era descurajată orice formă de participare în afara cadrului strict controlat de stat și de Biserică. O altă explicație este tranziția însăși, din moment ce ea s-a realizat prin negocierea elitelor, nu prin mobilizare de masă (în ciuda scurtelor momente de presiune populară). În consecință, participarea nu a ajuns să fie instituționalizată, ea alimentând pe mai departe neîncrederea socială. Paradoxal, democrația din Spania nu urmează același model. Similar cu educația, există un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
că participarea civică este esențială pentru răspândirea valorilor democratice și consolidarea deplină a democrației, însă cele două țări se sprijină pe societăți civile fragile. Iar o societate civilă slabă înseamnă că o consolidare a democrației devine dependentă în special de elitele politice, de instituții și de funcționarea economiei de piață. Concluzii Tranziția societăților est-europene de la comunism la capitalism a fost un proces marcat de numeroase incertitudini. După ce euforia prăbușirii regimurilor autoritare comuniste a dispărut, constrângerile economice și sociale au modelat calea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care sunt acele instituții ale societății ce sunt responsabile de asemenea efecte? Răspunsul larg împărtășit este: organizațiile voluntare. Indiferent de caracterul lor explicit politic sau nu, ele au efecte interne favorabile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
factorii esențiali pentru democrație (Welzel și Inglehart, 2005). Această dorință de libertate generalizată nu este importantă doar pentru supraviețuirea și consolidarea democrației, consideră Welzel și Inglehart, ci chiar pentru transformarea regimului, pentru inițierea procesului de democratizare, de obicei apanaj al elitelor. Acest factor completează tabloul pe care îl știam, anume importanța factorilor economici și a capitalului social. În analiza lor la nivel agregat, autorii constată că democratizarea se dovedește legată de aspirațiile spre libertate chiar și atunci când relațiile sunt controlate cu ajutorul
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și să-i predispună la cooperare, care este o resursă politică mai valoroasă. Împreună, cetățenii pot începe să facă presiuni pentru funcționarea eficace a sistemului politic, implicându-se în probleme de importanță locală sau națională. Rezultatul așteptat este apariția unor elite mai responsabile, mai puțin corupte și mai interesate de bunurile publice. Riscul neimplicării civice este abandonarea cetățenilor la arbitrariul, necinstea și aroganța unor elite neresponsabile și ineficiente. Suntem deci interesați de valorile democratice și stilurile de cooperare dezvoltate de diverse
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sistemului politic, implicându-se în probleme de importanță locală sau națională. Rezultatul așteptat este apariția unor elite mai responsabile, mai puțin corupte și mai interesate de bunurile publice. Riscul neimplicării civice este abandonarea cetățenilor la arbitrariul, necinstea și aroganța unor elite neresponsabile și ineficiente. Suntem deci interesați de valorile democratice și stilurile de cooperare dezvoltate de diverse medii de socializare, în speranța unor viitori cetățeni mai activi și mai responsabili. Ca atare, un obiectiv fixat pentru cercetătorii capitalului social ar fi
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Edwards, Bob și Michael W. Foley (1998). Civil society and social capital beyond Putnam. American Behavioral Scientist 42(1): 124-139. Erikson, Erik H. (1950). Childhood and Society. New York: Norton. Eyal, Gil, Szelény, Iván și Eleanor Townsley (2001). Capitalism fără capitaliști. Elita conducătoare din Europa de Est. (trad. rom. Ionel Nicu Sava). București: Omega. Farr, James, (2004). Social Capital: a Conceptual History. Political Theory 32(1): 6-33. Fisher, M. E. (1989). Nicolae Ceaușescu. A Study in Political Leadership. Boulder: Rienner. Flap, Henk (1999). Creation
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
161 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Comunitățile imaginare", așa cum se referă Benedict Anderson (1983), sunt națiunile văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă. 2 Pentru mai multe informații
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
detalii program.php?id prog=18 6 http://www.osf.ro/ro/detalii program.php?id prog=18 7 Națiunile sunt definite de Benedict Anderson (1983) drept "comunitățile imaginare" pentru că pot fi văzute ca niște comunități existente la nivel imaginar, născute sau create de elite politice statale. Comunitatea și limitele sale sunt "imaginare" în măsura în care indivizii care o compun nu au nevoie de contact direct pentru a le cunoaște; ei știu că formează, cu toții, o națiune care are o limită precisă. 8 Vezi http://www.osf
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
împotriva celui care te confiscă cu obrăznicie, este o mare problemă. Mulți tineri din școlile noastre au ca principală problemă demotivarea, mersul nu se știe unde, mărșăluirea prin timp fără scop. Moshe Idel este un contraexemplu; Gabriel Liiceanu, asemenea. Sigur, elitele! Noi nu suntem elite! Noi suntem obișnuiți, pot pretinde cei pe care îi recunoști în aceste portrete robot. Literatura mai întâi te pune în fața unei imagini, te pune în situația să te recunoști în acea imagine. Și apoi oferă alternative
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
confiscă cu obrăznicie, este o mare problemă. Mulți tineri din școlile noastre au ca principală problemă demotivarea, mersul nu se știe unde, mărșăluirea prin timp fără scop. Moshe Idel este un contraexemplu; Gabriel Liiceanu, asemenea. Sigur, elitele! Noi nu suntem elite! Noi suntem obișnuiți, pot pretinde cei pe care îi recunoști în aceste portrete robot. Literatura mai întâi te pune în fața unei imagini, te pune în situația să te recunoști în acea imagine. Și apoi oferă alternative. Ai diagnosticat patologia care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
muritorului, totuși spre ea se tinde, și atunci apare progresul. Cum să progresezi în absența modelelor, cum să progresezi dacă n-ai acces la modul de rezolvare a tensiunilor specific umane ce recompun orice viață?! Cum să progresezi dacă respingi elitele? Ele sunt consacrate ca etalon al reușitei, al lucrului bine făcut. Ele oferă modele de construire a unei personalități, de împlinire a unui destin. O carte care întoarce pe toate fețele o viață particulară, expunând chiar pliurile intimității, rămâne o
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
destule informații cât să manevreze oameni și situații. Cartea lui Gheorghe Florescu este o carte uluitoare, explică metamorfozele desfiguratoare ale românului postdecembrist pe care scriitorii îl surprind genial în romanele lor. Dacă nu ești excepțional, dacă nu faci parte din elită, este atât de ușor să devii un om luat de val ori unul confuz, flasc, fără coloana vertebrală a identității. partea a II-a exegeze grăbite de cititor hulpav Capitolul 1 TREI STUDII DE CAZ Considerații generale despre responsabilitatea intelectualului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
capătul lor vine alegerea: pustia, adică pregătirea pentru lumea cealaltă. Creștinismul nu este din lumea aceasta. - Abia când te porți ca și cum nu ai fi din lumea aceasta, începi să fii creștin. De aceea, mulți rămânem candidați la creștinism, niciodată creștini. Elitele creștinismului trebuie frecventate pentru ca ceva din școala lor nelumească să se pogoare și asupră-ne. Manolio al lui Kazantzakis nu mai este din această lume. Îl smulge o cumplită boală care îi distruge fața. Interfața cu ceilalți e compromisă. Nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Danyel Rainal, părăsește de fapt așa de repede partida și trece de partea cealaltă, în mod odios, devenind la rândul său un călău. Mecanismul sistemului, angrenajul explică desigur multe lucruri. Dar nu pe toate. Este și pentru că acest romancier de elită dorește să publice, să aibă succes, poziții sociale, bani etc. cu orice preț. Orgoliul și vanitatea scriitorului (situație aproape generală) sunt pe primul plan. Și desigur totul se plătește, mai ales în acest tip de sistem. Dacă ar fi acceptat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
felul său. Reguli rigide nu puteau fi impuse nimănui. Iară și: nici nu acuzăm, nici nu scuzăm pe nimeni. O țară numai de eroi nu s-a văzut, încă, nicăieri în lume. Eroismul este privilegiul doar al unei foarte restrânse elite. Dar există, de fapt, două feluri de eroisme: unul sublim, spectaculos, al marilor gesturi și sacrificii, și un altul modest, cotidian, obscur, adesea anonim, al sacrificiului și mortificării zi de zi. Iar acesta a existat într-o măsură, orice s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
din Jurnalul de la Păltiniș stau mărturie, de pildă cea despre conștiința istoriei care se face alături etc.). O anume ambianță de cerc sau club închis, care a marcat pentru totdeauna grupul de discipoli, i a conferit și o conștiință de elită, nu chiar de toți prizată. Uneori o astfel de atitudine părea unora chiar infatuată. Dar oricum ar sta lucrurile, activitatea grupului Noica a fost remarcabilă și pozitivă. Mai ales în esență, pe plan strict cultural, în sfera valorilor clasice. în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
poliția politică își face reapariția și încă foarte agresiv, vezi cazul Patapievici, toate vechile reflexe de autoapărare ale societății românești au intrat din nou în alertă. Iar de rezistență civico-morală activă nu mai poate fi vorba decât tot la o elită de intelectuali. Ei singuri au protestat, au scris articole polemice, au făcut interpelări. Nu societatea amorfă, indiferentă, indecisă, subdezvoltată civic și moral. Pentru această societate n-avea sens să moară, orice s-ar spune, D. Iuga. Doar că omul politic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
practic neobservată. La noi, nu calitatea ideilor contează, ci sistemul de relații al autorilor. Și, mai ales, dacă sunt simpatici sau nu. Lucrarea amintită se ocupă doar de o singură polarizare culturală esențială: Occident/Orient, tradiționalism/europeism, naționalism/internaționalism, popor/elită occidentalizată. Două Românii, într-adevăr, mai mult decât evidente. Dar nu sunt singure. Atenția se cere îndreptată și spre noile stratificări și ierarhii sociale urmate de modificări radicale și profunde ale mentalității colective. Ne aflăm, efectiv, în fața unei Românii dedublate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și inevitabilă uzură biologică. Conștiința realității anului 1947 n-o mai poate avea decât o minoritate. După cinci decenii, ea nu mai reprezintă decât o miniminoritate (p. 61). Deci un factor total neglijabil politic și electoral. Un popor în care elita este distrusă sau redusă la tăcere și în care stăpânirea este suficient de lungă ca toți cei care trăiseră conștient și alte vremuri să-și atingă sfârșitul biologic este practic un popor nou (p. 128). Acest schimb de generații este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
amendamente. Evident, ele nu au toate o legătură directă cu obiectivele cărții. Pot oferi, totuși, încă o explicație a dublei Românii, pe care încă nimeni nu știe cum s-o reîntregească. Lupta de clasă, teroarea totalitară, polițistă, eliminarea radicală a elitei politice și sociale nu explică totul. Se uită adesea că vechea societate românească avea și defectele sale. Democrația era slabă, puțin consolidată, necombativă. La Consiliul de Coroană din 1940 a predominat capitularea. Carol II fragmentase partidele politice, le slăbise considerabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
intelectuali și scriitori național-ceaușiști au foarte vie conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori europene în domeniul culturii, că singurul teren pe care-l pot domina este spațiul cultural românesc, și singurul instrument de dominație pentru că elita culturală i-a tratat întotdeauna drept reprezentanți minori ai culturii române este cel politic și anume naționalismul. Iar instrumentul de bază rămâne, în continuare, Ministerul Culturii și întreaga rețea de instituții culturale oficiale, strict centralizate, lipsite de orice autonomie de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]