10,713 matches
-
a sistemului financiar: întoarcerea la etalonul aur și la cerința de păstrare a rezervelor 100% în activitatea bancară. Alături de alți gânditori, precum Murray Rothbard, este de părere că Școala de la Salamanca din Epoca de Aur spaniolă a fost o precursoare filosofică, legală și economică a Școlii austriece în general și în particular a liberalismului economic, că a fost leagănul a ceea ce azi numim „știință economică”. În domeniul economei aplicate este binecunoscută pledoaria lui Huerta de Soto pentru moneda Euro, ca „proxy
Jesús Huerta de Soto () [Corola-website/Science/330343_a_331672]
-
nuanțele sale complexe. În prezent, Polonia este o țară dezvoltată, cu toate acestea, își păstrează tradițiile sale. Istoria culturală a Poloniei poate fi urmărită înapoi spre Evul Mediu. În toate elementele sale, aceasta poate fi împărțită în următoarele perioade istorice, filosofice și artistice: medievale (de la sfârșitul secolului al X-lea până la sfârșitul secolului al XV-lea), Renașterea (de la sfârșitul secolului al XV-lea până în secolul al XVI-lea), Barocul (de la sfârșitul secolului al XVI-lea până la mijlocul secolului al XVIII-lea
Cultura Poloniei () [Corola-website/Science/329115_a_330444]
-
Postmodernismul polonez se referă la dezvoltarea culturală, artistică și filosofică în cadrul societății poloneze care a coincis cu prăbușirea comunismului și a tranzițiilor democratice care au condus la aderarea Poloniei din 2004 la Uniunea Europeană. Discursul despre conceptul filozofic și conștientizare literară a postmodernismului a apărut în critica poloneză cu mult înainte de
Postmodernismul în Polonia () [Corola-website/Science/329306_a_330635]
-
Consilierea filosofică reprezintă o modalitate de terapie prin dialog care are drept scop examinarea și clarificarea unor probleme care nu se încadrează în sfera patologicului, ci sunt legate de situații comune de viață, dileme morale, crize existențiale prin lipsa sensului sau scopului
Consiliere filosofică () [Corola-website/Science/329431_a_330760]
-
și de a oferi o oportunitate acesteia de a-și lărgi orizontul cunoașterii prin confruntarea cu idei și credințe cât mai diferite de ale sale. În lumina acestor afirmații s-ar putea spune că unul dintre obiectivele principale ale consilierii filosofice nu ar fi putea fi decât căutarea și dobândirea înțelepciunii. Alte obiective: ajutarea clienților să gândească singuri propriile probleme, să-și aleagă drumul în viață, să-și găsească un scop și un sens, să-și clarifice perspectivele de viitor etc.
Consiliere filosofică () [Corola-website/Science/329431_a_330760]
-
individuală se realizează în cinci pași, prezentați de filosoful Lou Marinoff în cartea Înghite Platon, nu Prozac″ sub acronimul PEACE: problema, emoția, analiza, contemplația și echilibrul. 2.Grupuri de dialoguri publice, formale sau informale. Grupurile informale se întâlnesc în cafenele filosofice într-un ritm stabilit de comun acord, de obicei lunar și tratează o varietate de subiecte de inters general, precum: fericirea, dragostea, bunăstarea, generozitatea, succesul ș.a.m.d. Grupurile formale formează grupuri de dialoguri socratice. Acestea se desfășoară mai eficient
Consiliere filosofică () [Corola-website/Science/329431_a_330760]
-
adus schimbări majore reformelor lui Ptolemeu privind Luna, Soarele și planetele. a studiat cu atenție dimensiunile soarelui și ale lunii în timpul eclipsei și a ajuns la concluzia că rezultatele contravin teoriei lui Ptolemeu. Spre deosebire de astronomii anteriori, nu a avut obiecții filosofice vis-a-vis de modelul astronomic al lui Ptolemeu, dar era preocupat să vadă cât de bine se potrivesc propriile sale observații empirice. Creând prima teorie a Cosmosului, bazată pe nenumărate calcule matematice, Ibn al-Shatir a marcat o nouă eră a astronomiei
Ibn al-Shatir () [Corola-website/Science/330926_a_332255]
-
volume cu note explicative și comentarii de "Morteza Motahhari". Contribuțiile lui Tabataba’i în domeniul tafsir-ului, al filosofiei și misticismului islamic au generat relativizarea intelectuală a "hawza-ei" (școala teologică șiită), având implicați adânci în planul de învățământ. O altă lucrare filosofică importantă este comentariul amplu la „Asfăr al-'arba'eh”, capodopera lui "Mulla Sadra", ultimul mare filosof și teolog musulman persan al Evului Mediu. Abordarea umanistă a lui Tabataba’i este evidențiată de cele trei cărți ale sale despre natura umană
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
explică prin originile yemenite al autorului și fascinația acestuia pentru poezia “Amorium” scrisă de Abu Tammam (805-845): Poezia lui Motunabbi din această perioadă ilustreză abilitatea acestuia de a întinde limitele poeziei convenționale, transformând începuturile clasice ale operelor în veritabile versificări filosofice sau lirice despre viață și paradoxurile acesteia, emoții și simțiri personale. Poezia lui Motunabbi a inspirat pe succesorii săi iar operele sale au devenit lucrări de referință pentru cultura populară arabă. Deși panegericele erau principala sa preocupare, în special datorită
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
mai mult decât o simplă colecție de date - ea dădea mărturia unor fapte etnografice într-o manieră coerentă, colorată și de încredere, fapte rezultate din observații detaliate și empatice. El își întrerupea adesea descrierile pentru a le îmbogăți cu remarci filosofice despre observațiile sale. El s-a concentrat mereu pe oamenii pe care îi întâlnea: comportamentul, obiceiurile, religia și formele de organizare socială. În "A Voyage Round the World," el a prezentat și cântecele cântate de popoarele din Polinezia, cu tot cu versuri
Georg Forster () [Corola-website/Science/334949_a_336278]
-
Filosofia medievală este filosofia epocii cunoscută astăzi ca medievală sau Evul Mediu, perioada ce durează aproximativ de la căderea Imperiului Roman de Apus în secolul 5 până la Renașterea din secolul 16. Filosofia medievală, înțeleasă ca proiect de investigație filosofică independentă, a apărut în Baghdad, la mijlocul secolului 8, și în Franța, la curtea lui Carol cel Mare, în ultimul sfert al secolului 8. Este în parte definită ca proces de redescoperire a culturii antice dezvoltată în Grecia și Roma în
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
tratată cu dispreț de umaniștii Renașterii, care au văzut în ea o perioadă 'de mijloc' barbară, între epoca clasică a culturii grecești și romane și "renașterea" culturii clasice. Istoricii moderni consideră că epoca medievală a fost una a unei dezvoltări filosofice puternic influențată de teologia creștină. Unul dintre cei mai notabili gânditori ai epocii, Toma de Aquino, niciodată nu s-a considerat pe el însuși filosof și a criticat filosofii. Problemele discutate în cursul acestei perioade sunt relația dintre credință și
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
și revelația ("concordia") teologică. Una dintre cele mai puternic dezbătute teme în acea perioadă, a fost credința versus rațiunea. Avicenna și Averroes s-au aplecat mai mult spre partea rațiunii. Augustin a afirmat că niciodată n-ar permite investigațiilor sale filosofice să treacă mai presus de autoritatea lui Dumnezeu. Anselm a încercat să lupte împotriva a ceea ce a văzut ca fiind în parte atac asupra credinței, cu o abordare ce permite și credința, și rațiunea. Soluția augustiniană la problema credință/rațiune
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
un comentariu la Categoriile lui Aristotel. Doi filosofi romani au avut o mare influență asupra dezvoltării filosofiei medievale: Augustin și Boethius. Augustin este în primul rând un teolog și un scriitor religios, dar o mare parte din lucrarea sa este filosofică. Temele sale sunt adevărul, Dumnezeu, sufletul uman, sensul istoriei, statul, păcatul și mântuirea. Unele dintre scrierile acestuia au avut o influență asupra dezvoltării filosofiei moderne timpurii, precum cea a lui Descartes. Anicius Manlius Severinus Boethius (480- c.525) a fost
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
astronomie și matematică, inclusiv prima traducere completă a Elementelor lui Euclid. Puternicii regi normanzi au adunat cărturari din Italia și alte teritorii în curțile lor ca semn al prestigiului lor. Traducerile lui William de Moerbeke și edițiile acestuia de texte filosofice grecești de la mijlocul secolului 13, au ajutat la formarea unei imagini mai clare a filosofiei grecești, și în particular a lui Aristotel, mai bine decât versiunile arabe pe care occidentalii s-au bazat în prealabil, care au denaturat sau ascuns
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
secolului 13, au ajutat la formarea unei imagini mai clare a filosofiei grecești, și în particular a lui Aristotel, mai bine decât versiunile arabe pe care occidentalii s-au bazat în prealabil, care au denaturat sau ascuns relația dintre sistemele filosofice platonic și aristotelic. Lucrarea lui William de Moerbeke a stat la baza comentariilor de mare importanță care au urmat. Universitățile dezvoltate în marile orașe ale Europei în această perioadă și ordinele clericale rivale din cadrul Bisericii au început să lupte pentru
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Curentele de gândire asociate filosofiei arabo-islamice au la bază problematica raporturilor dintre dogma revelată și demersul rațional rezultat în urma asimilării în cultura arabă a tradiției științifice și filosofice de origine greacă. Un amplu proces de traduceri susținut în perioada califatului abbasid (750-1258) a contribuit la răspândirea neoplatonismului și gândirii aristotelice, ulterior adaptate conform modelului de înțelegere oferit de religia musulmană. Astfel, organizarea sistemului filosofic pornește de la încercarea de
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
a tradiției științifice și filosofice de origine greacă. Un amplu proces de traduceri susținut în perioada califatului abbasid (750-1258) a contribuit la răspândirea neoplatonismului și gândirii aristotelice, ulterior adaptate conform modelului de înțelegere oferit de religia musulmană. Astfel, organizarea sistemului filosofic pornește de la încercarea de a exprima un adevăr demonstrabil cu privire la conținutul revelației coranice, încercare asimilată deseori gândirii teologice. În timp ce "falsafa" a fost stimulată de raționalismul grecesc - pornind de la logica aristotelică și metafizică - s-au dezvoltat deopotrivă direcții de gândire divergente
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
Iar dacă filosofia era o preocupare a elitei în timp ce pentru oamenii de rand era suficient sensul literal, profeția apare ca necesară pentru ambele categorii. Ulterior, dialectica ("kalăm") și-a asumat rolul de a asigura o punte de legatură între gândirea filosofică și cea religioasă: începând cu perioada lui Fakhr Ad-Din Ar-Razi (n.1149-m.1209), lucrările de "kalăm" erau încadrate unor structuri logice care aveau ca scop susținera și explicarea revelațiilor Coranului, abordând o serie de probleme înțelese exclusiv în termenii
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
descifra substratul aristotelic/neoplatonic, de fapt un complex de idei în care se amestecau trăsături aristotelice, platonice, plotiniene, stoice, epicureice, pitagoreice, hermetice, zoroastriene, maniheene, rămășițe ale vechilor religii semite, revelații iudeo-creștine etc."" (Tartler, 2014: 195) Încercarea de a reconcilia principiile filosofice cu cele religioase s-a lovit însă de contradicții și controverse alimentate de reticența implicită unui sistem religios care acceptă ca unic adevăr revelația Cuvântului lui Dumnezeu. Problematica naturii creației și dezacordul dintre unitatea lui Dumnezeu raportată la multitudinea ființelor
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației ("ilhăm") pentru a ajunge la o cunoaștere superioară. Un secol mai târziu, Ibn Rushd (1126-1198) intervine în apărarea tradiției filosofice printr-o lucrare intitulată "Tahăfut at- tahăfut" (Combaterea combaterii): el respinge teoria lui Al-Ġazălī, iar în "Tratatul decisiv" propune interpretarea metaforică, ci nu literala a versetelor coranice, eliminând în felul acesta posibilele contradicții. De altfel, textul coranic cuprinde el însuși
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
spune: „Sculați-vă! Atunci, sculați-vă. Dumnezeu îi va ridica pe trepte pe cei care cred și au primit știința. Dumnezeu este știutor a ceea ce făptuiți." (58:11) Dacă "falsafa" și sufismul ("tașawwuf") se caracterizează prin abordări diferite în cadrul gândirii filosofice, teosofia pare să reunească o serie de elemente aparținând celor două categorii. Acest curent a fost inițiat de Sohrawardi (n.1155-m.199) și asimilat cu precădere de către gânditorii persani, manifestându-și influența în cultura persană până în prezent. Adepții teosofiei
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
președinte sau membru al juriilor la diverse concursuri în domeniul artelor plastice din Chișinău. Operele lui Mudrea, create pe parcursul a trei decenii consemnează o evolutie ce marchează mai multe etape de ascensiune. Ele poarta un mesaj individual, cu caracter profund filosofic și care corespund aspirațiilor artistice și sunt raportate la schimbările ce intervin în ambianța culturală națională. Andrei Mudrea este considerat unul dintre cei mai talentați pictori basarabeni. Mesajul artistului, de un dramatism tulburător, de obicei este unul încifrat, ascuns într-
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
() a fost un orientalist de origine franceză, filosof, traducător, un cercetător la fel de important precum Ernest Renan sau James Frazer. Rolul lui Corbin este acela de a fi contribuit la înțelegerea școlilor filosofice ale șiismului iranian prin intermediul inițierii studiilor dedicate teosofiei orientale, contribuind astfel la decriptarea textelor islamice cu nuanțe sufite. a studiat la Sorbona Literele și Filosofia, la Ecole des Hautes Etudes, la Secția de Științe religioase și la Ecole des Langues
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
Volumele "Eseuri" (1982), "Personalități culturale românești din străinătate" (1999), "Fețele rostirii" (2002) și "Eseuri" (2007) conțin eseuri și comentarii mai vechi sau mai noi pe teme culturale, în care sunt evidențiate particularitățile poeziei românești: lirismul, elementele mitologice, înclinația spre meditația filosofică, spiritul de observație și umorul. Fănuș Băileșteanu a fost decorat la 1 decembrie 2000 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler „pentru merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii”. A decedat la București și a fost înmormântat la
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]