12,418 matches
-
cascade și baricade de bolovani imenși care fac înaintarea un calvar. Prima sală în care se pătrunde, după parcurgerea unui traseu acvatic, are tavanul la peste 40 m înalțime. Aici au fost făcute săpături arheologice cu rezultate notabile. De aici, galeria devine plină de imense marmite turbionare pline cu apă, cu pereții sculptați de lingurițe. La circa 2.300 m distanță de la intrare se pătrunde în Sala Mare, zona cea mai spectaculoasă a peșterii. Pereții și tavanul sălii sunt împodobiți cu
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
Jgheabul lui Zalion" se poate ajunge: Peștera de la Izvorul Tăușoarelor are o dezvoltare de 16.107m și o adâncime de 461,6m (cea mai mare diferență de nivel din România). Ea drenează în subteran cursul epigeu al pârâului Izvorul Tăușoarelor. Galerii lungi și nu de puține ori înguste leagă sălile mari ale acestei peșteri tinere și active ce adăpostește relativ puține formațiuni carstice Se remarcă apariția a numeroase anthodite de gips și aragonit a căror elemente depășesc uneori 10cm lungime și
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
peste 10m), care colmatează unele diaclaze ale peșterii. Studiul acestora este deosebit de important pentru paleoclimatologie. Este situată aproape de izvoarele Pârâului Orbului, afluent de stânga al Văii Seci. Accesul se face de pe Valea Telcișorului iar în subteran se pătrunde pe o galerie descendentă care debușează într-un aven îngust ce nu depășește 3m, dar are o adâncime de 44m. Jgheabul lui Zalion are 4.513m lungime iar adâncimea peșterii este de 303m. În cea mai mare parte peștera este foarte îngustă, pigmentată
Tăușoare-Zalion (complex carstic) () [Corola-website/Science/313968_a_315297]
-
pictor. Deși membru al Academiei, Chardin continuă să fie puțin cunoscut. Este nevoit să accepte orice fel de comenzi și lucrări decorative. Împreună cu Jean-Baptiste van Loo (cunoscut sub numele de Vanloo; 1648-1745), lucrează la restaurarea frescelor "Rossa" și "Primaticcia" din Galeria lui Francisc I din Palatul Fontainebleau. Pictează "supraporte" pentru contele Rothenbourg, ambasadorul regelui Ludovic al XV-lea din Madrid. În această perioadă Chardin creează primele sale compoziții figurative, printre care "Fetița cu paletă" (1737), execută și scene de viață, cum
Jean Siméon Chardin () [Corola-website/Science/314783_a_316112]
-
partea central-vestică a Masivului Central Francez, remarcabilă prin stilul propriu imprimat bisericilor în stil romanic ridicate în secolele XI și XII, frumos proporționate, construite din roci vulcanice și gresie. Pot fi admirate absidele proeminente, capitelurile complicat sculptate cu scenebiblice și galeriile susținute de piloni puternici. Cele mai vizitate biserici romane sunt cele din Brioude, Clermont-Ferrand, Issoire, Orcival, Le Puy, St. Nectaire si St. Saturnin. Tot acestei regiuni îi sunt specifice Fecioarele Negre, statui din lemn negru care au apărut sub influența
Masivul Central () [Corola-website/Science/314896_a_316225]
-
de lemn din Transilvania" publicată de Atanasie Popa în Revista Institutului Social Banat-Crișana în 1942. Datând din secolul XVIII, biserica era deschisă de Atanasie Popa ca fiind o construcție de dimensiuni mari, frumoasă și bine proporționată. Turnul bisericii avea o galerie cu arcade, la baza fleșei având patru turnulețe. Pe latura de sud, biserica avea prispă. Biserica avea interiorul decorat cu o pictură frumoasă. Alături de acestă biserică, A. Popa prezintă și imaginea unei alte biserici de lemn tot din Mănăstireni. Conform
Biserica de lemn din Mănăstireni () [Corola-website/Science/314911_a_316240]
-
Basilica di Sân Marco". Din acești ani datează frescă "Madonna col Bambino", care se găsea în una din casele familiei Del Beccuto (astăzi în Muzeul Sân Marco din Florenza). În 1430, întors la Florența, execută frescele "Storie della Genesi" pe galeria verde ("Chiostro verde") a mănăstirii "Santa Maria Novella". În anul următor, Uccello sosește la Veneția, unde rămâne timp de cinci ani. Veneția, datorită dialogului purtat cu Bizanțul, este orașul coloriștilor, spre deosebire de orașul celor ce pun accentul pe desen, Florența. Uccello
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
în prezent - dupa restaurare - sunt într-o stare foarte proastă. De la începutul anilor patruzeci, Uccello conlucrează strâns cu sculptorul Donatello. În 1445 lucrează împreună în Padova. În jurul anului 1447, după revenirea la Florența, termină o altă serie de fresce pentru galeria bisericii "Santa Maria Novella". În 1452, Uccello se căsătorește cu tânără de 19 ani, Tommasa di Benedetto Malifici. Între 1455 și 1460, pictează două variante pe tema " Sfanțul Gheorghe ucigând balaurul"; tabloul mai cunoscut și mai minuțios lucrat se află
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
tablou, aflat astăzi în Muzeul "Louvre" din Paris, reda scenă trecerii la atac a căpeteniei florentine, Micheletto Attendolo da Cotignola. Compoziția scenei se caracterizează printr-un mare echilibru - cu ajutorul sulițelor dispuse pe linii verticale, Uccello da o osatura stabilă tabloului. Galerie Frescele din capelă altarului Catedralei "Assunta del Prato" datează din anii 1435-1440 și sunt alcătuite dintr-o serie de compoziții. Arcul intrării și arcada sunt ornate de patru sfinți reprezentând cele patru virtuți. Pereții din din stânga și din dreapta sunt împodobiți
Paolo Uccello () [Corola-website/Science/314908_a_316237]
-
mesaj critic politic de actualitate a lui Gorzo. Dacă ariditatea unei veri petrecute printre betoane bucureștene creează nostalgii nebănuite cuiva și substituie umezeală și noroiul ce ne bântuie de câteva luni, nu are decât să facă o vizită prelungită la Galeria 26 din Staicovici, Cotroceni până în ianuarie 2008. Proiectul Picturi cu praf sau ce ne-a pregătit pentru colecția de iarnă a sezonului de artă contemporană este un manifest original și inconfundabil. Pentru simplul motiv că aceste lucrări au că “pigment
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
de pe acoperișul blocului tău. Au dispărut mirajele marelui oraș, crescute în acest Las Vegas din puștiul Sudului, luminat de cazinouri noaptea. În urma a rămas o metropola care îți scrânșneste printre dinți. Nicolae Comănescu nu șterge praful, text de Ștefan Tiron, Galeria 26/OTA picturi cu praf de Berceni, 28 noiembrie, 2007 . Aceste lucrări sunt adevărate portrete ale Bercenilor, deoarece sunt produse cu praful specific și neaoș al acestui cartier prăfuit din prăfoasa capitala a României. Dacă a existat vreodată ceva care
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
o suprafata fotosensibila. Iar lumină este întotdeauna curată. Picturile din praf ale lui Comănescu sunt făcute din materie primordială, din ceva ce se trasnformă în nămol și noroi cu un minim de ploaie. Mihai Râșnoveanu, Dust 2.0 Nicolae Comănescu, Galeria 26/OTA, Miercuri, 28 noiembrie 2007 Timpul și spațiul își aservesc puterea orașului, opunând ceea ce este stabil, vitezei și mișcării sau dimpotrivă „scurtcircuitând dimensiunile întinderii în intensități, pe cele ale extensiunii și intesiunii în emoții și sentimente, construind tridimensionalitatea orașului
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
la care suntem cu toții angajați și pe care Comănescu le colectează întrerupându-le circuitul natural pentru a le redistribui și conserva într-o dedublare plastică a orașului. În expoziția „3 în 1: Muștar, Cenușă și Noroi” care are loc la „Galeria 26” artistul se folosește de efectele cromatice ale celor trei componente pentru a realiza serii de peisaje urbane ale Bucureștiului contemporan. Dezvoltând un plan compozițional ce debordeză spațiul pânzei, N.C. construiește un discurs pictural folosind materiale deja consumate (moarte) extrase
Nicolae Comănescu () [Corola-website/Science/314922_a_316251]
-
diferențele de ton, precum și o profundă întelegere a omului. El respectă tradiția, dar este și un inovator: comedia sa conține un prolog rostit de un zeu sau de un personaj alegoric, este curentă împărțirea în cinci acte, personajele sunt exponentele galeriei umane contemporane, folosirea monometriei, clișeele tipologice sunt păstrate (curtezana, tânărul de origine nobilă, tatăl mizantrop, sclavul iscusit etc.), însă fixările sunt mai subtile, comicul de caracter este predominant, dragostea constituie subiectul, dar există mai puțină licențiozitate, sunt frecvente formulările sentențioase
Menandru () [Corola-website/Science/314953_a_316282]
-
membrii specialiști în același domeniu cu creatorul candidat. Muzeul și-a asumat rolul de „agent motor" al activităților Asociației, urmărind cu consecvență îndeplinirea obiectivelor. Promovarea produselor membrilor pe piața internă și internațională a avut ca punct de plecare chiar deschiderea Galeriilor de Artă Populară. TÂRGUL CREATORILOR POPULARI DIN ROMÂNIA. În urmă cu 23 de ani Muzeul Civilizației Populare Tradiționale „ASTRA” a inițiat o amplă manifestare de cultură populară și civilizație românească care își propunea, și a reușit să realizeze, un dialog
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
culturală. Grupul țintă al acestei manifestări este foarte larg și diversificat: publicul larg, neavizat în ale artei populare, turiștii străini și români, elevii și studenții instituților cu profil de artă, istorie, sociologie, colecționarii de obiecte de artă și proprietarii de galerii de artă, specialiștii în domeniul culturii și civilizației populare. Impactul asupra grupului țintă vizează creșterea interesului publicului vizitator pentru obiectele meșteșugărești autentice oferite spre vânzare de meșterii populari, trezirea și menținerea conștiinței populare a publicului larg pentru protejarea patrimoniului cultural
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
asupra grupului țintă vizează creșterea interesului publicului vizitator pentru obiectele meșteșugărești autentice oferite spre vânzare de meșterii populari, trezirea și menținerea conștiinței populare a publicului larg pentru protejarea patrimoniului cultural tradițional românesc, creșterea importanței comerțului cu obiecte meșteșugărești tradiționale- prin galeriile de artă populară, aprofundarea cercetării științifice de către specialiști a obiectelor din patrimoniul etnografic, conturarea unei imagini generale, la zi, asupra răspândirii și practicării meșteșugurilor la nivel național. Pentru meșterii populari, târgul funcționează ca un adevărat studiu de piață, contactul direct
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
numai suprafața construită desfășurată care are elementele de la pct. 2. d) incinta de deservire comuna - spațiu închis în interiorul unei clădiri, proprietatea comuna a celor care dețin apartamente în aceasta, afectat scărilor, lifturilor, uscătoriilor sau oricăror alte utilități asemănătoare; ... e) loggie - galerie exterioară încorporată unei clădiri, acoperită și deschisă către exterior printr-un șir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi; ... f) nivel - fiecare dintre părțile unei clădiri cuprinzând încăperile/incintele situate pe același plan orizontal, indiferent că acestea sunt la
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
(nume oficial german: "sches Kunstinstitut und Städtische Galerie", în traducere „Institutul de Arte Städel și Galeria Orășenească”) este unul din cele mai importante muzee de artă germane; se află în orașul Frankfurt pe Main, Germania. „Städel” se pronunță în germană (v. AFI). Colecția cuprinde astăzi circa 2.700
Städel () [Corola-website/Science/318493_a_319822]
-
(nume oficial german: "sches Kunstinstitut und Städtische Galerie", în traducere „Institutul de Arte Städel și Galeria Orășenească”) este unul din cele mai importante muzee de artă germane; se află în orașul Frankfurt pe Main, Germania. „Städel” se pronunță în germană (v. AFI). Colecția cuprinde astăzi circa 2.700 de picturi din evul mediu până în epoca modernă
Städel () [Corola-website/Science/318493_a_319822]
-
unele dintre aceste picturi Treimea este încă redată ca trei îngeri, dar pictorul Giovanni Battista Fiammeri îl reprezintă pe Dumnezeu Tatăl mergând pe un nor, deasupra scenei. În ambele picturi ale lui Rubens, "Judecata de Apoi" și "Încoronarea Fecioarei" (vezi galeria de imagini de mai jos), el l-a pictat pe Dumnezeu Tatăl în forma care era atunci cea mai larg acceptată, anume ca o figură patriarhală cu barbă. În secolul al XVII-lea, cei doi artiști spanioli Velázquez (al cărui
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
artiști spanioli Velázquez (al cărui tată socru era Francisco Pacheco, cel era responsabil din partea Inchiziției cu aprobarea imagini noi pentru ) și Murillo l-au înfățișat pe Dumnezeu Tatăl ca pe o figură patriarhală, cu o barbă albă (a se vedea galeria mai jos) într-o haină purpurie. În secolul al IV-lea apare învățătura despre Sfânta Treime și se fac precizările dogmatice conform cărora există din veșnicie un singur Dumnezeu în trei Persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Pe baza acestor
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Este situată în zona centrală a Munților Bihorului, în cadrul complexului carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
carstic Padiș-Cetățile Ponorului, la 1.090 m alt. Datorită joncțiunii naturale, realizată în 1974, între "Peștera Neagră" și "Peștera de la Zăpodie", rețeaua totală a galeriilor însumează 12,1 km (locul 7 în România), fiind cunoscută în prezent sub denumirea de "". Galeriile prezintă numeroase lacuri, cascade, marmite, sifoane. Este o peșteră foarte greu accesibilă. Se poate ajunge la Peștera de la Zăpodie din Padiș (6 km) urmând marcajul bandă roșie pe Valea Cetăților până în Poiana Bălăleasa. De aici pe traseul bandă galbenă și
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
78 m, a a fost cartată și explorată în anul 1952 de catre I. Viehmann si M. Bleahu. Clubul Z Oradea preia explorarile în 1973. O echipă condusă de Liviu Valenaș descoperă continuarea peșterii, explorează și cartează aproape 10 km de galerii. Prin joncțiunea cu Peștera Neagră lungimea totală ajunge la 12 048 m. Peștera de la Zăpodie drenează în subteran întreaga apă din Gropa de la Bârsa. Cursul Sudic, care vine din Peștera Neagră, drenează bazinul închis Ștevia Lupii, pâraiele central-sudice din Groapa
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]