11,105 matches
-
Seychelles) Falco pelegrinoides (I) = 380 Falco peregrinus (I) Șoimul călător Falco punctatus (I) Falco rusticolus (I) Soim vânătoresc norvegian Falco subbuteo (ÎI) Șoimul rândunelelor Falco tinnunculus (ÎI) Vânturel roșu Falco vespertinus (ÎI) Șomulețul de seară GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide, găinile de gunoi Macrocephalon maleo (I) Cocoșul-ciocan cu picioarele roșii Cracidae Crax spp.* (-/III) (Următoarele specii sunt menționate în apendicele III: Crax alberti, Crax daubentoni și Crax globulosa pentru Columbia și Crax rubra pentru Columbia, Costă Rica, Guatemala și Honduras) Cocosul Hoco Crax
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
roșie Mustelidae Mustela altaica (III ÎN) §1 Mustela erminea ferghanae §1 (III ÎN) Hermelina Mustela kathiah (III ÎN) §1 Mustela sibirica (III ÎN) §1 Nevăstuica siberiana AVES Păsări ANSERIFORMES Anatidae Rate, gâște, lebede Anas melleri GALLIFORMES Megapodiidae Megapodide (găinile de gunoi) Megapodius wallacei Cocos cu picioare groase Cracidae Cracide (Cocosul Hoco) Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
metale și materiale anorganice AC060 ex 381900 Lichide hidraulice AC070 ex 381900 Lichide de frână AC080 ex 382000 Lichide antigel AC150 Clorofluorocarburi AC160 Haloni AC170 ex 440310 Deșeuri de plută și de lemn tratate AC250 Agenți tensioactivi AC260 ex 3101 Gunoi lichid de porc; materii fecale AC270 Nămol de epurare Deșeuri care pot conține constituenți anorganici sau organici AD090 ex 382490 Deșeuri din producția, formularea și utilizarea produselor chimice și materialelor reprografice și fotografice care nu sunt specificate sau incluse în
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
și pescuit 02 01 01 nămoluri provenite din spălare și curățare 02 01 02 deșeuri de țesuturi animale 02 01 03 deșeuri de țesuturi vegetale 02 01 04 deșeuri din materiale plastice (cu excepția ambalajelor) 02 01 06 excremente, urină și gunoi de grajd (inclusiv paiele murdare), efluenți colectați separat și tratați în afara locului respectiv 02 01 07 deșeuri provenite din silvicultură 02 01 08* deșeuri agrochimice cu conținut de substanțe periculoase 02 01 09 deșeuri agrochimice, altele decât cele menționate la
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
2 se supun următoarelor cerințe suplimentare: (a) navelor li se interzice să evacueze: (i) uleiuri sau carburanți sau reziduuri uleioase în mare, cu excepția situațiilor permise prin anexa I la MARPOL 73/78 (Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave); (ii) gunoi; (iii) deșeuri alimentare ce nu pot trece printr-un filtru cu deschideri de maximum 25 mm; (iv) păsări de curte sau părți ale acestora (inclusiv coji de ouă); (v) ape reziduale în limita a 12 mile marine de pământ sau
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
spre locul de muncă; chiuvetele trebuie să fie prevăzute cu apă curentă caldă și rece, cu dispozitive pentru curățarea și dezinfectarea mâinilor precum și cu prosoape de unică folosință; chiuvetele trebuie amplasate în apropierea closetelor; (k) Un loc special amenajat pentru gunoaie, în cazul în care acestea nu sunt evacuate imediat în mod igienic; (l) Un spațiu și dispozitive necesare pentru curățarea și dezinfectarea compartimentelor pentru păsări și a vehiculelor; (m) Un loc bine dotat, închis cu cheie, la dispoziția exclusivă a
jrc120as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85255_a_86042]
-
sau oțel, n.c.a. 7326.1 kg S S2 28.75.27.25 Articole din sârmă din oțel; curse, capcane, iesle pentru furaje, inele de nas pentru animale, cârlige pentru saltele, cârlige de măcelărie, agățători pentru țigle, coșuri de gunoi excl. cadrele pentru abajururi 7326.20 kg S 28.75.27.27 Tabachere, cutii pentru țigarete sau farduri, pudriere și articole similare de buzunar, din oțel 7326.90.10 - S S2 28.75.27.31 Scări și trepte din oțel
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
cenușilor și alte articole asemănătoare) 8416.30 buc. @ S 29.21.12.30 Cuptoare neelectrice pentru prăjirea, topirea sau pentru alte tratamente termice ale minereurilor, piritelor sau metalelor 8417.10 buc. @ S 29.21.12.50 Cuptoare neelectrice pentru incinerarea gunoiului 8417.80.10 kg S 29.21.12.90 Alte tipuri de cuptoare 8417.80 (.20 + .80) kg S 29.21.13.30 Cuptoare electrice pentru patiserie și biscuiți 8514.10.10 buc. @ S 29.21.13.51 Cuptoare electrice
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
buc. S 29.32.13.50 Plantatoare și transplantatoare 8432.30.90 buc. S 29.32.14.30 Distribuitoare de îngrășăminte minerale sau chimice pentru pregătirea solului 8432.40.10 buc. S 29.32.14.50 Distribuitoare de îngrășăminte și gunoi (excl. cele pentru îngrășăminte minerale sau chimice) 8432.40.90 buc. S 29.32.15.00 Mașini și utilaje agricole ... forestiere, n.c.a.; tăvăluguri pentru peluze sau terenuri de sport 8432.80 buc. @ S 29.32.20.10 Mașini
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
destinate animalelor, conținând părți de vânat sălbatic cu pene; (iv) ouă destinate consumului uman, provenite de la vânat viu sălbatic cu pene; (v) trofee de vânătoare netratate, obținute de la orice specie de păsări; (vi) pene și părți de pene netratate; (vii) gunoi de grajd neprelucrat, obținut de la păsări de curte sau de la alte păsări. Articolul 2 (1) Prin derogare de la articolul 1, statele membre autorizează importurile de produse menționate la litera (b) punctele (i), (ii) și (iii) din articolul menționat, în cazul
32006D0247-ro () [Corola-website/Law/294761_a_296090]
-
Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement. Situat la nord de Codrii Iașilor, orașul vechi se află într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ștefan cel Mare (Ulița Mare
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
în 10 mahalale. Casele au fost construite din lut și acoperite cu țigle din lemn, străzile fiind pavate cu lemn. Apa folosită pentru spălat și băut provenea din râul Bega (numit din greșeala Timiș), dar tot aici se aruncau și gunoaiele. Orașul avea un caracter policentrat, din cauza condițiilor geografice (foarte multe canale și mlaștini). Din necesități de ordin militar a fost nevoie ca fiecare cartier să fie fortificat. Fortificațiile, în afară de castel, sunt realizate din lemn și pământ. Cu excepția unei perioade de la
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
High Crimes", lansată în 2008 descrie lipsa de etică a unor șerpași și călăuze, prostituție și jocuri de noroc la Tabăra de Bază din Tibet, fraude la vânzarea tuburilor de oxigen, și alpiniști care adună donații sub pretenția că adună gunoaie de pe munte. La altitudini înalte, există puține forme de viață care se pot adapta la condițiile climatice extreme. "Euophrys omnisuperstes", un păianjen minuscul, a fost descoperit până la altitudini de . Aceste ființe trăiesc în crevase, hrănindu-se cu insecte înghețate aduse
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
intrare cu poartă înaltă printr-un spațiu acoperit numit “șopru”. Curtea interioară este închisă, cu clădiri pe trei sau chiar toate laturile, în spatele casei mai este un spațiu numit “arie” în care se află depozitate lemnele de foc, platforma de gunoi ș.a., după care urmează grădina casei cu pomi fructiferi pe margini și straturile cu legume, zarzavaturi, etc. În mijlocul satului, pe Ulița Mare, se află o piață centrală în care la răsărit se înalță biserica, pe latura sudică se situează clădirea
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
ca în ceea ce privește comună I.L. Caragiale există loc și de mai bine. O mare problemă cu care se confruntă administrația locală este lipsa de interes a populației pentru întreținerea șanțurilor din fața caselor, care se colmatează și produc inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia râului. În prezent, colectarea
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
de interes a populației pentru întreținerea șanțurilor din fața caselor, care se colmatează și produc inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia râului. În prezent, colectarea gunoiului de face săptămânal de către firma SC SUPERCOM Ș.A. , aceasta având încheiate contracte individuale cu cetățenii. În ceea ce privește turismul, se constată o lipsă
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
și produc inundații. De asemenea, depozitarea gunoaielor pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia râului. În prezent, colectarea gunoiului de face săptămânal de către firma SC SUPERCOM Ș.A. , aceasta având încheiate contracte individuale cu cetățenii. În ceea ce privește turismul, se constată o lipsă totală de preocupare atât a cetățenilor cât și a administrației locale în
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
pe albia râului Cricovul Dulce este o altă problemă majoră. Deși Primăria a asigurat într-o primă fază colectarea săptâmânală a gunoiului menajer printr-un serviciu public specializat, cetățenii au continuat să arunce gunoaiele pe albia râului. În prezent, colectarea gunoiului de face săptămânal de către firma SC SUPERCOM Ș.A. , aceasta având încheiate contracte individuale cu cetățenii. În ceea ce privește turismul, se constată o lipsă totală de preocupare atât a cetățenilor cât și a administrației locale în dezvoltarea acestuia. a)Învățământul preșcolar a)Industria
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
prăznicar și a donat o stație de amplificare). Satul vechi se termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii înșiși mai duc caii la păscut. Tot aici, în pantă abruptă care face legătura dintre câmp și pădure este groapă de gunoi. Pădurea (în pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
pentru includerea comunei Recea în programele PHARE și SAPARD au în vedere modernizarea drumurilor, în special pe cel care leagă Lăpușelul de Bozânta Mică (cca. 5 km). Pe bază de fonduri europene, Consiliul Județean (Maramureș) urmărește instalarea unei rampe de gunoi ecologice la granița satului cu comuna Coltău. Pentru acest demers a fost cumpărat pământ deținut de composesoratul urbarial (reg. asociația de coproprietari de pământ) din Lăpușel, anume o suprafață de 26 ha.
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite frecvent pe locuri umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd sunt mânătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul. În zonă pasările și animalele sălbatice sunt numeroase, prezentând un interes cinegetic. Atrase de hrana abundentă se găsesc rațe și gâște sălbatice care iarna se retrag în Delta Dunării. Barza
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
și în special la prepararea țuicii de prune, mai slabă de 15-20 grade, din care se putea consuma cantitativ mai mult, iarna mai ales fiartă. Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor din lână. Pioritul a fost o mare îndeletnicireși de venituri bănești făcându-se mai ales toamna și iarna, când oamenii terminau cu muncile agricole folosind timpul pentru aprovizionare cu lemne de foc, transportul gunoiului la câmp și îngrijirea animalelor. Morile erau acționate de apă acesta fiind adusă pe un pârâu din râul care curgea prin mijlocul satului, iar prin cădere pe un jgheab apa cădea pe o roată, iar aceasta mișcă tot angrenajul morii
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
bufnița, ursul și cerbul carpatin. Agricultura s-a practicat încă de la întemeierea satelor comunei, pe suprafețe variabile în timp, dar în condiții grele datorită reliefului. În 1750 de pildă se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
lege: uliul șorecar, cucuveaua, corbul, bufnita, ursul, cerbul carpatin. Agricultură s-a practicat încă de la întemeierea satelor, pe suprafețe variabile în timp dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]