13,415 matches
-
cu cilindrul negru pe cap, ca și celelalte somități. Lipsa de îndemn față de poetul Ovidiu Hulea, care, prin plachetele de versuri purtând deasupra titlului numele său, mi se părea o valoare consacrată, venea de altundeva, dintr-o pricină mai puțin ideologică, mai meschină. El era căsătorit cu una dintre surorile lui Liviu Rebreanu, ea însăși „poetă“, care, dând excesivă importanță activității sale literare, avea obiceiul ca adesea, când o căuta vrând s-o viziteze o prietenă sau o cunoștință, să pună
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a numărat între cei mai dotați discipoli ai lui Tudor Vianu, adevărat cap filosofic și minte luminată. Cu vederi de centru-stânga, exaltând rolul burgheziei în civilizația modernă (de unde și marea lui admirație față de Thomas Mann), simțindu-se aproape, din motive ideologice, de național-țărăniști, era directorul săptămânalului de cultură Țară nouă (sub oblăduirea Frontului Renașterii Naționale al lui Carol al II-lea). În această publicație (unde colaborau și destui criptocomuniști în postură de fini intelectuali) mi-am făcut debutul de eseist, în vreme ce
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de a face rău. Dacă dezvoltarea economică a unui oraș nu asigură automat coeziunea socială și prosperitatea tuturor cartierelor, naufragiul evident al unora dintre ele amenință performanța ansamblului. În loc să-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Doilea Imperiu, statul și-a legitimat intervenția prin considerații pragmatice. Acesta avea în vedere să fie auxiliarul dezvoltării economice și să satisfacă "nevoile îndreptățite ale poporului" (proclamația din 2 decembrie 1851). Pragmatic, al Doilea Imperiu se voia indiferent față de dezbaterile ideologice. Acesta nu a dezvoltat o viziune politică însă. După cum remarcă Pierre Rosanvallon: "Din cauza faptului că era autoritar, cel de-al doilea Imperiu a fost, paradoxal, preocupat de reforme: legitimitatea sa nu se baza în fond decât pe consimțământul practic al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a solidarității: calea legislativă a unei solidarități garantate de către stat și calea asociativă (sub aspectele sale cele mai eterogene: sindicate, cooperative, asociații) a solidarității între liberii contractanți. La sfârșitul secolului al XIX-lea, spectrul războiului civil, propensiunea muncitorilor spre divizare ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea capabil să îi lumineze pe orbii partizani
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acțiunilor în acest sens: ei au putut betona Franța cu conștiința împăcată. Decât să caute un raport de la cauză la efect, de reflexie, chiar de alibi între explicația materialistă (necesitatea de a produce locuințe urgent și în masă) și justificarea ideologică (admirabila influență a unghiului drept asupra spiritului uman), apărea mai prudent să-l parodieze pe Max Weber și să vorbească despre "afinitățile elective" dintre etica urbanistică și un stat cu spirit intervenționist -fapt de altminteri observabil în diferite țări, indiferent
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în seama "experților
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor politice, cetățenii riscă să se lase în seama "experților" pentru a putea decide asupra orientărilor economice și sociale. Apare astfel spectrul profeției lui Tocqueville despre o societate care așteaptă totul de la stat și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
temeri ale burgheziei s-au întâlnit cu entuziasmul militanților Educației populare; aceștia găseau în urbanizare oportunitatea de a face să se țină cont de revendicările lor privind dotarea socioeducativă, precum și ocazia de a căpăta recunoaștere socială. Educația populară constituia referința ideologică a marilor asociații naționale în relație cu secretariatul de stat al Tineretului și al Sportului. Încrezători în eficacitatea metodelor pedagogice care integrau achizițiile științelor umane, mai ales celebra tehnică a "antrenamentului mental" inventată de Joffre Dumazedier, susținătorii Educației populare înțelegeau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creșteri urbane "menite să dea viață betonului". Acțiunea Ministerului Tineretului și Sportului se solidariza cu mișcările tinerilor, sprijinea activitățile sportive, viza să pună la dispoziția tinerilor mijloace de promovare și de educare; demersul său se afișa ca degajat de prejudecăți ideologice, postulând că problemele sociale se traduc în "nevoi" a căror satisfacere depinde de dotările potrivite. În consecință, serviciile statului elaborează grile de dotare din ce în ce mai sofisticate. În entuziasmul creșterii economice, costurile funcționării acestor dotări au fost neglijate 249. Această neglijare ținea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și la începutul anilor 1970, opuneau animatorii și benevolii responsabililor politici atunci când se interzicea fie o anumită dezbatere, o anumită expoziție, o reprezentație teatrală, fie organizarea unei întâlniri în localul care aparținea municipalității sau era finanțat de aceasta. Aceste dispute ideologice asupra definirii frumosului și binelui au reprezentat ocazii de afirmare a noilor pături în ascensiune față de mica burghezie tradițională."264 Numeroase au fost dotările sociale care au servit drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
grupuri franceze să dispună de masa critică necesară poziționării pe toate tipurile de piețe legate de producerea orașului. Mai mulți factori explică predispoziția aleșilor de a recurge la parteneri externi, în detrimentul dezvoltării propriilor servicii municipale. În primul rând, declinul pasiunilor ideologice privind raportul public/privat autorizează, spre deosebire de anii 1970, renunțarea la asocierea serviciilor unui sistem de gestiune public sau privat cu alegerea unei societăți 421. Mai prozaic spus, incertitudinea legislativă cu privire la statutul funcției publice teritoriale și reorganizarea finanțelor locale nu au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să ocazioneze politici din ce în ce mai complexe și nesigure în privința efectelor, deci să facă subiectul unor aprecieri contradictorii. Miza sa este aceea de a scoate dezbaterea publică din apatia consensuală asupra marilor valori democratice, protejând-o totuși de tentația întoarcerii la diviziuni ideologice învechite. În momentul în care modelul pieței se extinde nu numai la reglarea ansamblului activităților economice, ci se impune ca "model cultural interiorizat de către indivizi", având ca orizont "un model general"561, evaluarea democratică reprezintă una dintre cele mai ambițioase
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prezintă, după caz, figuri diferite. În opoziție cu exemplul oferit de Grenoble, Jacques Ion a arătat cum municipalitățile din Nantes (oraș al capitalismului comercial) și din Saint-Étienne (oraș al capitalismului industrial) au încercat să se integreze sociocultural în vechi instituții ideologice și să utilizeze pentru propriul prestigiu modernitatea pe care acest sector o îngloba. 266 Pierre Bolle, Catherine Pouyet, Sociologie et urbanisme. Participation et unions de quartier, Ministerul Echipamentului și Locuinței, DAFU, septembrie 1967, p. 6. 267 Catherine Pouyet, "Les comités
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de funcționare a Consiliilor Co-munale de prevenire a delincvenței și a operațiunilor de dezvoltare socială a cartierelor. Aceste dispozitive valorifică, în mod concomitent, tragerea la răspundere a primarului și inițiativa asociațiilor locale, în detrimentul marilor federații, ale căror experiență și implicații ideologice sunt puse la îndoială, la începutul anilor 1980. 449 Concomitent cu anihilarea corporațiilor, întreprinderea a fost, la origini, un agent subversiv al ordinii sociale în timpul Vechiului Regim, când inițiativa economică era încorsetată în codurile sociale de schimb (Denis Segrestin, Sociologie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
i-au pecetluit destinul istoric. Dincolo de diviziunea geografică (Europa mediteraneană, de vest, de nord, de est), a existat o diviziune etnică (Europa latină, germanică sau slavă), care a caracterizat feudalismul timpuriu, apoi o diviziune religioasă (Europa catolică, ortodoxă, protestantă) și ideologică (Europa capitalistă sau comunistă). Nici un alt continent nu a avut o evoluție asemănătoare, atât de zbuciumată și, totuși, atât de creatoare în istorie. Începând din 325, după conciliul de la Niceea, se produce o separare treptată între Europa Occidentală și Răsăriteană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Așa cum se cunoaște, asociațiile nu lipseau din tabloul regimurilor comuniste. Diferența fundamentală față de participarea actuală în organizații secundare apare prin caracterul obligatoriu al participării (formale) în asociațiile regimului comunist, sindicate, organizații profesionale, de tineret sau studențești - toate aflate sub controlul ideologic și organizarea partidului comunist local. Așteptarea este ca cei care se opuseseră regimului, care refuzaseră înainte de 1989 să participe la astfel de organizații să devină membri în noile organizații, autonome și deplin voluntare ale societății civile postcomuniste. Rezultatele sondajului utilizat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
speculativă. Rămâne în discuție, cum s-a înțeles, celălalt set de argumente, de natură și calibru foarte diferite, invocate de către cei care atrag atenția asupra pericolului îmbătrânirii demografice, și anume cele ce vizează aspecte sociale generale, chiar ținând de latura ideologicului, de conștiința socială, de sistemul de valori și de credințe, de felul de a fi al oamenilor. Să observăm, mai întâi, că problema unui pericol general indus de îmbătrânirea demografică nu e nouă, ci datează de cel puțin un secol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
justificarea poziției pronataliste și populaționiste - ceea ce a și făcut marele demograf francez, promotor neîntrecut al acestor teze. Criticând o asemenea viziune, o serie de voci lucide susțin necesitatea de a privi cu mai multă obiectivitate și cu mai puțină încărcătură ideologică acest fenomen. Îmbătrânirea demografică n-ar fi decât unul dintre multiplele procese prin care omenirea a trecut și va mai trece, existând posibilitatea adaptării la noile situații și capacitatea de a găsi soluții la sfidările nenumărate pe care istoria le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
permanentă și pregnantă care s-a insinuat încet și sigur în viața omului modern, ajungând o forță invizibilă, eficientă tocmai prin faptul că pare invizibilă, un factor de rutină. Problema influenței nu a fost doar o opțiune determinată de factori ideologici, de rațiuni comerciale și politice, ci constituie, în mod obiectiv, o temă care suscită interes, preocupare, chiar îngrijorare. Acești factori intrinseci, „obiectivi” s-au conjugat și cu un climat favorabil la nivelul opiniei publice. Aflată încă sub înrâurirea experienței din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
până în prezent secretul de a fi deo po trivă de înțeleaptă în politică și în religie. Și chiar dacă secretul acesta ar fi până la urmă găsit, Franța ar fi ultima țară care ar vrea să profite, ea care aduce în conflictele ideologice toate viciile mediilor literare. Prestigiul litera turii n-a fost niciodată mai mare decât în secolul al XVIII-lea. Convulsiile Revoluției și chiar cele ale Imperiului nu derivă cumva de aici? Supremația omului de litere este întotdeauna abuzivă, uzurpată, provocantă
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
poate mai neîndemânatic, de reconciliere cu teologia, în sensul necesității raportării valorilor psihologiei la un imperativ moral, de sorginte divină, în condițiile în care, nu de puține ori, aplicațiile psihologiei și ale altor domenii de cunoaștere sunt subordonate unor cauze ideologice și de stat nesăbuite, unor dictatori ca Stalin, Hitler, Ceaușescu și mulți alții, pe care oamenii continuă să-i aduleze, să-i regrete. În slujba acestora s-au aflat întregi instituții, eminente creiere, chiar reprezentanți ai psihologiei, care astăzi sunt
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
altă etapă propriu-zis științifică. În cadrul celei din urmă, el mai distinge diverse faze, proprii unei științe normale, ca și manifestarea unor crize, completate de revoluții științifice, toate considerate din perspectivă istorică. În cazul psihologiei, ele au avut ca suport influențe ideologice, de cele mai multe ori cu efecte frânătoare, de izolare, unele în Germania, înainte și după primul război mondial, altele în America, dominată de spiritul pragmatic, influențe de care separarea este una dintre cele mai dificile. Pentru conștientizarea cauzei profesionale a psihologiei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de tranziție. Prezența acestei practici indică, asemenea hârtiei de turnesol, starea cunoașterii psihologice, eficiența aplicațiilor acesteia la nivelul conștiinței oamenilor. Ea poate fi luată în considerare deoarece nu are culoare politică, nu se antrenează și nu se anchilozează în pasiuni ideologice. Poate, doar, să deranjeze prin vulgaritatea "prezicerilor" emise, dar poate tocmai prin asta sunt și interesante. 4.1. Construirea paradigmelor psihologiei Apariția și dezvoltarea științei psihologiei sunt strâns legate de istoria cunoașterii științifice în general. Ca să apară și să se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
omenești: pe de o parte în filosofie, iar pe de altă parte în științele naturii. De asemenea, ea are rădăcini puternice în tot ceea ce mai înainte a fost de actualitate și, între timp, pe nedrept considerat depășit în teologie. Rațiuni ideologice ascunse au făcut și fac ca relațiile dintre psihologie și teologie să fie ignorate, să fie tăinuite sau considerate cu multă prudență (M. Eliade, 1981; P. Țuțea, 2005), deși domeniile lor de aplicație aproape că se suprapun, și anume viața
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]