11,487 matches
-
multiplu, cu semnificații diferite care se completează, de fapt, realizând o descriere a satului originar; astfel, satul este șanț (lat. fossatum), amintind de organizarea de tip "cetate" a locuinței, sau este campament, armată (ngr. φουδδάτλ) , "plantație, semănătură" (lat. satum, sero), "moșie", ca unitate juridică care, la început, a fost "plantație" (sl. sadu-саду plantă), dar și "locaș, sanctuar" (alb. fsat) 62 care dezvăluie legătura lumii satului cu cosmicul. 2. Imaginea mitică Interdependența cunoaștere-non / cunoaștere, care definește năzuința primordială a umanului, dezvăluie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
traversat de axa verticală zenit-nadir și încadrat de cele patru orizonturi. Cerul este rotund, sub forma unui ou, și acoperă ca o sferă pământul pătrat. 248 La români și la mai multe popoare europene pentru a delimita hotarele litigioase ale moșiilor, exista datina de a purta o brazdă de pământ care se impunea mai mult decât o lege scrisă. 249 Un alt obicei, atestat la ucrainenii din Galiția, este punerea în sicriu a unei brazde de pământ din proprietatea celui răposat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grăim, / Numai pistoale țintim / Și cu dânsele grăim, / Noi, cu toții, / Voi, cu toții, / Ne-om grăi cu graiu morții, / C-așa-i scris în cartea sorții. / Și de moare haiducia, / Crește-n urmă sărăcia / Și se-ntinde boieria, / Ne fură nouă moșia. / Dare-ar dumnezeu, să dea, / Și-a mai fi și voia mea, / Ș-ar să piară potera, / Ș-ar să crească dreptatea / Cum crește-n codru frunza."223 Personificarea momentelor esențiale ale vieții constituie o modalitate de sublimare a destinului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
al țărilor nordice. A urmat o lungă perioadă de pregătire pentru îmbunătățirea educației sale. Era un moment dificil pentru soarta imperiului, iar Carol al XI-lea nu putea beneficia de ajutorul nobililor, mult prea ocupați cu luptele pentru extinderea propriilor moșii. Lipsit de experiență, s-a pregătit singur pentru războiul din Scania, iar victoria reputată împotriva Danemarcei l-a acoperit de glorie. Lupta a fost considerată una dintre cele mai sângeroase din istoria secolului al XVII-lea, când au murit mai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cuprind rugăciuni pentru morți. La rânduiala Sfintei Liturghii, se fac rugăciuni pentru cei răposați și se aduc prinosuri euharistice, cu împărțirea milosteniei întru pomenirea lor. Mai mult, Biserica a rânduit anumite zile din an, pe care le-a numit sărindare, moșii de iarnă și de vară și fiecare sâmbătă ca prilej de pomenire adusă celor adormiți. Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Nu degeaba au rânduit Apostolii să se facă pomenirea celor plecați.” Știau ce mult folosește rugăciunea poporului și rugăciunea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
autorul unor lucrări („Apărarea lui David Crivăț și a Elenei G. Andreescu, acuzați de infanticid, înaintea Curții cu jurați Tecuci, 6 septembrie 1876, 1878; Maxime și reflecții, 1893) tipărite la tipografia Cațafany. Era licențiat în drept de la Paris, proprietar al moșiei Banca și ca student publicase și alte lucrări de drept. Paloda din l ianuarie 1893 zicea că pledoariile lui Costin sunt strălucite. Portretul și biografia lui erau publicate de G.D. Nicoleanu în lucrarea „ Parlamentul român” 1866-1901, II, p.205-206. * 52
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, TipoMoldova, Iași 2007. 69 Vorbindu-le agricultorilor, Ghiță Plugaru (probabil un pseudonim) îi sfătuia să are și să însămânțeze pământul că, i-o spusese lui G. Tutoveanu, prefectul de Tutova, și poetul, că la moșia lui Ivanciu, mare proprietar local, care cumpără gunoiul și își îngrașă ogorul cu el, „grâul dsale a dat 150 fire la un spic", iar în Egipt sunt șesuri în care grâul dă și „câte 300 fire la un spic". Revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ferdinand I ”; „Cronică feminină - Influența mediului” de Penelope D. Urzică, câte „o pagină - Tribuna industriei și comerțului”, „Răspândirea culturii la sate” cu o fotografie de la șezătoarea literară ținută de Societatea literară Academia Bârlădeană, de sub conducerea poetului G. Tutoveanu, la conacul moșiei Pochidia a dlui. G. Tașcă, profesor universitar, în ziua de 24 august 1914; „Prin cămin spre civilizație”, cu un „îndreptar de economie casnică” referitoare la amenajarea locuinței, încălzitul, luminatul, despre îmbrăcăminte, alimente, gospodărirea rurală”, la a treia ediție de Maria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a îngrijit până la moarte. În două rânduri, în guvernul I. Brăteanu, a fost ministru de finanțe. A fost înmormântat la Bârlad, unde avea casă și vie în mahalaua Cotul Negru, dar proprietatea sa principală era în nordul județului Covurlui, la moșia Roșia, parte moștenită, parte răscumpărată de la frate și surori. Printre altele, a redactat la Iași, cu V. Alexandrescu (Ureche) ziarul Zimbru și Vulturul, începând de la l noiembrie 1858 și cu M. Kogălniceanu, V. Alexandrescu (Ureche) și V. Mălinescu Steaua Dunării
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dar era destinat activității din orașul și Județul Vaslui. Dovadă că de ziar se foloseau și cei din Bârlad sunt anunțurile la „mica publicitate”, care se referă la diverse probleme ale celor în orașul unde funcționa tip ografia: vânzare de moșii, a caselor, bunuri de închiriat și ama netat, anunțuri că s‐ au deschis magazine cu”boele gata”, ori de fier ărie, „punerea în tăiere a 80 de fălci pădure apărătură de 12 ani, în care este tot soiul de lemne
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cultural‐educative la sate... Merituos este că redacția, chiar de la al doilea număr, se adresează ziarelor din țară, invitându‐le să facă între ele schimburi de publicații. Se publică Legea privind instituirea de comisii pentru verificarea pământurilor date însurățeilor din moșiile statului, pe baza Legii rurale, Statutul Societății „Revista Literară”, cu sediul în București, din comitetul căreia făcea parte și publicistul Artur P. Gorovei, un colaborator al presei din Bârlad iar la partea literară se publică versuri de N.G. Rădulescu și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Se publică în paginile ei acte, surete, zapisci, cercetări și porunci referitoare la mutațiunile proprietăților rurale ale ținutului. Nu lipsesc interesante spițe de familii răzășești, ca și acte judecătorești, care oglindesc tragice nedreptăți făcute țăranilor pentru a‐i deposeda de moșiile lor. Dacă s‐ar găsi și în alte județe câte un cercetător de sârguința și de priceperea domnului Virgil Cara ivan, poate că s‐ 307 ar reconstitui, în cele din urmă, procesul dramatic de sistematică cotropire a ocinelor răzășești, de către
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
integrală 354 (Constantin Coroiu). * La Rădăuți colectivul de redacție al retipăritei reviste „Iconar"(Mihai Pânzaru Bucovina) a rezolvat cu succes lipsa de la cititori a colecției din perioada anilor 1935-1938. Începând cu nr.5/1996 redacția retipărește și vechea revistă. * Pe moșia Zorleni, proprietatea M.S. Regele Carol I, la 18 octombrie 1898 s-a inaugurat Școala de agricultură „Orfelinatul Ferdinand", înființat de rege în reamintirea însănătoșirii A.S. Regale Principele Ferdinand. Școala funcționa în baza unui regulament scopul așezământului fiind de „a primi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
crește băieți orfani și săraci, mai ales fii de militari, de a le da o educație morală și de a i pregăti la viața agricolă prin practică și prin dobândirea cunoștințelor necesare unui țăran, bun gospodar." Orfelinatul a funcționat pe moșia Slobozia Zorleni, din județul Tutova, proprietatea privată a regelui care îngrijea de întreținerea lui. Școala avea să primească permanent un număr de cel puțin 30 de orfani. Elevii erau împărțiți în trei grupuri: cei mai mici de la 8 până la 12
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Că la Huși se face, într-adevăr, istorie stau mărturie și alte documentare, în diversitate: Documente austriece din anii 1821-1822, în septembrie 2003; Înalți demnitari români uciși în temnițile comuniste, de prof. N. Mitulescu, Bârlad, în august 2002; Sate și moșii din Fălciu în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - prima jumătate a veacului al XX-lea de Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vrăbioi. Îmbrăcat modest, nu‐i plăcea să fie subiectul discuțiilor. Era ca o a pă care, cu cât este mai profundă, cu atât e mai liniștită. Cunoștea ca nimeni altul istoria Șuletei și a împrejurimilor. De la el știu că pe moșia lui Manolache Costache Epureanu Șchiopu, a boierilor Ieremia, mai încoace, în partea de miazăzi a satului și de răsărit a pârâului ce curge dinspre Șuletea spre Murgeni ar fi existat o așezare omenească, dovedită de hârburile și monedele vechi găsite
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lucrarea semnată de V.C. Nicolau care se tipărea la Bârlad, la Tipografia și legătoria de cărți C.D.Lupașcu, în 1915. De același autor mai erau notate alte lucrări apărute printre care „Expunerea situației plășii Puești-Tutova, Bârlad, 1909”, „Însemnări cu privire la satul moșia și biserica din Strâmba”, în colaborare cu T. Pamfile, Bârlad 1914; „Însemnări cu privire la așezarea preistorică de lângă Strâmba”, în colaborare cu T. Pamfile, Bârlad, 1915.” * Revista clasei a III-a B A Liceului „Roșca Codreanu” a fost realizată la șapirograf de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
femeie autoritară de care depind multe afaceri politice în orășel. Cu o luciditate de neegalat, Caragiale înțelege interesele personale meschine care domină viața politică a vremii sale. Pentru toți cei prinși în această mașinărie politică, țara este un fel de moșie personală, iar poporul este ignorat în necesitățile sale vitale și disprețuit. Pentru fiecare din cele nouă personaje ale piesei treburile publice se confundă cu nevoile și interesele strict personale, cu ambițiile și resentimentele proprii. Lumea pe care o descrie dramaturgul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
că Ștefan Tipătescu este mintea cea mai vie și mai lucidă din piesă, reușind să judece pe cei din jur cu destulă detașare, râzând de Dandanache și amuzându-se de micile afaceri ale lui Pristanda. Acesta îl caracterizează de obicei: moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joițica, coana Joițica... Tipătescu are puterea absolută în județ și conștiința acestei puteri. Replicile lui sunt scurte și tăioase și reușește să se controleze cu greu. De fapt, e singurul personaj care nu suferă de prostie
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Ștefan Tipătescu este mintea cea mai vie și mai lucidă din piesă, reușind să judece pe cei din jur cu destulă detașare, râzând de Dandanache și amuzându-se de micile afaceri ale lui Pristanda. Acesta îl caracterizează de obicei: moșia, moșie, foncția, foncție, coana Joițica, coana Joițica... Tipătescu are puterea absolută în județ și conștiința acestei puteri. Replicile lui sunt scurte și tăioase și reușește să se controleze cu greu. De fapt, e singurul personaj care nu suferă de prostie în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
stau în preajmă și-i mânuiește cu bunăvoință, tocmai pentru că îi știe pe toți inferiori și supuși lui. De aceea Tipătescu se simte stăpân peste toți și peste toate și îi oferă lui Cațevencu o serie întreagă de slujbe, de moșii, de parcă acestea nu ar fi fost, ci i-ar fi aparținut. Disprețul pe care îl arată față de acesta din urmă - A, ce lume! Ce lume! - este disprețul posedantului față de arivistul redus la matrapazlâcuri. Moralitatea nu îl oprește însă de la adulterul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
MAGHERU, George (17.XII.1892, Craiova - 17.VIII.1952, București), poet și dramaturg. Nepot al generalului pașoptist George Magheru, M. este fiul Anei, fiica lui Ion Ghica, și al lui Romulus Magheru, colonel. Rămas orfan, își petrece copilăria la moșia părintească de la Ghergani, unde primește de la rudele sale materne o educație artistică - muzicală, literară, plastică - de excepție. Învață la Școala ,,Sf. Gheorghe” din București (1899-1902) și urmează tot aici Liceul ,,Gh. Lazăr” (1903-1911). Își începe studiile la Facultatea de Medicină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
numărătoare. În loc de-a le plăti însă peșin, el emite pentru 26.260.000 bilete ipotecare, deci el a luat de la fiecare detentor al unei asemenea hîrtii echivalentul în numerar, îndatorindu-se de-a plăti acel numerar atunci cînd va vinde moșiile ipotecate. Deci pînă în momentul în care acele bunuri vor fi vîndute și biletele ipotecare retrase, pînă în momentul ce tranzacția va fi consumată, aceste bilete reprezintă un împrumut de 26.260.000. Dar e dobînda mare, dar e mică
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pierderea statutului de capitală, în favoarea Bucureștiului; reparație care nici la mai bine de o sută cincizeci de ani nu s-a materializat - n.n.) Să nu se creadă că aici e vreo favoare deosebită și nemaipomenită acordată Iașilor. Acele petece de moșii despre care se pretinde c-ar fi prețuind zece milioane de lei vechi, sînt pendente, în cea mai mare parte cel puțin, de biserici din Iași; chiar și veniturile se întrebuințau, înaintea secularizării, conform obiceiului vremii, pentru cult și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Nobilității i se adaugă vocația culturală a familiei. Răducanu Ruset stăpânea o bună greacă veche clasică și urmase filosofia la München, Aglae, la rândul ei, era instruită, animată de idei liberale și de idealul Unirii. R. își petrece copilăria la moșia Căiuți (județul Bacău), învață cu preceptori străini, cărora le datorează, cel puțin, stăpânirea limbilor franceză, germană și engleză. În toamna lui 1870 este trimis la un pension din Geneva, internatul lăsându-i numai amintiri neplăcute. În anul următor e înscris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]