11,111 matches
-
s-a epuizat În „presimțirea” obiectului erotic. Depărtarea a fost (pentru poezie) fecundă, apropierea interzice confesiunea. Ca și În poemele de meditație istorică, numai distanța dă consistență reveriei. Numai străbătînd un spațiu vast, ochiul vede un palat osianic În niște modeste ruine. Asemeni În poeziile de dragoste: așteptarea presupune o absență, o Îndepărtare care provoacă o veritabilă euforie. Euforia Încetează cînd pașii se apropie: „Din frunza-ntunecată a pădurii vecine, Se Întinde o umbră... cineva parcă vine... Părere-nșelătoare, și-acum
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care poetul acesta retoric meditează o clipă la retorica lui. O va face și aici indirect, confundînd natura cu arta. Subtilitatea lui Bolintineanu nu merge atît de departe Încît să considere natura o imitație a artei. Conceptul lui este mai modest și se bazează pe ideea frumoșului natural, răspîndită printre romantici. Originalitatea poetului român este că pune mai multă inimă În această confuză identificare, Însă identificarea ne atrage atenția asupra privirii. „Divina strălucire” a artei (naturii) iese la iveală și sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peisajului prevalează asupra peisajului retoricii. Alecsandri pune la un loc tot ceea ce o natură bună și fecundă produce mai de preț. Un colț de rai, cum zice el, unde se vorbește un limbaj comun: limbajul galanteriei. Stejarul, simbolul puterii, adresează modestei ierbi: „mult ești vie și gingașă”, vulturul - simbolul orgoliului și al cruzimii - vorbește cu ciocîrlia, soarele se Înțelege cu norul, fluturul cu „plînta” etc. Este spațiul corespondențelor tainice și În el se folosește ca mijloc de comunicare limbajul șoaptei. Totul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
imaginația literară, o mai clar conturată imaginație materială: pămînt ars de soare, vîrtejuri de colb, iarbă mohorîtă, sîrmoasă și, deasupra tuturor, o cumpănă de fîntînă ca gîtul unui struț, semn al unei precare fertilizări (umanizări) a pustiului. O. poetică, Încă modestă, se prefigurează aici: o poetică a carbonizării, o reverie a pustietății: „focul verii”, „pustietatea goală sub arșița de soare”, „iarba mohorîtă”, „mari vîrtej de colb”. PÎnă și singurătatea se mineralizează: „mută, sterilă, nepătrunsă”, ea zace ascunsă de mii de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care, ce tropot surd de vite...” Tehnica antitezei duce la un fel de maniheism liric. De o parte: ambiția neînfrîntă a lui Albert, trufia militară a leșilor, armurile strălucitoare, orgia, dorința de expansiune, de cealaltă parte: mînie reținută, simplitate, veșminte modeste, dialog În șoaptă... Acolo (În tabăra română): „misterul și tăcerea” pădurii, „flăcări triste”, lucirea, din cînd În cînd, a săbiilor, străfulgerarea ochilor mînioși, jurăminte („dor crunt de răzbunare”), un umor discret În dialog, „hieroglife sfinte” brăzdate pe brațele și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dragostea ta. Rob desăvîrșit al tău fiind dat prin giurămînt, A mă preface nu-i chip pînă ce-oi intra-n pămînt.” 8. Robia aduce numaidecît În minte ideea de tortură. Vasalul sentimental are multe Îndatoriri și puține drepturi. Conachi, modest pînă la umilință, reclama săniilor dreptul de a se boci. A se tîngui este libertatea lui. În rest numai chinuri. Poemele sugerează existența unui teribil mecanism de tortură, comparabil cu acela ce poate fi văzut În frescele despre judecata de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-și Îngropa mîhnirea? Pustia este, În realitate, un loc ferit, un colț mai sălbatic de natură ce se dovedește, În cele din urmă, plăcut. Exilul poetului nu este prea departe de iatac. Fapta eroică se consumă pe acest plan mai modest. Însă cu cît decorul este mai sărac, cu atît pasiunea găsește forme mai convingătoare În chinul, umilința și izolarea ei de lume... Apare, astfel În poezie e veritabilă mitologie a plînsului, suspinului, a lacrimilor și a privegherii (insomniei). Trecînd de la
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
experiență didactică proprie de durată și este în mod natural influențat de tradiția școlii medicale de la Iași, de tratatele de fiziologie 1 pe care ne-am sprijinit activitatea de-a lungul timpului și de interesele noastre de cercetare științifică. Dedicăm modestele noastre lucrări didactice marilor dascăli care ne-au îndrumat pe drumul cunoașterii și al vieții, din școala primară și până azi. <contents> FIZIOLOGIA DIGESTIEI I. L. Serban 1. Introducere în fiziologia digestiei 1 2. Digestia bucală 2 2.1. Masticația 2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Altminteri, voința de putere "macină omenia, tulbură viziunea clară a caducității universale și sentimentul relativului izvorât din ea, întreține în sufletele cele mai echilibrate un nesănătos ferment de mândrie absurdă" (iar artistul, se știe doar, nu-i deloc o fire modestă). Fără conștiința morții și a efemerului n-ar fi posibilă, deci, "omenia", fiindcă "cine nu se culcă cu moartea nu poate avea grăuntele de labilitate necesar iubirii de oameni și al sentimentului de egalitate în fața neantului universal, fără care viața
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai apoi diploma de doctor în chimie agricolă (ceea ce explică preferința pentru rusticele poeme vergiliene). Vindecat și de boală, hotărăște să se întoarcă în țară, cu gândul de a-și face un rost. Dar nu izbutește să obțină nici măcar postul modest de agronom al pepinierei din Fălticeni (semn că, la români, diplomele n-au prea contat niciodată), pe când amicul său, Ion Lupu, plămădit din alt aluat sufletesc (tipul omului hotărât, cu succes în societate), va exploata din plin avantajul studiilor în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Își reia ulterior activitatea didactică, ca director al școlii de fete de la Sf. Spiridon și ca profesor de științele naturii la gimnaziul internat de băieți (1851-1852). A condus trupa românească de teatru din Iași, în stagiunea decembrie 1839-martie 1840. Reprezentațiile modeste, oferite în condițiile dificile ale vremii, au constituit obiectul unei polemici violente între S. (în „Albina românească”) și Mihail Kogălniceanu (în „Dacia literară”). Pătruns de spiritul vremii și luându-l ca model pe Gh. Asachi, S. avea preocupări variate - profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289845_a_291174]
-
DEȘTEPTAREA, săptămânal literar, științific și umoristic apărut la Lugoj de la 25 decembrie 1879 până la 7 aprilie 1881. Redactor responsabil a fost Iosif Tempea. Modesta gazetă lugojeană încearcă, printr-un material publicistic și literar destul de variat, să contribuie la „cultivarea și petrecerea poporului român”. Pentru îndeplinirea acestui scop, D. publică sau republică poezii de V. Alecsandri, mai ales dintre cele cu caracter patriotic, versurile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286742_a_288071]
-
de atmosferă, de nostalgie moldovenească. Iată cum descrie în piesă însuși Victor Ion Popa strada Cuza Vodă cu dughenele ei : “E seară lăsată și cu ea odată liniștea aceea cuminte, caldă și primitoare a târgurilor noastre. Sînt acolo trei prăvălii modeste, de târgușor provincial“. Iar unii dintre eroii săi exclamă: “Ce, nu sîntem lângă podul Pescăriei?“ atestând situarea prăvăliilor celor trei personaje ale piesei așa cum au existat. Afișul rămas al acestei piese arată actorii care au jucat-o prima dată: Ianke
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
amintite de scriitor în romanul său Velerim și Veler Doamne și în piesa „Mușcata din fereastră”. Un timp mai îndelungat a locuit copilul Victor în satul Călmățui, unde tatăl său a funcționat ca învățător. Oamenii din sat, învățătorul, popa, casele modeste dar la ale căror ferestre, ca și pe marginea cerdacurilor, strălucea bogăția de flori, îndeosebi mușcate roșii, figurează autentic în „Mușcata din fereastră”. Călmățuiul a rămas legat de sufletul scriitorului, cum se poate constata din dedicația tipărită pe coperta interioară
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
București, 1976-1984 (în colaborare cu Fănuș Neagu); Aleksandr Vampilov, Vara trecută la Ciulimsk, București, 1977; Nuvele rusești, I-II, București, 1978; Mihail Bulgakov, Ouăle fatale. Demoniada, București, 1991. Repere bibliografice: Al. Dima, Un studiu de literatură comparată, LCF, 1960, 10; Modest Morariu, „Opera lui Gogol în România”, GL, 1960, 22; Ana Maria Topală, „Ivan Bunin”, RITL, 1971, 4; Ilie Gyrcsic, „Ivan Bunin”, O, 1972, 8; Sorin Titel, O carte despre Pușkin, RL, 1978, 35; Ion Ianoși, „La hotar de veacuri”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
peninsulă, se remarcă Ialta și Feodosia, ambele localizate pe siturile unor vechi colonii grecești, cu un climat mediteranean foarte propice turismului litoral, cu importante elemente de patrimoniu cultural-istoric, frecventate de o clientelă turistică încă din perioada țaristă. Amenajări balneare mai modeste se găsesc și în jurul orașului Odessa, iar pe litoralul basarabean al Mării Negre se întânesc unele amenajări din perioada interbelică (Buhaz) sau mai recente (Zatoka, Sergheevka). Și litoralul caucazian al Mării Negre este amenajat turistic atât în sectorul rusesc (Djudga, Tuapse, Soci
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
definitiv și irevocabil. Rămâne ca fetiș doar fantasma persoanei iubite. Un alt mijloc de manipulare a fantasmelor a fost și arta memoriei. Ea a funcționat pe baza principiului aristotelic al prevalenței fantasmei/imaginii asupra limbajului articulat. Omul reține o cantitate modestă de cuvinte, idei, concepte, teorii. În schimb, reține o cantitate impresionantă de imagini și reprezentări. Prin tehnici secrete (astăzi demult uitate), arta memoriei suprapunea ,,secvențe de cuvinte" pe ,,secvențe de imagini". Se derula apoi un lung film interior al imaginilor
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
destulă regularitate, ziarul la care ești abonat să-ți vină (aproape) în fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal meschin, mic-burghez, profund minor și detestabil, într-adevăr ! Ce lipsă lamentabilă de... spiritualitate, de trăire întru duh și ființare... Visez doar un modest, foarte modest, umil de modest, întru (vorba lui C. Noica) civilizație și cultură, definitiv pătruns de astfel de aspirații profund mediocre... Aceasta este, în linii mari, imaginea Europei în conștiința individuală a românului obișnuit, a omului de pe stradă. N-am
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ziarul la care ești abonat să-ți vină (aproape) în fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal meschin, mic-burghez, profund minor și detestabil, într-adevăr ! Ce lipsă lamentabilă de... spiritualitate, de trăire întru duh și ființare... Visez doar un modest, foarte modest, umil de modest, întru (vorba lui C. Noica) civilizație și cultură, definitiv pătruns de astfel de aspirații profund mediocre... Aceasta este, în linii mari, imaginea Europei în conștiința individuală a românului obișnuit, a omului de pe stradă. N-am nici o îndoială
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ești abonat să-ți vină (aproape) în fiecare zi etc. etc. ! Ce ideal meschin, mic-burghez, profund minor și detestabil, într-adevăr ! Ce lipsă lamentabilă de... spiritualitate, de trăire întru duh și ființare... Visez doar un modest, foarte modest, umil de modest, întru (vorba lui C. Noica) civilizație și cultură, definitiv pătruns de astfel de aspirații profund mediocre... Aceasta este, în linii mari, imaginea Europei în conștiința individuală a românului obișnuit, a omului de pe stradă. N-am nici o îndoială că un sondaj
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Europa: o idee în expansiune Se poate pune întrebarea: cât de dezvoltată este conștiința europeană printre români, ce audiență efectivă are ea în cercurile politice și intelectuale și care este tradiția sa în cultura noastră? Răspunsurile, să recunoaștem, sunt destul de modeste și mai ales neconcludente. Noi înșine am explorat doar parțial această problemă fără să fi ajuns la rezultate complete și definitive. Ne-am interesat totuși de începuturile ideii europene în cultura noastră, în speță de descoperirea sa de către Iluminismul românesc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
asupra vieții, experiența organizatorică cu prilejul numeroaselor excursii prin masivele muntoase ale țării, admirabilul său tact în relațiile de la om la om. În colectivul acestei școli, colegii erau obișnuiți cu prezența sa optimistă, plăcută, mereu mobilizatoare. A fost un coleg modest și amabil, totdeauna dispus să împărtășească altora din vasta sa experiență de dascăl la catedră, mai ales în perioada cât a fost director adjunct. Profesorul Eugen Ancuța, împreună cu alți profesori de geografie și biologie din zonă, a urmărit probleme de
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
merite deosebite, cu generații de excepție pe care le-a șlefuit,dându-le o strălucire aparte. Pentru noi, generația ’80 a fost o șansă să-l avem ca profesor și un punct de sprijin în acele vremuri tulburi. Un om modest, corect, exigent (nu te ierta dacă nu îți făceai datoria), bun profesionist...lecții clare ,la obiect , cu explicații complete, răbdător și înțelegător cu cei fără de har la matematici. Încă din clasa a IX-a, ne-a pus în mână revista
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
biruință a vieții tale de scriitor devenea și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai modestul tău ghiocel, ci Întregul scris românesc, - editorul era un ins la care străbăteai după luni sau ani de tatonări și plecăciuni, cu ajutorul discret al prietenilor scriitori mai În vârstă, ei Înșiși prudenți să nu-și consume capitalul de „trecere” pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
m-am Înfățișat la Alberto Moravia - scriitor, după cum știi, cu destul renume - aveam la mine ultimul roman tipărit În România, Timpuri Împlinite. L-am găsit pe colegul nostru tradus În câteva limbi de circulație internațională, la etajul cinci al unei modeste case, Într-un birou nu mai puțin modest; și limbajul scriitorului „occidental” semăna Într-un chip straniu, halucinant aproape cu cel al scriitorilor de la noi, din anii debuturilor mele, atunci când se dezbăteau la nesfârșit problemele „situației” scriitorului față de indiferența publicului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]